2ra-184/18 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-184/18 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 2ra-184/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) Judecător: V. Sandu instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov Î N C H E I E R E 07 februarie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestiune a Fondului Locativ nr. 11 împotriva lui Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei și la acțiunea reconvențională înaintată de Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom împotriva Întreprinderii Municipale de Gestiune a Fondului Locativ nr. 11, Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” și Întreprinderii Municipale „Infocom” cu privire la constatarea faptelor, obligarea înlăturării încălcărilor și efectuării lucrărilor, precum și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 14 februarie 2017,
C O N S T A T Ă: La 14 august 2014 ÎMGFL nr. 11 a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica”, privind încasarea datoriei. 1 În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că în baza contului personal deschis la ÎMGFL nr.11, pârâții au beneficiat de energie termică livrată de SA ,,Termocom” (în procedura planului). ÎMGFL nr.11 a menționat că pârâții locuiesc în apartamentul nr. 36, din str. Mitropolit Gurie Grosu nr.1, mun. Chișinău și nu au achitat plata pentru serviciile comunal-locative, și anume, pentru serviciile de furnizare a energiei termice, acumulând o datorie în mărime de 3 489,87 lei, care ulterior a crescut până la 5 248, 58 lei.
Totodată, a susținut că potrivit art. 59 și art.60 ale Codului cu privire la locuințe, art. art. 512, 514, 530, 572, 602 și 617 alin. (2) lit. a) ale Codului Civil și dispozițiilor art. 10, 17 și 18 ale Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de canalizare și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, proprietarii, chiriașii locuințelor sunt obligați să achite la timp serviciile comunale, inclusiv consumul de energie termică. Întreprinderea relatează că informează pârâții despre necesitatea achitării datoriilor acumulate prin intermediul facturilor lunare, însă benevol pârâții refuză să achite suma datorată pentru energia termică.
Cere ÎMGFL nr. 11, încasarea de la Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom în mod solidar a datoriei pentru serviciile comunal-locative în sumă de 5 284,58 lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 270 lei. La 10 noiembrie 2014 Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom au înaintat acțiune reconvențională împotriva ÎMGFL nr. 11, SA „Termoelectrica” și ÎM „Infocom”, prin care au solicitat constatarea și recunoașterea faptului juridic de lipsă a raporturilor contractuale și reale de prestare a serviciilor de încălzire centralizată dintre ei cu ÎMGFL nr. 11, SA „Termoelectrica” și ÎM „Infocom”, faptul încetării depline a raporturilor de facto privind livrarea agentului termic în apartamentul nr.36 din str. Mitropolit Gurie Grosu, 1, mun.
Chișinău cu debranșarea integrală, excluderea suprafeței totale a apartamentului cu suprafața de 88,7 m.p. și agentului termic necesar pentru încălzirea lui din sistemul centralizat de livrare a agentului termic al ÎMGFL nr.11 și SA „Termoelectrica”, conform scrisorii nr. 416 din 27 noiembrie 2001, începând cu 27 noiembrie 2001 și până în prezent, în temeiul art. 46 al Constituției Republicii Moldova, repararea prejudiciului în urma folosirii de către stat în persoana agenților economici SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 11, pe parcursul anilor 2011-2015 a suprafeței locative de 4,5 m.p. din apartamentul menționat pentru desfășurarea activității de întreprinzător, în sumă de 12 312 lei, 2 încasată solidar, obligarea SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 11, care desfășoară activitate de întreprinzător și tranzit de căldură prin apartamentul lor, să încheie cu ei direct un contract de arendă a suprafeței de 4,5 m.p.
