ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 07.02.2018

2ra-184/18 — încasarea datoriei

HOTĂRÂRE

07.02.2018

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: încasarea datoriei
Temei legal: temeiurile inadmisibilitatii recursului

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

2ra-184/18 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-184/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

Judecător: V. Sandu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

Î N C H E I E R E

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Nicolae Craiu,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Melnic Valerii,

Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală de Gestiune a Fondului Locativ nr. 11 împotriva lui Melnic Valerii,

Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom, intervenient accesoriu

Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei

și la acțiunea reconvențională înaintată de Melnic Valerii, Melnic Snejana,

Melnic Cristina și Melnic Artiom împotriva Întreprinderii Municipale de Gestiune

a Fondului Locativ nr. 11, Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” și Întreprinderii

Municipale „Infocom” cu privire la constatarea faptelor, obligarea înlăturării

încălcărilor și efectuării lucrărilor, precum și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, prin

care a fost respins apelul declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic

Cristina și Melnic Artiom și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru) din 14 februarie 2017,

C O N S T A T Ă:

La 14 august 2014 ÎMGFL nr. 11 a înaintat o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom,

intervenient accesoriu SA „Termoelectrica”, privind încasarea datoriei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că în baza

contului personal deschis la ÎMGFL nr.11, pârâții au beneficiat de energie termică

livrată de SA ,,Termocom” (în procedura planului).

ÎMGFL nr.11 a menționat că pârâții locuiesc în apartamentul nr. 36, din

str. Mitropolit Gurie Grosu nr.1, mun. Chișinău și nu au achitat plata pentru

serviciile comunal-locative, și anume, pentru serviciile de furnizare a energiei

termice, acumulând o datorie în mărime de 3 489,87 lei, care ulterior a crescut

până la 5 248, 58 lei.

Totodată, a susținut că potrivit art. 59 și art.60 ale Codului cu privire la

locuințe, art. art. 512, 514, 530, 572, 602 și 617 alin. (2) lit. a) ale Codului Civil și

dispozițiilor art. 10, 17 și 18 ale Regulamentului cu privire la modul de prestare și

achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,

contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării

la sistemele de canalizare și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 191 din 19 februarie 2002, proprietarii, chiriașii locuințelor sunt obligați să

achite la timp serviciile comunale, inclusiv consumul de energie termică.

Întreprinderea relatează că informează pârâții despre necesitatea achitării

datoriilor acumulate prin intermediul facturilor lunare, însă benevol pârâții refuză

să achite suma datorată pentru energia termică.

Cere ÎMGFL nr. 11, încasarea de la Melnic Valerii, Melnic Snejana,

Melnic Cristina și Melnic Artiom în mod solidar a datoriei pentru serviciile

comunal-locative în sumă de 5 284,58 lei și compensarea cheltuielilor de judecată

în mărime de 270 lei.

La 10 noiembrie 2014 Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și

Melnic Artiom au înaintat acțiune reconvențională împotriva ÎMGFL nr. 11, SA

„Termoelectrica” și ÎM „Infocom”, prin care au solicitat constatarea și

recunoașterea faptului juridic de lipsă a raporturilor contractuale și reale de

prestare a serviciilor de încălzire centralizată dintre ei cu ÎMGFL nr. 11, SA

„Termoelectrica” și ÎM „Infocom”, faptul încetării depline a raporturilor de facto

privind livrarea agentului termic în apartamentul nr.36 din str. Mitropolit Gurie

Grosu, 1, mun. Chișinău cu debranșarea integrală, excluderea suprafeței totale a

apartamentului cu suprafața de 88,7 m.p. și agentului termic necesar pentru

încălzirea lui din sistemul centralizat de livrare a agentului termic al ÎMGFL nr.11

și SA „Termoelectrica”, conform scrisorii nr. 416 din 27 noiembrie 2001,

începând cu 27 noiembrie 2001 și până în prezent, în temeiul art. 46 al

Constituției Republicii Moldova, repararea prejudiciului în urma folosirii de către

stat în persoana agenților economici SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 11, pe

parcursul anilor 2011-2015 a suprafeței locative de 4,5 m.p. din apartamentul

menționat pentru desfășurarea activității de întreprinzător, în sumă de 12 312 lei,

