2ra-231/18 — cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate, obligarea eliberării actelor și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-231/18

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău – O. Parfeni,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, V. Sîrbu

Î N C H E I E R E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Tatiana Calineva,

reprezentată de avocatul Doina Crețu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Calineva

împotriva lui Dorin Pascal, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău filiala ÎS

,,Cadastru”, Agenția Municipală de Ipotecă din Chișinău SA, intervenienți accesorii

executorii judecătorești Snejana Anati și Ion Iachim cu privire la obligarea

înregistrării dreptului de proprietate, obligarea eliberării actelor și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017, prin care

s-a respins apelul declarat de către Tatiana Calineva, s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06 decembrie 2016,

C O N S T A T Ă

La 08 iunie 2016 Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dorin Pascal, OCT Chișinău filiala

ÎS ,,Cadastru”, ,,AMIC” SA, intervenienți accesorii executorii judecătorești Snejana

Anati și Ion Iachim cu privire la obligarea OCT Chișinău filiala ÎS ,,Cadastru” să

înregistreze dreptul de proprietate a lui Dorin Pascal a apartamentului nr.52 din str.

Alba Iulia 97, mun. Chișinău, prin rectificarea înscrisurilor din Registru bunurilor

imobile, obligarea ,,AMIC” SA să elibereze actele necesare înregistrării dreptului de

proprietate asupra apartamentului dat și încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d.5-8)

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că Dorin Pascal conform deciziei

Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2012, menținută de Curtea Supremă de

Justiție are o datorie față de ea în sumă de 12 480 dolari SUA iar conform hotărârii

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din data 20 martie 2014 o datorie în sumă de

540 755 lei și cheltuieli de judecată. Pe ambele hotărâri au fost eliberate documente

executorii cu nr.2-157/11 din 13 decembrie 2011 și nr. 2-112/14 din 20 martie 2014,

însă pe parcursul executării acestor documente s-a stabilit că Dorin Pascal nu are

bunuri care pot fi urmărite cu scopul executării hotărârilor menționate, cu excepția

apartamentului nr.52 din str. Alba Iulia 97, mun. Chișinău. Reclamanta indică că

1

conform contractului investițional în construcție a spațiului locativ nr. AIU/08/2/48

din 20 iunie 2005 și a acordului adițional din 31 octombrie 2008 Dorin Pascal a

investit în construcția apartamentului nr.52 din str. Alba Iulia 97, mun. Chișinău, care

i-a fost predat în anul 2008 și care urma să fie înregistrat în Registrul bunurilor

imobile. Potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile din 18 martie 2016 dreptul

de proprietate asupra apartamentului nr.52 din str. Alba Iulia 97, mun. Chișinău nu

este înregistrat pe motiv că înregistrarea dreptului nu a fost solicitată. Reclamanta

indică, că la 28 martie 2016 a expediat în adresa lui Dorin Pascal cerere, prin care i

s-a solicitat înregistrarea bunului imobil, scrisoare care s-a restituit cu statut

,,nereclamată”. Totodată, la 29 martie 2016 a depus cerere către ,,AMIC” SA, prin

care a solicitat eliberarea actelor pentru înregistrarea dreptului de proprietate a lui

Dorin Pascal asupra apartamentului menționat, care a rămas fără răspuns. La data de

30 martie 2016 s-a adresat cu cerere la OCT mun. Chișinău, filiala Î.S. ,,Cadastru”, de

a înregistra dreptul de proprietate a lui Dorin Pascal asupra apartamentului dat, care a

fost respinsă pe motiv că dreptul de proprietate se înregistrează la cererea titularului

de drept.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06 decembrie 2016 s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Tatiana Calineva. (f.d.99, 105-110)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de Tatiana Calineva, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 06 decembrie 2016. (f.d.180, 181-185)

La 21 noiembrie 2017 Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău 28 septembrie 2017,

solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

a acțiunii. (f.d. 189-193)

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material, au apreciat arbitrar probele prezentate la cauză, ce au dus la adoptarea unor

hotărâri eronate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

28 septembrie 2017, expediată părților la 14 noiembrie 2017 prin intermediul

oficiului poștal, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele

dosarului lipsește. (f.d.186)

În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 21 noiembrie 2017, se

consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Tatiana

Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu, este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu, indică argumente ce țin de

dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și

2

au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul

declarat de către Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de

judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu inadmisibil.

3

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina

Crețu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4