2ra-653/22 — recunosterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

2ra-653/22 — recunosterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2ra-653/22

2-18160091-01-2ra-13052022

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: Z. Talpalaru)

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Malîi, I. Dutca, R. Pulbere)

Î N C H E I E R E

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Calineva Tatiana,

reprezentată de avocatul Crețu Doina,

în cauza civilă, la acțiunea oblică depusă de Calineva Tatiana împotriva lui

Pascal Dorin, intervenienți accesorii IP „Agenția Servicii Publice”, Agenția

municipală de ipotecă din Chișinău ”AMIC” SA, executorii judecătorești Anati

Snejana, Iachim Ion cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021, prin care

s-a admis apelul declarat de Pascal Dorin, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 19 noiembrie 2021 și s-a adoptat o hotărâre nouă de respingere a

acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 24 mai 2018, Calineva Tatiana s-a adresat cu acțiune oblică împotriva lui

Pascal Dorin, intervenienți accesorii IP ”Agenția Servicii Publice”, Agenția

municipală de ipotecă din Chișinău ”AMIC” SA, executorii judecătorești Anati

Snejana, Iachim Ion cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil-apartamentul nr. XXX amplasat în mun. Chișinău, str. XXX, după

Pascal Dorin dobândit în temeiul contractului investițional privind construcția

spațiului locativ, nr. AIU/08/2/48 din 20.06.2005, a acordului adițional din 31

octombrie 2008 cu înregistrarea hotărârii judecătorești la IP „Agenția Servicii

Publice”, obligarea IP ”Agenția Servicii Publice” de a înregistra dreptul de

proprietate asupra imobilului, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08

noiembrie 2012, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13

decembrie 2011 și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a admis acțiunea

înaintată de Calineva Tatiana și s-a dispus încasarea de la Pascal Dorin în beneficiul

Tatianei Calineva a sumei de 12480 dolari SUA, decizie menținută de instanța de

recurs.

1

La 13 decembrie 2011s-a eliberat titlu-executoriu și s-a intentat procedura de

executare de către executorul judecătoresc Anati Snejana.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 20 martie 2014 a fost admisă integral

cererea înaintată de Calineva Tatiana și s-a partajat cota-parte socială din capitalul

social al SRL „luco Gaz", ce reprezintă o fracțiune în mărime de 100%, proprietate

comună în devălmășie a Tatianei Calineva și Pascal Dorin, determinând în

proprietate Tatianei Calineva și Pascal Dorin câte 50 % din capitalul social al SRL

„luco Gaz".

S-a partajat averea comună în devălmășie dobândită de Calineva Tatiana și

Pascal Dorin în timpul căsătoriei și anume: bunurile SRL „luco Gaz”, în valoare de

totală de 1 081 511 lei, iar reieșind din egalitatea cotelor părți, s-a încasat din contul

lui Pascal Dorin în folosul Tatianei Calineva echivalentul cotei-părți în mărime de

540 755 lei și cheltuielile de judecată.

La 20 martie 2014 s-a eliberat titlu-executoriu care se află spre executare la

executorul judecătoresc Iachim Ion, iar conform adeverinței din 10 februarie 2016,

se confirmă faptul că datoria lui Pascal Dorin față de Calineva Tatiana, nu a fost

achitată.

În cadrul procesului de executare, s-a stabilit că Pascal Dorin nu are bunuri

care pot fi urmărite în scopul executării hotărârilor, cu excepția bunului imobil-

apartamentului nr.52 din casa 97, amplasat pe str. Alba Iulia, mun. Chișinău.

Conform contractului investițional privind construcția spațiului locativ nr.

AIU/08/2/48 din 20.06.2005 și a Acordului adițional de modificare a contractului

nominalizat din 31 octombrie 2008, Pascal Dorin a investit în construcția imobilului

dat, iar conform procesului-verbal cu privire la predare-primire, Pascal Dorin a

primit în folosință apartamentul de la Agenția Municipală de Ipotecă mun. Chișinău.

