2rci-42/18 — contestarea creantei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea creantei
- Temei legal
- existenta litigiului de drept
2rci-42/18 — contestarea creantei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Instanța de insolvabilitate: Curtea de Apel Chișinău (judecător B. Bîrca)
Dosar nr. 2rci-42/18
D E C I Z I E
14 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în următoarea componență:
Președintele ședinței, judecător Valeriu Doagă
Judecători Ion Druță
Luiza Gafton
examinând recursul declarat de Cernauțan Ana, prin intermediul avocatului
Loghinescu Petru,
în cauza civilă la cererile de intentare a procesului de insolvabilitate față de
„Scana“ SA depuse de Zinciuc Maria, prin intermediul avocatului Bargan Iurie, și
de BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca“ SA,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017, prin
care s-a respins contestația depusă de Cernauțan Ana, prin intermediul avocatului
Loghinescu Petru, în partea neadmiterii spre validare a creanței sale în sumă de
43 743, 73 Euro, și s-a radiat creanța dată din tabelul definitiv al creanțelor, unde a
fost trecută cu titlu provizoriu,
C O N S T A T Ă:
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016 (f.d. 1-6), s-au
admis cererile introductive față de „Scana“ SA depuse de Zinciuc Maria, prin
intermediul avocatului Bargan Iurie, și de BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca“
SA; s-a constatat insolvabilitatea „Scana“ SA și s-a intentat procedura de
insolvabilitate a întreprinderii; s-a ridicat dreptul lui Culcițchi Anatolie de
administrare a „Scana“ SA și s-a desemnat Chicu Dumitru în funcția de
administrator al insolvabilității, cu transmiterea către acesta a dreptului debitorului
de a administra și de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare; s-a
împuternicit administratorul insolvabilității să preia în posesiune și administrare,
inclusiv prin executare silită, bunurile „Scana“ SA; s-a stabilit termenul-limită de
înregistrare a cererilor de admitere a creanțelor pentru data de 25 noiembrie 2016;
s-a făcut un apel special adresat creditorilor garantați de a preciza neîntârziat
bunurile asupra cărora dețin un drept de preferință; s-a obligat administratorul
1
insolvabilității să verifice creanțele, să întocmească și să comunice instanței de
insolvabilitate tabelul lor definitiv până la data de 15 decembrie 2016; și s-a stabilit
ședința de validare a creanțelor pentru data de 13 ianuarie 2017, ora 10.00.
La 18 noiembrie 2016 Cernauțan Ana a depus, prin intermediul avocatului
Loghinescu Petru, o cerere (f.d. 100) prin care a solicitat validarea creanței sale în
sumă de 64 305, 7 Euro și includerea acesteia în tabelul definitiv cu titlu de creanță
garantată.
În motivarea cererii, avocatul Loghinescu Petru a susținut că la 11 decembrie
2007 Cernauțan Ana a încheiat cu „Scana“ SA contractul investițional nr. 010636
privind construcția imobilului, Cernauțan Ana obligându-se să achite suma de
64 156 Euro (25 662 Euro până la data de 11 ianuarie 2008 și 38 494 Euro până la
data de 21 ianuarie 2008), iar „Scana“ SA – să construiască complexul locativ
„Buna Vestire“ pe str. XXXXX, mun. XXXXX, și, timp de 30 de zile
calendaristice după darea în exploatare conform hotărârii Comisiei de Stat a
apartamentului nr. XXXXX din complex, cu suprafața totală de 94, 7 m2, și
achitarea integrală a prețului apartamentului, să-l transmită în proprietatea Anei
Cernauțan.
A invocat că la 09 ianuarie 2008 „Vis Urban“ SRL a încheiat cu „Scana“ SA
contractul investițional nr. 010636 privind construcția imobilului, „Vis Urban“
SRL obligându-se să achite suma de 64 156 Euro până la data de 15 februarie
2008, iar „Scana“ SA – să construiască complexul locativ „Buna Vestire“ pe str.
XXXXX, mun. XXXXX, și, timp de 30 de zile calendaristice după darea în
exploatare conform hotărârii Comisiei de Stat a apartamentului nr. XXXXX din
complex, cu suprafața totală de 94, 7 m2, și achitarea integrală a prețului
apartamentului, să-l transmită în proprietatea „Vis Urban“ SRL.
