3ra-74/18 — Accesul la informatie si încasarea prejudiciului

Dosarul nr. 3ra–74/18 Instanța de fond: N. Costaș Instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu Î N C H E I E R E 31 ianuarie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Procuratura mun. Bălți, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor către Procuratura mun. Bălți, privind accesul la informație, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de Gordaș Igor, casată hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul central) din 27 iulie 2017 și emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 13 aprilie 2017, Gordaș Igor a înaintat în instanța de judecată acțiune împotriva Procuraturii mun.

Bălți, privind accesul la informație. În motivarea acțiunii a indicat că, la dala de 23 martie 2017 s-a adresat către Procuratura mun. Bălți cu o cerere, prin care a solicitat eliberarea copiei autentificate a adresării Procuraturii mun. Bălți către Consiliul mun. Bălți cu privire la eliberarea extrasului din Registrul Asociațiilor Obștești Locale; a extrasului respectiv și a scrisorii de însoțire din numele Consiliului. Reclamantul a mai invocat că, la data de 11 aprilie 2017, din numele pârâtului Procuraturii mun. Bălți a parvenit o scrisoare cu numărul 01-02/17-2911 semnată , de către procurorul Tatiana Nadulișneac, procuror în Procuratura mun. Bălți, în care se face trimitere la un pseudo-document numit extras din Registrul Asociațiilor Obștești Locale.

Reclamantul Igor Gordaș a solicitat instanței de judecată, obligarea Procuraturii mun. Bălți de a-i elibera informația solicitată în ultimul alineat al cererii din 23 martie 2017 și anume: copia autentificată a adresării procuraturii către Consiliul mun. Bălți cu privire la eliberarea extrasului din Registrul Asociațiilor Obștești Locale, a extrasului respectiv cu scrisoarea de însoțire a Consiliului. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul central) din 27 iulie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de către Gordaș Igor către Procuratura mun. Bălți, privind accesul la informație, a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017, a fost admisă cererea de apel depusă de Gordaș Igor, casată hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul central) din 27 iulie 2017 și emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii.

La data de 30 noiembrie 2017, Procuratura mun. Bălți (prin intermediul oficiului poștal) a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii instanței de fond. În motivarea recursului declarat, Procuratura mun. Bălți a reiterat motivele de fapt ale cauzei și a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat eronat legea. La data de 16 ianuarie 2018, Gordaș Igor a depus referință asupra cererii de recurs, solicitând respingerea acestuia. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Procuratura mun.

Bălți, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Procuratura mun. Bălți, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Procuratura mun. Bălți. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Procuratura mun. Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu Copia corespunde originalului Judecător Svetlana Filincova