Apartamentul a fost dat în folosință pârâtului în anul 2008 prin acordul

adițional din 31 octombrie 2008, cu impunerea executării anumitor obligații până la

achitarea integrală a sumei stabilite prin contractul investițional nr. AIU/08/2/48 din

20 iunie 2005, iar din acel moment au expirat 10 ani și Pascal Dorin cu rea-credință

nu înregistrează bunul respectiv în Registrul bunurilor imobile, pentru a nu putea fi

urmărit de creditorul Calineva Tatiana.

Potrivit răspunsului Agenției Municipale de Ipotecă mun. Chișinău din 13

aprilie 2018, s-a confirmat că Pascal Dorin a achitat prețul integral pentru

construcția apartamentului nr. XXX din casa XXX, amplasat pe str. XXX, mun.

Chișinău, iar actele pentru înregistrarea bunului imobil dat nu au fost solicitate și nu

au fost eliberate.

Potrivit Extrasului din Registrul bunurilor imobilului respectiv i-a fost atribuit

nr. cadastral XXX, însă, la temeiul înscrierii dreptului de proprietate asupra bunului

imobil este indicat că înregistrarea dreptului de proprietate nu a fost solicitată.

Astfel, apartamentul dat este unicul bun imobil care poate fi urmărit de către

creditorul Calineva Tatiana, iar debitorul Pascal Dorin își exercită cu rea-credință

obligațiile sale.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 noiembrie 2019,

acțiunea oblică înaintată de Calineva Tatiana, a fost admisă.

S-a recunoscut după Pascal Dorin, dreptul de proprietate asupra bunului imobil

apartamentul nr. XXX, situat în mun. Chișinău, str. XXX dobândit în baza

2

contractului investițional privind construcția spațiului locativ, nr. AIU/08/2/48 din

20 iunie 2005 și a acordului adițional din 31 octombrie 2008 cu înregistrarea

ulterioară a hotărârii judecătorești la IP „Agenția Servicii Publice”.

S-a încasat de la Pascal Dorin în beneficiul reclamantei Calineva Tatiana suma

de 150,00 lei cu titlu de cheltuieli a taxei de stat.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 26 noiembrie 2019, Pascal

Dorin, reprezentat de avocatul Negrei Nicolae a declarat apel solicitând casarea

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 noiembrie 2019, cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 10 decembrie 2019, Agenția Servicii Publice a declarat apel solicitând

casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 noiembrie

2019, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021, s-au admis

apelurile declarate de reprezentantul apelantului Pascal Dorin, avocatul Negrei

Nicolae și IP „Agenția Servicii Publice”.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 noiembrie

2019, și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care:

Acțiunea oblică depusă de Calineva Tatiana în contradictoriu de Pascal Dorin,

intervenienți accesorii IP „Agenția Servicii Publice”, Agenția municipală de ipotecă

din Chișinău ”AMIC” SA, executorii judecătorești Anati Snejana, Iachim Ion cu

privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil-

apartamentul nr.XXX amplasat în mun. Chișinău, str. XXX, după Pascal Dorin

dobândit în temeiul contractului investițional privind construcția spațiului locativ,

nr. AIU/08/2/48 din 20 iunie 2005, a acordului adițional din 31 octombrie 2008 cu

înregistrarea hotărârii judecătorești la IP „Agenția Servicii Publice” și încasarea

cheltuielilor de judecată, s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în cazul înaintării acțiunii

oblice, interesul serios și legitim se justifică atunci când creditorul dovedește că

pericolul nerealizării creanței se datorează neexercitării de către debitor a unui drept

sau a unei acțiuni pe care le deține împotriva unui terț.

La caz, nu au fost prezentate probe care să confirme imposibilitatea executării

documentelor executorii prin alte mijloace de stingere a obligațiilor, fiind prezentate

doar adeverințe care atestă intentarea procedurii de executare, care însă adeveresc că

debitorul procedurii de executare, pârât în acțiunea înaintată de Calineva Tatiana nu

dispune de alte bunuri care ar putea fi îndreptate spre stingerea creanței față de

reclamantă.