A notat că la 14 ianuarie 2008 Cernauțan Ana a încheiat cu „Vis Urban“
SRL contractul investițional nr. 010636 privind construcția imobilului, Cernauțan
Ana obligându-se să achite suma de 64 456 Euro până la data de 31 ianuarie 2008,
iar „Vis Urban“ SRL – să construiască complexul locativ „Buna Vestire“ pe str.
XXXXX, mun. XXXXX, și, timp de 30 de zile calendaristice după darea în
exploatare conform hotărârii Comisiei de Stat a apartamentului nr. XXXXX din
complex, cu suprafața totală de 94, 7 m2, și achitarea integrală a prețului
apartamentului, să-l transmită în proprietatea Anei Cernauțan.
A precizat că potrivit pct. 2.1 lit. g) din contractele date, darea în exploatare
către Comisia de Stat a complexului locativ „Buna Vestire“ era preconizată nu mai
târziu de data de 20 octombrie 2008, iar obiect al tuturor celor trei contracte îl
constituie același bun imobil (apartamentul nr. XXXXX din complexul „Buna
Vestire“, cu suprafața totală de 94, 7 m2), beneficiar final fiind Cernauțan Ana.
A arătat că Cernauțan Ana a achitat integral prețul apartamentului, dar
„Scana“ SA nu și-a executat obligația corelativă de a-l da în exploatare și a
transmite dreptul de proprietate asupra acestuia către Cernauțan Ana.
În tabelul definitiv (f.d. 17-30) administratorul insolvabilității a inclus
creanța Anei Cernauțan în sumă de 64 305, 7 Euro, echivalentul sumei de
1 404 616, 54 lei la data deschiderii procedurii, cu titlu de creanță garantată, fără a
2
o admite.
La 28 decembrie 2017 Cernauțan Ana a depus, prin intermediul avocatului
Loghinescu Petru, o contestație (f.d. 104) prin care a solicitat validarea creanței
sale în sumă de 64 305, 7 Euro și includerea acesteia în tabelul definitiv cu titlu de
creanță garantată.
Suplimentar față de cele expuse în cererea de validare a creanței, avocatul
Loghinescu Petru a menționat că administratorul insolvabilității nu a verificat
raporturile juridice și contabile între „Scana“ SA și „Vis Urban“ SRL, în special
achitările reciproce.
A făcut trimitere la ordinul de plată nr. 1 119 din 16 februarie 2008, care
atestă că „Vis Urban“ SRL a achitat în beneficiul „Scana“ SA, în baza contractului
investițional nr. 010636 din 09 ianuarie 2008, suma de 720 000 lei, echivalentul
sumei de 43 743, 73 Euro.
Pe parcursul examinării contestației, avocatul Loghinescu Petru a prezentat
contractul de cesiune a creanțelor nr. 01/09 din 07 septembrie 2017, încheiat între
„Vis Urban“ SRL în planul procedurii de restructurare și Cernauțan Ana, și a redus
cuantumul creanței garantate înaintate spre validare până la suma de 43 743, 73
Euro (f.d. 124-126).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017 (f.d. 128-
123), s-a respins contestația depusă de Cernauțan Ana, prin intermediul avocatului
Loghinescu Petru, în partea neadmiterii spre validare a creanței sale în sumă de
43 743, 73 Euro, și s-a radiat creanța dată din tabelul definitiv al creanțelor, unde a
fost trecută cu titlu provizoriu.
La 07 decembrie 2017 Cernauțan Ana a depus, prin intermediul avocatului
Loghinescu Petru, o cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău
din 29 noiembrie 2017 (f.d. 134-135), solicitând casarea acesteia și emiterea unei
decizii prin care să fie validată creanța sa în sumă de 64 305, 7 Euro și inclusă în
tabelul definitiv cu titlu de creanță garantată.
În esență, această cerere de recurs nu abordează chestiuni referitoare la
legalitatea și temeinicia încheierii contestate, ci reiterează argumentele aduse prin
cererea de validare a creanței din 18 noiembrie 2016 și contestația din 28
decembrie 2016, or la 07 decembrie 2017 „Aqua Lider“ SRL nu dispunea de
încheierea integrală.