din locuință pentru desfășurarea activității de întreprinzător, în condițiile plății în avans a sumei de arendă pentru un an, conform art. 46 din Constituția Republicii Moldova, efectuarea pe cont propriu a izolării totale a proprietății sale - a coloanelor ce trec prin apartamentul lor, iar în cazul neîndeplinirii cerinței date, în decurs de 30 zile din ziua emiterii hotărârii, să dezinstaleze din contul său coloanele de tranzit centralizat a agentului termic din apartament, ce constituie proprietatea comună a acestora și să le transfere în scara blocului, obligarea efectuării curățării tuturor sistemelor tehnice din subsol ce țin de apă potabilă, energie termică, canalizare, vopsirea și izolarea lor termică și a dispune încetarea încălzirii subsolului, cu menținerea temperaturii în subsol, la etajul tehnic, în sezonul de încălzire nu mai mult de 10-12ºC, înlăturarea din subsol a tuturor reziduurilor, murdăriei, apei, desfundarea sistemelor de scurgere din subsol, scoaterea tuturor sistemelor de drenaj cu instalarea conductelor la fântână, efectuarea igienizării sanitare de eliminare a mirosurilor de mucegai care pătrunde în apartament, subsolul fiind în această stare încă din anul 1994 până în prezent, precum și repararea prejudiciului moral cauzat pe parcursul anilor 2011 - 2015, în care le-au fost impuse, în formă agresivă, serviciile de livrare a încălzirii centralizate,
fiindu-le cauzate incomodități la folosirea apartamentului, începând cu anul 1994 până în prezent în rezultatul deservirii necorespunzătoare a subsolului blocului locativ, pătrunderea mirosurilor dezgustătoare în apartament, în mărime de 5 000 lei pentru fiecare, iar în total suma de 20 000 lei. În motivarea cererii reconvenționale, reclamanții au indicat că apartamentul nr.36 din str. Mt. Gurie Grosu nr.1, mun. Chișinău a fost debranșat de la energia termică din anul 2001, iar între reclamanți, ÎMGFL nr.11, SA „Termoelectrica” și ÎM „Infocom” nu există raporturi legate de energia termică centralizată. Consideră reclamanții că facturile de plată emise nu au valoare juridică și nu produc efecte juridice, deoarece statul, în persoana SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 11 utilizează spațiul de 4,5 m.p.
din locuință pentru desfășurarea activității de întreprinzător, pentru care ultimii urmează să achite chirie. Suplimentar au indicat că rețelele de deservire a blocului nu sunt întreținute corespunzător și urmează a fi reparate conform cerințelor înaintate. (f.d. 46-68, vol.I) Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 februarie 2017 acțiunea inițială înaintată de ÎMGFL nr. 11 a fost admisă. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul pârâților Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom în beneficiul ÎMGFL nr. 11 datoria acumulată pentru energie 3 termică în sumă de 5 284,58 lei și taxa de stat în sumă de 270 lei, iar în total suma de 5 554,58 lei.
S-a admis parțial cererea reconvențională, fiind constatat faptul lipsei raporturilor contractuale privind prestarea serviciilor de încălzire centralizată între Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom cu ÎMGFL nr. 11, SA „Termoelectrica” și IM „Infocom”, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. La 02 martie 201, și respectiv la 26 iunie 2017, în termenul prevăzut de lege, Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom au contestat cu apel hotărârea primei instanțe, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și admitere a acțiunii reconvenționale.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017 a fost respins apelul declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 14 februarie 2017. Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au reținut că obligațiile apelanților de achitare a serviciilor comunale și ne comunale prestate la apartamentul acestora, inclusiv pentru energia termică, chiar și în cazul debranșării apartamentului de la rețeaua de furnizare a energiei termice în condițiile în care pct. 8/1 al anexei nr. 7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și ne comunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la reconectării la sistemele de încălzire și alimentare u apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, prevede expres că în cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire pentru întreținerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puțin +18ºC, consumatorul va achita plata pentru încălzire în procentajul stabilit și cu perioada respectivă stabilită din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului.
La acest segment, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că calculele efectuate de intimați și indicate în ordinele/facturile/calculele prezentate apelanților pentru achitarea energiei termice calculate nu au fost contestate, și respectiv se prezumă a fi valabile până la anularea acestuia de instanța de contencios administrativ, fapt ce denotă că apelanții urmează să achite datoriile acumulate pentru energia termică livrată. La 27 noiembrie 2017, Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și admitere a acțiunii reconvenționale.
4 În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare. Menționează că decizia instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material, fiind interpretată în mod eronat legea, invocând ca temei de casare prevederile art. 432 CPC. La fel, pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurenții au reiterat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și în instanța de apel.
Suplimentar au menționat că despre deconectarea apartamentului acestora de la rețeaua centralizată de furnizare a energiei termice au înștiințat intimații prin scrisoarea nr. 416 din 27 noiembrie 2001, astfel încât suprafața acesteia urmează a fi exclusă din sistemul de încălzire, iar conform documentației de instalare a încălzirii autonome radiatoarele oferă în cumul 0,004 Gcal/h, în timp ce temperatura din rețelele de tranzit, chiar cu includerea unor date majorate, constituie 0,000061 Gcal/h, astfel încât prin intermediul acestora nu se livrează energie termică în apartamentul apelanților.
