2ra-231/18 — cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate, obligarea eliberării actelor și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-231/18 Instanța de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău – O. Parfeni, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, V. Sîrbu Î N C H E I E R E 14 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Calineva împotriva lui Dorin Pascal, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău filiala ÎS ,,Cadastru”, Agenția Municipală de Ipotecă din Chișinău SA, intervenienți accesorii executorii judecătorești Snejana Anati și Ion Iachim cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate, obligarea eliberării actelor și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de către Tatiana Calineva, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 06 decembrie 2016, C O N S T A T Ă La 08 iunie 2016 Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dorin Pascal, OCT Chișinău filiala ÎS ,,Cadastru”, ,,AMIC” SA, intervenienți accesorii executorii judecătorești Snejana Anati și Ion Iachim cu privire la obligarea OCT Chișinău filiala ÎS ,,Cadastru” să înregistreze dreptul de proprietate a lui Dorin Pascal a apartamentului nr.52 din str. Alba Iulia 97, mun. Chișinău, prin rectificarea înscrisurilor din Registru bunurilor imobile, obligarea ,,AMIC” SA să elibereze actele necesare înregistrării dreptului de proprietate asupra apartamentului dat și încasarea cheltuielilor de judecată.

(f.d.5-8) În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că Dorin Pascal conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2012, menținută de Curtea Supremă de Justiție are o datorie față de ea în sumă de 12 480 dolari SUA iar conform hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din data 20 martie 2014 o datorie în sumă de 540 755 lei și cheltuieli de judecată. Pe ambele hotărâri au fost eliberate documente executorii cu nr.2-157/11 din 13 decembrie 2011 și nr. 2-112/14 din 20 martie 2014, însă pe parcursul executării acestor documente s-a stabilit că Dorin Pascal nu are bunuri care pot fi urmărite cu scopul executării hotărârilor menționate, cu excepția apartamentului nr.52 din str. Alba Iulia 97, mun.

Chișinău. Reclamanta indică că 1 conform contractului investițional în construcție a spațiului locativ nr. AIU/08/2/48 din 20 iunie 2005 și a acordului adițional din 31 octombrie 2008 Dorin Pascal a investit în construcția apartamentului nr.52 din str. Alba Iulia 97, mun. Chișinău, care i-a fost predat în anul 2008 și care urma să fie înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile din 18 martie 2016 dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.52 din str. Alba Iulia 97, mun. Chișinău nu este înregistrat pe motiv că înregistrarea dreptului nu a fost solicitată. Reclamanta indică, că la 28 martie 2016 a expediat în adresa lui Dorin Pascal cerere, prin care i s-a solicitat înregistrarea bunului imobil, scrisoare care s-a restituit cu statut ,,nereclamată”.

Totodată, la 29 martie 2016 a depus cerere către ,,AMIC” SA, prin care a solicitat eliberarea actelor pentru înregistrarea dreptului de proprietate a lui Dorin Pascal asupra apartamentului menționat, care a rămas fără răspuns. La data de 30 martie 2016 s-a adresat cu cerere la OCT mun. Chișinău, filiala Î.S. ,,Cadastru”, de a înregistra dreptul de proprietate a lui Dorin Pascal asupra apartamentului dat, care a fost respinsă pe motiv că dreptul de proprietate se înregistrează la cererea titularului de drept. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06 decembrie 2016 s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Tatiana Calineva. (f.d.99, 105-110) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2017 a fost respins apelul declarat de Tatiana Calineva, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 06 decembrie 2016. (f.d.180, 181-185) La 21 noiembrie 2017 Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău 28 septembrie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d. 189-193) În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material, au apreciat arbitrar probele prezentate la cauză, ce au dus la adoptarea unor hotărâri eronate. În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 28 septembrie 2017, expediată părților la 14 noiembrie 2017 prin intermediul oficiului poștal, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului lipsește. (f.d.186) În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 21 noiembrie 2017, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu, indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și 2 au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu inadmisibil.

3 Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Tatiana Calineva, reprezentată de avocatul Doina Crețu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iuliana Oprea Maria Ghervas 4