La 19 decembrie 2017 Cernauțan Ana a depus, prin intermediul avocatului
Loghinescu Petru, o cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău
din 29 noiembrie 2017 (f.d. 136-140), solicitând casarea acesteia și emiterea unei
decizii prin care să fie validată creanța sa în sumă de 64 305, 7 Euro, cu includerea
acesteia în tabelul definitiv cu titlu de creanță garantată.
În motivarea recursului, avocatul Loghinescu Petru a susținut că instanța de
insolvabilitate nu a constatat toate circumstanțele de fapt ale cauzei, precum și a
aplicat și a interpretat eronat norme de drept material.
A invocat că instanța de insolvabilitate nu a ținut cont că în Registrul
bunurilor imobile este înscrisă grevarea asupra apartamentului nr. 36 de pe str. P.
Rareș nr. 55, mun. Chișinău, cu suprafața totală de 94, 7 m2, în calitate de bun
3
viitor, iar drept beneficiar al grevării figurează Cernauțan Ana, în baza contractelor
investiționale nr. 010636 din 09 ianuarie 2008 și din 14 ianuarie 2008.
A afirmat că instanța de insolvabilitate nu s-a expus în privința drepturilor
Anei Cernauțan ce decurg, în conformitate cu art. 508 Cod civil, din înscrierea
acestor contracte investiționale în Registrul bunurilor imobile.
În același context, a notat că, luând în considerare art. 50 alin. (2) lit. c)
Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, este greșită constatarea instanței de
insolvabilitate privind faptul că, creanța Anei Cernauțan nu poate fi validată.
A declarat că instanța de insolvabilitate a interpretat în mod eronat efectele
juridice ale contractelor investiționale nr. 010636 din 11 decembrie 2007, din 09
ianuarie 2008 și din 14 ianuarie 2008, în special faptul că, la data încheierii
contractului nr. 010636 din 09 ianuarie 2008, nu a fost reziliat contractul nr.
010636 din 11 decembrie 2007, prin care „Scana“ SA s-a obligat să construiască
apartamentul vizat și să-l transmită în proprietatea Anei Cernauțan.
Din această perspectivă, a remarcat că subzistă obligația „Scana“ SA în
proces de insolvabilitate față de Cernauțan Ana, consemnată și în răspunsurile
administratorului insolvabilității „Vis Urban“ SRL în planul procedurii de
restructurare din 28 decembrie 2016 și din 12 aprilie 2017.
A evidențiat că este nepotrivită și constatarea instanței de insolvabilitate
privind dreptul „Vis Urban“ SRL în planul procedurii de restructurare de a înainta
față de „Scana“ SA în proces de insolvabilitate o cerere de validare a creanței, care
constă într-o prestație a cărei beneficiar este Cernauțan Ana, or aceasta nu poate
obliga „Vis Urban“ SRL în planul procedurii de restructurare de a depune o astfel
de cerere.
A reliefat că administratorul insolvabilității nu a verificat raporturile juridice
și contabile între „Scana“ SA și „Vis Urban“ SRL, în special achitările reciproce,
făcând trimitere la ordinul de plată nr. 1 119 din 16 februarie 2008, care atestă că
„Vis Urban“ SRL a achitat în beneficiul „Scana“ SA, în baza contractului
investițional nr. 010636 din 09 ianuarie 2008, suma de 720 000 lei, echivalentul
sumei de 43 743, 73 Euro, și la extrasul de la contul 224 al „Scana“ SA, ce
confirmă datoria acesteia față de „Vis Urban“ SRL în sumă de 1 020 994 lei,
formată încă la 01 iunie 2008 în baza unui contract de colaborare.
A indicat că instanța de insolvabilitate nu a luat în considerare nici faptul că
deși „Vis Urban“ SRL a achitat pentru apartamentul vizat doar suma de 43 743, 73
Euro, „Scana“ SA nu a formulat nicio pretenție în scopul achitării prețului restant.
A arătat că, contractul de cesiune a creanțelor nr. 01/09 din 07 septembrie
2017, încheiat între „Vis Urban“ SRL în planul procedurii de restructurare și
Cernauțan Ana, fiind autorizat prin hotărârea Comitetului creditorilor al „Vis
Urban“ SRL în planul procedurii de restructurare, denotă cu certitudine că această
companie nu pretinde la drepturile născute din contractul investițional nr. 010636
din 09 ianuarie 2008, or acestea au fost transmise Anei Cernăuțan încă la 14
ianuarie 2008, care a achitat integral prețul apartamentului în beneficiul „Vis
Urban“ SRL.