Totodată, calculele prezentate de intimați sunt eronate și urmau a fi examinate de prima instanță prin prisma art. art. 1 și 6 ale CEDO, art. art. 1, 4, 7, 8 și 9 ale Constituției Republicii Moldova și dispozițiile Legii cu privire la energetică și ale Legii privind protecția consumatorilor, precum și art. 970 Cod civil, hotărârea Guvernului nr. 434 din 09 aprilie 1998, potrivit cărora furnizarea energiei urmează a fi realizată în bază de contracte, ce nu au fost în speță încheiate cu apelanții, iar contractul încheiat între SA „Termocom” și ÎMGFL nr. 11 nu poate fi reținut, deoarece apelantul nu este parte la acesta. Susțin apelanții că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au admis probele prezentate de intimați și nu au ținut cont de probele prezentate de ei, încâlcind astfel unul din principiile desfășurării procesului civil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. După cum rezultă din actele cauzei copia decizie instanței de apel din 26 septembrie 2017, a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților, inclusiv și în adresa recurenților Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom la 12 octombrie 2017, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoțire nr. 14894. (f.d. 183) Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul la 27 noiembrie 2017, în termen. La 19 decembrie 2017, în adresa ÎMGFL nr. 11, ÎM ,,Infocom” și SA ,,Termoelectrica” a fost expediată copia recursului declarat de către Melnic 5 Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.
La 30 ianuarie 2018, administratorul al procesului de insolvabilitate a ÎMGFL nr. 11 – Igor Bulgaru a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. ÎM ,,Infocom” și SA ,,Termoelectrica” nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Examinând temeiurile recursului declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 6 Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.
Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la 7 concluzia de a considera recursul declarat de Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Recursul declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 8 dosarul nr. 2ra-184/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) Judecător: V. Sandu instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: Iu.
Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov Î N C H E I E R E 07 februarie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Nicolae Craiu Dumitru Visternicean examinând cererea lui Melnic Valerii cu privire la solicitarea emiterii unui aviz consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție, pe marginea modului de aplicare corectă a normelor materiale și procedurale, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestiune a Fondului Locativ nr. 11 împotriva lui Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei și la acțiunea reconvențională înaintată de Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom împotriva Întreprinderii Municipale de Gestiune a Fondului Locativ nr. 11, Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” și Întreprinderii Municipale „Infocom” cu privire la constatarea faptelor, obligarea înlăturării încălcărilor și efectuării lucrărilor, precum și repararea prejudiciului moral, C O N S T A T Ă: La 14 august 2014 ÎMGFL nr. 11 a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica”, privind încasarea de la Melnic Valerii, Melnic Snejana,
Melnic Cristina și Melnic Artiom în mod solidar a datoriei pentru serviciile comunal-locative în sumă de 5 284,58 lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 270 lei. 9 La 10 noiembrie 2014 Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom au înaintat acțiune reconvențională împotriva ÎMGFL nr. 11, SA „Termoelectrica” și ÎM „Infocom”, prin care au solicitat constatarea și recunoașterea faptului juridic de lipsă a raporturilor contractuale și reale de prestare a serviciilor de încălzire centralizată dintre ei cu ÎMGFL nr. 11, SA „Termoelectrica” și ÎM „Infocom”, faptul încetării depline a raporturilor de facto privind livrarea agentului termic în apartamentul nr.36 din str. Mitropolit Gurie Grosu, 1, mun.
Chișinău cu debranșarea integrală, excluderea suprafeței totale a apartamentului cu suprafața de 88,7 m.p. și agentului termic necesar pentru încălzirea lui din sistemul centralizat de livrare a agentului termic al ÎMGFL nr.11 și SA „Termoelectrica”, conform scrisorii nr. 416 din 27 noiembrie 2001, începând cu 27 noiembrie 2001 și până în prezent, în temeiul art. 46 al Constituției Republicii Moldova, repararea prejudiciului în urma folosirii de către stat în persoana agenților economici SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 11, pe parcursul anilor 2011-2015 a suprafeței locative de 4,5 m.p. din apartamentul menționat pentru desfășurarea activității de întreprinzător, în sumă de 12 312 lei, încasată solidar, obligarea SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 11, care desfășoară activitate de întreprinzător și tranzit de căldură prin apartamentul lor, să încheie cu ei direct un contract de arendă a suprafeței de 4,5 m.p.