Instanța de apel a constatat că cerințele reclamantului nu au fost înaintate în

numele debitorului său, dar exclusiv în interesele sale patrimoniale. Însă acțiunea

oblică se exercită în numele debitorului, reclamanta Calineva Tatiana intenționa să

își urmărească interesele sale patrimoniale, nicidecum nu a înaintat acțiunea pentru

a evita pasivitatea debitorului. Și nici nu a demonstrat că pericolul nerealizării

creanței se datorează neexercitării de către debitor a unui drept.

La 08 aprilie 2022, Calineva Tatiana, reprezentată de avocatul Crețu Doina, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

3

Recurentul și-a întemeiat pretențiile invocate în recurs prin prisma prevederilor

art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă.

În motivare a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, fiind

aplicate și interpretate eronat normele de drept material aplicabile speței.

Examinând cauza instanța de apel a apreciat arbitrar scrisoarea din 19 ianuarie

2016 eliberată de executorul judecătoresc Anati Snejana, prin care confirmă faptul

că careva încasări de la Pascal Dorin în contul stingerii datoriei nu au fost efectuate

și adeverința din 10 februarie 2016 eliberată de executorul judecătoresc Iachim Ion,

prin care confirmă faptul că datoria lui Pascal Dorin față de Calineva Tatiana, nu a

fost achitată.

Executorii judecătorești Iachim Ion și Anati Snejana, au eliberat repetat

adeverințe cu privire la documentele executorii la situația de azi din care reiese că

debitorul nu dispune de mijloace bănești în conturile bancare, la fel, nu deține cu

drept de proprietate bunuri mobile sau imobile și nu a fost posibil de executat silit

documentele executorii și că debitorul se eschivează cu rea credință de la executare.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 01 decembrie 2020, s-a

admis acțiunea unui alt creditor Calinev Iuri către Pascal Dorin cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

Astfel, Calineva Tatiana având o creanță certă, lichidă și exigibilă, confirmată

printr-o hotărâre judecătorească este în drept, în numele debitorului său Pascal

Dorin, să exercite drepturile și acțiunile acestuia de înregistrare a bunului, dacă

debitorul, refuză să facă aceasta pentru a se eschiva de la executarea obligației.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 27

octombrie 2021.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit informației de la fila dosarului 44, Vol. II, instanța de apel a comunicat

recurentului decizia motivată la 11 februarie 2022, prin intermediul poștei

electronice.

Prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 41 din 24 februarie 2022,

s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o

perioadă de 60 de zile.

La 02 martie 2022, a fost emisă Dispoziția nr. 5 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, prin care la pct. 5.1.2 a prevăzut că termenele

de exercitare a căilor de atac în cauzele civile se suspendă de drept, aflate în curs la

data intrării în vigoare la data intrării în vigoare a dispoziției, se întrerup, urmând a

curge noi termene, de aceiași durată, de la data încetării stării de urgență.

Prin Dispoziția Comisiei Situații Excepționale nr.13 din 31 martie 2022,

termenele de exercitare a căilor de atac întrerupte prin Dispoziția nr. 5 din 02

martie 2022, au fost substituite cu noi termene, de aceiași durată, care au început a

curge de la 04 aprilie 2022,

Astfel, termenul de prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă a început a

curge de la data de 04 aprilie 2022.

Respectiv, cererea de recurs declarată la 08 aprilie 2022, este depusă în termen.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

4

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 13 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii.

Până la data examinării recursului, intimatul referință nu a depus.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

5

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Calineva Tatiana,

reprezentată de avocatul Crețu Doina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Calineva Tatiana, reprezentată de

avocatul Crețu Doina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Mariana Pitic

Victor Burduh

Copia corespunde originalului Dumitru Mardari

6