încasată solidar, obligarea SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 11, care desfășoară

activitate de întreprinzător și tranzit de căldură prin apartamentul lor, să încheie

cu ei direct un contract de arendă a suprafeței de 4,5 m.p. din locuință pentru

desfășurarea activității de întreprinzător, în condițiile plății în avans a sumei de

arendă pentru un an, conform art. 46 din Constituția Republicii Moldova,

efectuarea pe cont propriu a izolării totale a proprietății sale - a coloanelor ce trec

prin apartamentul lor, iar în cazul neîndeplinirii cerinței date, în decurs de 30 zile

din ziua emiterii hotărârii, să dezinstaleze din contul său coloanele de tranzit

centralizat a agentului termic din apartament, ce constituie proprietatea comună a

acestora și să le transfere în scara blocului, obligarea efectuării curățării tuturor

sistemelor tehnice din subsol ce țin de apă potabilă, energie termică, canalizare,

vopsirea și izolarea lor termică și a dispune încetarea încălzirii subsolului, cu

menținerea temperaturii în subsol, la etajul tehnic, în sezonul de încălzire nu mai

mult de 10-12ºC, înlăturarea din subsol a tuturor reziduurilor, murdăriei, apei,

desfundarea sistemelor de scurgere din subsol, scoaterea tuturor sistemelor de

drenaj cu instalarea conductelor la fântână, efectuarea igienizării sanitare de

eliminare a mirosurilor de mucegai care pătrunde în apartament, subsolul fiind în

această stare încă din anul 1994 până în prezent, precum și repararea prejudiciului

moral cauzat pe parcursul anilor 2011 - 2015, în care le-au fost impuse, în formă

agresivă, serviciile de livrare a încălzirii centralizate, fiindu-le cauzate

incomodități la folosirea apartamentului, începând cu anul 1994 până în prezent

în rezultatul deservirii necorespunzătoare a subsolului blocului locativ,

pătrunderea mirosurilor dezgustătoare în apartament, în mărime de 5 000 lei

pentru fiecare, iar în total suma de 20 000 lei.

În motivarea cererii reconvenționale, reclamanții au indicat că apartamentul

nr.36 din str. Mt. Gurie Grosu nr.1, mun. Chișinău a fost debranșat de la energia

termică din anul 2001, iar între reclamanți, ÎMGFL nr.11, SA „Termoelectrica” și

ÎM „Infocom” nu există raporturi legate de energia termică centralizată.

Consideră reclamanții că facturile de plată emise nu au valoare juridică și

nu produc efecte juridice, deoarece statul, în persoana SA „Termoelectrica” și

ÎMGFL nr. 11 utilizează spațiul de 4,5 m.p. din locuință pentru desfășurarea

activității de întreprinzător, pentru care ultimii urmează să achite chirie.

Suplimentar au indicat că rețelele de deservire a blocului nu sunt întreținute

corespunzător și urmează a fi reparate conform cerințelor înaintate. (f.d. 46-68,

vol.I)

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 februarie 2017

acțiunea inițială înaintată de ÎMGFL nr. 11 a fost admisă. S-a dispus încasarea în

mod solidar din contul pârâților Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina

și Melnic Artiom în beneficiul ÎMGFL nr. 11 datoria acumulată pentru energie

termică în sumă de 5 284,58 lei și taxa de stat în sumă de 270 lei, iar în total suma

de 5 554,58 lei. S-a admis parțial cererea reconvențională, fiind constatat faptul

lipsei raporturilor contractuale privind prestarea serviciilor de încălzire

centralizată între Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic

Artiom cu ÎMGFL nr. 11, SA „Termoelectrica” și IM „Infocom”, în rest cerințele

au fost respinse ca neîntemeiate.

La 02 martie 201, și respectiv la 26 iunie 2017, în termenul prevăzut de

lege, Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom au

contestat cu apel hotărârea primei instanțe, cerând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

inițiale și admitere a acțiunii reconvenționale.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic

Artiom și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din

14 februarie 2017.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au reținut că obligațiile

apelanților de achitare a serviciilor comunale și ne comunale prestate la

apartamentul acestora, inclusiv pentru energia termică, chiar și în cazul

debranșării apartamentului de la rețeaua de furnizare a energiei termice în

condițiile în care pct. 8/1 al anexei nr. 7 la Regulamentul cu privire la modul de

prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și ne comunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la

reconectării la sistemele de încălzire și alimentare u apă, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, prevede expres că în cazul deconectării

integrale deja efectuate a apartamentului de la sistemul centralizat de încălzire, cu

instalarea altei surse de încălzire pentru întreținerea temperaturii constante în

încăpere la un nivel de cel puțin +18ºC, consumatorul va achita plata pentru

încălzire în procentajul stabilit și cu perioada respectivă stabilită din costul

energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului.