În final, a semnalat că prin neoferirea răspunsurilor la toate argumentele
4
invocate, instanța de insolvabilitate a adus atingere dreptului părților la un proces
echitabil.
La 30 ianuarie 2018 Popaz Vera, în calitate de locțiitor al administratorului
insolvabilității „Scana“ SA, Chicu Dumitru, a depus o referință (f.d. 147-148) prin
care a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii atacate.
Examinând recursul declarat de Cernauțan Ana, prin intermediul avocatului
Loghinescu Petru, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie
2017 și studiind materialele dosarului în raport cu prevederile legale ce guvernează
speța, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră necesar să admită recursul, să caseze integral încheierea și să
restituie cauza spre rejudecare în instanța de insolvabilitate, din următoarele
raționamente.
Potrivit art. 427 lit. b) Cod de procedură civilă, Instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să
caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.
Cu referire la încadrarea Anei Cernauțan în termenul de declarare a
recursului, Colegiul relevă următoarele.
În conformitate cu art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie
2012, Hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în
termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute
expres de prezenta lege.
La 29 noiembrie 2017 instanța de insolvabilitate a pronunțat doar
dispozitivul încheierii contestate, și nu încheierea integrală, de care recurentul a
luat cunoștință la o dată ce nu poate fi stabilită cu precizie.
În aceste împrejurări, Colegiul ia în considerare condițiile de eficiență a
parcurgerii unei căi de atac în procesul civil și conchide că Cernauțan Ana,
depunând, prin intermediul avocatului Loghinescu Petru, cererea de recurs
preliminară la 07 decembrie 2017 și suplimentul la recurs la 19 decembrie 2017, a
respectat rigorile art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.
În continuare, verificând, în limitele invocate în recurs și pe baza referinței
depuse, legalitatea încheierii atacate, precum și ținând cont de art. 432 alin. (5) Cod
de procedură civilă, Colegiul constată următoarele temeiuri de admitere a
recursului.
Conform art. 1 alin. (4) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
Procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de
procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.
În principal, controlul judiciar exercitat în procedura de insolvabilitate pe
calea recursului în Secțiunea 1 reprezintă o modalitate prin care instanța de recurs
verifică legalitatea încheierilor pronunțate de instanța de insolvabilitate prin prisma
respectării normelor de drept procedural.
Totodată, luând în considerare că potrivit art. 141 alin. (1) Legea
insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, Cererea de admitere a creanțelor are
același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepțiile stabilite la
art. 19, iar contestația împotriva creanțelor neadmise sau admise parțial de
5
lichidator în tabelul definitiv al creanțelor reprezintă o modalitate de apărare
judiciară, este inadmisibil ca, contestatarul să nu poată beneficia de dreptul la
examinare în ordine de recurs a criticilor sale privind încălcarea sau aplicarea
eronată a normelor de drept material de către instanța de insolvabilitate.
Art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că Părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Potrivit art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele
de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 433 alin. (3) Cod de procedură civilă, Se consideră că
normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare
a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Conform art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, Săvârșirea altor încălcări
decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în
cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită
a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Art. 432 alin. (5) Cod de procedură civilă stipulează că Temeiurile prevăzute
la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.
Colegiul reține că potrivit art. 140 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din
29 iunie 2012, Dacă are o creanță față de debitor născută anterior datei deschiderii
procedurii, creditorul înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei, printr-o
cerere de admitere a creanțelor adresată instanței de judecată care examinează
cauza de insolvabilitate a debitorului.
În conformitate cu art. 50 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie
2012, Creditorii cu drept de gaj convențional sau legal asupra unui bun din masa
debitoare sunt îndreptățiți la satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a
dobînzii și a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat.
6
Art. 50 alin. (2) lit. c) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012
statuează că Prevederea alin. (1) se aplică și creanțelor persoanelor fizice, născute
din contracte de investire în construcția de locuințe.