din locuință pentru desfășurarea activității de întreprinzător, în condițiile plății în avans a sumei de arendă pentru un an, conform art. 46 din Constituția Republicii Moldova, efectuarea pe cont propriu a izolării totale a proprietății sale - a coloanelor ce trec prin apartamentul lor, iar în cazul neîndeplinirii cerinței date, în decurs de 30 zile din ziua emiterii hotărârii, să dezinstaleze din contul său coloanele de tranzit centralizat a agentului termic din apartament, ce constituie proprietatea comună a acestora și să le transfere în scara blocului, obligarea efectuării curățării tuturor sistemelor tehnice din subsol ce țin de apă potabilă, energie termică, canalizare, vopsirea și izolarea lor termică și a dispune încetarea încălzirii subsolului, cu menținerea temperaturii în subsol, la etajul tehnic, în sezonul de încălzire nu mai mult de 10-12º C, înlăturarea din subsol a tuturor reziduurilor, murdăriei, apei, desfundarea sistemelor de scurgere din subsol, scoaterea tuturor sistemelor de drenaj cu instalarea conductelor la fântână, efectuarea igienizării sanitare de eliminare a mirosurilor de mucegai care pătrunde în apartament, subsolul fiind în această stare încă din anul 1994 până în prezent, precum și repararea prejudiciului moral cauzat pe parcursul anilor 2011 - 2015, în care le-au fost impuse, în formă agresivă, serviciile de livrare a încălzirii centralizate,
fiindu-le cauzate incomodități la folosirea apartamentului, începând cu anul 1994 până în prezent în rezultatul deservirii necorespunzătoare a subsolului blocului locativ, pătrunderea mirosurilor dezgustătoare în apartament, în mărime de 5 000 lei pentru fiecare, iar în total suma de 20 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 februarie 2017 acțiunea inițială înaintată de ÎMGFL nr. 11 a fost admisă. S-a încasat în mod solidar de la Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom în beneficiul ÎMGFL nr. 11 datoria acumulată pentru energie termică în sumă de 10 5 284,58 lei și taxa de stat în sumă de 270 lei, iar în total suma de 5 554,58 lei.
S- a admis parțial cererea reconvențională, fiind constatat faptul lipsei raporturilor contractuale privind prestarea serviciilor de încălzire centralizată între Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom cu ÎMGFL nr. 11, SA „Termoelectrica” și IM „Infocom”, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017 a fost respins apelul declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 14 februarie 2017. La 27 noiembrie 2017, Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și admitere a acțiunii reconvenționale.
La fel, la 27 noiembrie 2017, prin cerere, Melnic Vlaerii, a solicitat emiterea unui aviz consultativ de către Plenul Curții Supreme de Justiție pe marginea modului de aplicare a normelor de drept material și procedural în respectiva cauză, în special cine are competența de a examina și adopta hotărâri privind anularea actelor administrative ilegale emise de organele administrative centrale și locale, Curtea Constituțională s-au organele de drept comun. De asemenea solicită, că prin avizul Plenului Curții Supreme de Justiție să se explice cât de întemeiate sunt solicitările instanțelor de judecată de a prezenta cererile de chemare în judecată inclusiv apelurile și recursurile în limba de stat și obligarea de a traduce documentele prezentate în limba rusă, i-ar în caz de netraducere, se refuză în primire.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018 recursul declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom s-a considerat inadmisibil. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea neîntemeiată și care urmează a fi respinsă din următoarele motive. În conformitate cu art. 122 alin. (1) CPC, dacă în procesul judecării pricinii într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii.
Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. În situația din speță, recurentul Melnic Valerii cere ca instanța de recurs să solicite Plenului Curții Supreme de Justiție emiterea unui aviz consultativ privind explicarea modului de aplicare corectă a normelor materiale și procedurale în prezenta speță, prin prisma hotărârilor Curții Constituționale. Examinând argumentele invocate de către Melnic Valerii în cererea sa, Colegiul constată că temeiurile expuse nu se încadrează în cerințele art. 122 CPC, raportate la actele cauzei civile. 11 Colegiul reține, că cauza civilă a fost examinată de instanța de fond, instanța de apel, i-ar recursul declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom a fost declarat inadmisibil.
Careva probleme, dificultăți de aplicarea legii materiale și procedurale, inclusiv și ce ține de limba de procedură, legate de obiectul acțiunii de bază și cererii reconvenționale ce ar necesita solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție adoptarea unu-i aviz consultativ nu au fost constatate. La caz, aspectele invocate de solicitantul avizului consultativ au fost analizate cu prilejul examinării admisibilității recursului declarat de acesta, iar concluzia de inadmisibilitate a căii de atac atestă implicit lipsa unor dificultăți în aplicarea prevederilor aplicate în prezenta cauză. Prin urmare, Colegiul conchide, că prevederile legale menționate sunt clare și nu se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor de drept procedural.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Melnic Valerii, privind solicitarea emiterii unui aviz consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție. În conformitate cu art. 121, art. art. 269-270 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Se respinge cererea depusă de Melnic Valerii cu privire la solicitarea emiterii unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 12
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.