La acest segment, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că

calculele efectuate de intimați și indicate în ordinele/facturile/calculele prezentate

apelanților pentru achitarea energiei termice calculate nu au fost contestate, și

respectiv se prezumă a fi valabile până la anularea acestuia de instanța de

contencios administrativ, fapt ce denotă că apelanții urmează să achite datoriile

acumulate pentru energia termică livrată.

La 27 noiembrie 2017, Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și

Melnic Artiom au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii inițiale și admitere a acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare.

Menționează că decizia instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea

normelor de drept material, fiind interpretată în mod eronat legea, invocând ca

temei de casare prevederile art. 432 CPC.

La fel, pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurenții au

reiterat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în

prima instanță și în instanța de apel.

Suplimentar au menționat că despre deconectarea apartamentului acestora

de la rețeaua centralizată de furnizare a energiei termice au înștiințat intimații prin

scrisoarea nr. 416 din 27 noiembrie 2001, astfel încât suprafața acesteia urmează

a fi exclusă din sistemul de încălzire, iar conform documentației de instalare a

încălzirii autonome radiatoarele oferă în cumul 0,004 Gcal/h, în timp ce

temperatura din rețelele de tranzit, chiar cu includerea unor date majorate,

constituie 0,000061 Gcal/h, astfel încât prin intermediul acestora nu se livrează

energie termică în apartamentul apelanților.

Totodată, calculele prezentate de intimați sunt eronate și urmau a fi

examinate de prima instanță prin prisma art. art. 1 și 6 ale CEDO, art. art. 1, 4, 7,

8 și 9 ale Constituției Republicii Moldova și dispozițiile Legii cu privire la

energetică și ale Legii privind protecția consumatorilor, precum și art. 970 Cod

civil, hotărârea Guvernului nr. 434 din 09 aprilie 1998, potrivit cărora furnizarea

energiei urmează a fi realizată în bază de contracte, ce nu au fost în speță

încheiate cu apelanții, iar contractul încheiat între SA „Termocom” și ÎMGFL

nr. 11 nu poate fi reținut, deoarece apelantul nu este parte la acesta.

Susțin apelanții că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au admis

probele prezentate de intimați și nu au ținut cont de probele prezentate de ei,

încâlcind astfel unul din principiile desfășurării procesului civil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei copia decizie instanței de apel din

26 septembrie 2017, a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților, inclusiv

și în adresa recurenților Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și

Melnic Artiom la 12 octombrie 2017, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de

însoțire nr. 14894. (f.d. 183)

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat

prevederilor legale și au declarat recursul la 27 noiembrie 2017, în termen.

La 19 decembrie 2017, în adresa ÎMGFL nr. 11, ÎM ,,Infocom” și SA

,,Termoelectrica” a fost expediată copia recursului declarat de către Melnic

Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

La 30 ianuarie 2018, administratorul al procesului de insolvabilitate a

ÎMGFL nr. 11 – Igor Bulgaru a depus referință prin care a solicitat respingerea

recursului ca inadmisibil. ÎM ,,Infocom” și SA ,,Termoelectrica” nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Melnic Valerii, Melnic

Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Melnic Valerii,

Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom este declarativ și nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile

invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel,

respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Melnic Valerii, Melnic Snejana,

Melnic Cristina și Melnic Artiom ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina

și Melnic Artiom, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

dosarul nr. 2ra-184/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

Judecător: V. Sandu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

Î N C H E I E R E

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

examinând cererea lui Melnic Valerii cu privire la solicitarea emiterii unui

aviz consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție, pe marginea modului de

aplicare corectă a normelor materiale și procedurale, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestiune a Fondului

Locativ nr. 11 împotriva lui Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și

Melnic Artiom, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica” cu

privire la încasarea datoriei și la acțiunea reconvențională înaintată de Melnic

Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom împotriva

Întreprinderii Municipale de Gestiune a Fondului Locativ nr. 11, Societății pe

Acțiuni „Termoelectrica” și Întreprinderii Municipale „Infocom” cu privire la

constatarea faptelor, obligarea înlăturării încălcărilor și efectuării lucrărilor,

precum și repararea prejudiciului moral,

C O N S T A T Ă:

La 14 august 2014 ÎMGFL nr. 11 a înaintat o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Melnic Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom,

intervenient accesoriu SA „Termoelectrica”, privind încasarea de la Melnic

Valerii, Melnic Snejana, Melnic Cristina și Melnic Artiom în mod solidar a

datoriei pentru serviciile comunal-locative în sumă de 5 284,58 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 270 lei.