Colegiul evidențiază că instanța de insolvabilitate a admis posibilitatea
existenței creanței garantate a Anei Cernauțan față de „Scana“ SA în proces de
insolvabilitate, născută din contractul nr. 010636 din 11 decembrie 2007 (f.d. 166-
168), cu condiția ca Cernauțan Ana să-și fi executat obligația de achitare în
beneficiul „Scana“ SA a prețului respectivului contract investițional.
Din aceeași optică, instanța de insolvabilitate a indicat că, contractul nr.
010636 din 09 ianuarie 2008 (f.d. 163-165), încheiat între „Scana“ SA și „Vis
Urban“ SRL, și contractul nr. 010636 din 14 ianuarie 2008 (f.d. 160-162), încheiat
între „Vis Urban“ SRL și Cernauțan Ana, nu au generat careva obligații ale
„Scana“ SA față de Cernauțan Ana.
Conform art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, Instanța judecătorească
apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,
completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Potrivit art. 144 alin. (4) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
Dacă la examinarea contestației se constată existența unui litigiu de drept, instanța
de insolvabilitate admite contestația printr-o încheiere motivată, care poate fi
atacată cu recurs de către creditorul a cărui creanță nu a fost validată.
Constatarea litigiului de drept la examinarea contestației va avea loc în cazul
în care pentru confirmarea creanței creditorului instanța urmează să dea apreciere
valabilității și temeiniciei probelor, să stabilească mărimea creanței prin
contrapunerea unui cumul de probe, să aprecieze pretențiile contradictorii între
debitor și creditor sau să examineze alte circumstanțe ce nu țin de competența
instanței de insolvabilitate.
Colegiul subliniază că pe parcursul examinării contestației, avocatul
Loghinescu Petru a invocat extrasul de la contul 224 al „Scana“ SA (f.d. 143), ce
confirmă datoria acesteia față de „Vis Urban“ SRL în sumă de 1 020 994 lei,
formată încă la 01 iunie 2008 în baza unui contract de colaborare, iar instanța de
insolvabilitate a omis să dea o apreciere circumstanței date.
În lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, conceptul de
proces echitabil presupune ca o instanță internă care nu a motivat decât pe scurt
hotărârea sa să fi examinat totuși în mod real problemele esențiale care i-au fost
supuse (hotărârea Helle contra Finlandei din 19 decembrie 1997).
Colegiul consideră că motivarea instanței de insolvabilitate este lipsită de
putere de convingere, fiindcă existența unui contract de colaborare dintre „Scana“
SA și „Vis Urban“ SRL și a unor achitări reciproce între aceste companii, care nu
au fost scoase în evidență de către instanța de insolvabilitate, ar putea ridica
problema validității concomitente a contractelor investiționale nr. 010636 din 11
decembrie 2007, din 09 ianuarie 2008 și din 14 ianuarie 2008, adică problema unui
litigiu de drept.
Or, înainte de toate se impune lămurirea dacă aceste trei contracte nu se
7
exclud reciproc și, subsecvent, dacă unul sau două dintre acestea sunt lovite de
nulitate, iar soluționarea acestor chestiuni se află în afara ariei de competență a
instanței de insolvabilitate.
În astfel de condiții, există temei pentru rejudecarea cauzei de către instanța
de insolvabilitate, or eroarea judiciară nominalizată nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
Rejudecând speța, instanța de insolvabilitate urmează să se expună asupra
tuturor motivelor invocate de contestatar și, după caz, asupra existenței unui litigiu
de drept la soluționarea contestației.
Sintetizând cele expuse, Colegiul va admite recursul declarat de Cernauțan
Ana, prin intermediul avocatului Loghinescu Petru, va casa integral încheierea
Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017 și va trimite cauza spre rejudecare
în Curtea de Apel Chișinău.
Conform art. 427 lit. b) și 428 alin. (1) Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Se admite recursul declarat de Cernauțan Ana, prin intermediul avocatului
Loghinescu Petru.
Se casează integral încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie
2017 în cauza civilă la cererile de intentare a procesului de insolvabilitate față de
„Scana“ SA depuse de Zinciuc Maria, prin intermediul avocatului Bargan Iurie, și
de BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca“ SA, și se trimite cauza spre rejudecare
în Curtea de Apel Chișinău.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecător Valeriu Doagă
Judecători Ion Druță
Luiza Gafton
8