3ra-35/18 — anularea actului administrativ

3ra-35/18 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra – 35/18

Instanța de fond: Judecătoria Hîncești

Judecătorul: N. Rusu,

Instanța de apel: CA Chișinău

Judecători: L. Bulgac, E. Palanciuc, V. Sîrbu,

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu,

judecători Nina Vascan, Dumitru Visternicean

examinând recursul declarat de către Vladislav Melnic și Galina Melnic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Melnic Vladislav

către Consiliul com. Cotul Morii, r-l Hîncești, intervenient accesoriu Galina Melnic,

cu privire a anularea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2017,

C O N S T A T Ă:

Vladislav Melnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

comunei Cotul Morii, raionul Hâncești, intervenient accesoriu Galina Melnic, cu

privire la contestarea actului administrativ, prin care a solicitat anularea deciziei

Consiliului comunei Cotul Morii, raionul Hâncești nr. 12/1 din 08 noiembrie 2011

„Cu privire la declararea lucrărilor de construcție a caselor de locuit în masivul de

terenuri „Leușoaia” de utilitate publică și exproprierea unor sectoare de terenuri

agricole”. (f.d. 1-4, vol. I )

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că, potrivit Hotărârii

Guvernului RM nr. 633 din 14 iulie 2010 cu privire la unele măsuri de lichidare a

consecințelor inundațiilor din luna iulie a anului 2010, deciziilor Consiliului

comunei Cotul Morii nr. 04/01 și nr. 3/1 din 13 iulie 2010, nr. 4/02 din

16 iulie 2010 cu privire la reamplasarea UTA Cotul Morii în regiunea „Leușoaia”

și certificatului de urbanism nr. 58 din 26 iulie 2010, eliberat de Consiliul raional

Hîncești, în rezultatul inundațiilor din luna iulie 2010, pe terenurile, care îi aparțin

lui și Galinei Melnic cu drept de proprietate, au fost construite abuziv case de

1

locuit pentru sinistrați, fără o dreaptă și prealabilă despăgubire, și în lipsa unei

înștiințări prealabile. Consiliul comunei Cotul Morii, raionul Hâncești la data de

08 noiembrie 2011 a adoptat decizia nr. 12/1 „Cu privire la declararea lucrărilor de

construcție a caselor de locuit în masivul de terenuri „Leușoaia” de utilitate publică

și exproprierea unor sectoare de terenuri agricole”, prin care terenurile cu

destinație agricolă, proprietate privată a sa și a Galinei Melnic, înregistrate cu

numerele cadastrale 5327215.262, 5327215.264, 5327215.276, 5327215.277,

5327215.281, 5327215.300, 5327215.354, 5327215.355, 5327215.376,

5327215.384, 5327215.386, 5327215.388, 5327215.390, 5327215.396,

5327215.445, 5327215.464, 5327215.465, 5327215.490, 5327215.491,

5327215.496, 5327215.497, 5327215.522, 5327215.647, 5327215.686,

5327215.691, 53272715.702, 5327215.721, 5327215.722, 5327215.724,

5327215.725, 5327215.727, 5327216.014, 5327216.016, 5327216.027,

5327216.028, 53272716.029, 5327216.030, 5327216.070, 5327216.071,

5327216.072, 5327216.073, 5327216.074, 5327216.075, 5327216.080,

5327216.081, 5327215.130, 5327215.141, 5327215.142, 5327215.143,

5327215.145, 5327215.146, 5327215.147, 5327215.148, 5327215.247,

5327215.249, 5327215.253, 5327215.258, 5327215.260, 5327215.076,

5327215.106, 5327215.107, 5327215.163, 5327215.164, 5327215.242,

5327215.243, cu suprafața totală de 8,4032 ha, au fost declarate terenuri de utilitate

publică.

Reclamantul această decizie o consideră ilegală, deoarece conform art. 83 din

Codul funciar, retragerea terenurilor agricole de calitate superioară, cu gradul de

evaluare a fertilității naturale peste 60, din circuitul agricol pentru necesitățile de

stat și publice se face numai în cazuri excepționale, prin hotărâre de Guvern. Or, la

adoptarea deciziei contestate, nu au fost respectate prevederile Legii cu privire la

expropriere pentru utilitate publică și ale Legii privind administrația publică locală,

conform cărora, declararea utilității publice se face numai după efectuarea unei

cercetări prealabile, rezultatul căreia urma să fie consemnat într-un proces-verbal,

înaintat ulterior organelor care au numit comisia, cât și după consultarea cetățenilor

în problemele locale de interes deosebit.

Totodată, actul administrativ contestat contravine prevederilor Hotărârii

Guvernului RM nr. 633 din 14 iulie 2010 cu privire la lichidarea consecințelor

inundațiilor din luna iulie a anului 2010, conform cărora, casele de locuit pentru

sinistrați urmau a fi construite pe terenurile destinate pentru construcții potrivit

documentației de proiect prezentate de autoritățile publice locale ale raionului

Hîncești, însă construcția caselor de locuit și declararea utilității publice s-a

efectuat asupra terenurilor cu destinație agricolă cu o bonitate mai mare de 60 de

grade.

Reclamatul a indicat că la 23 decembrie 2011, s-a adresat către Consiliul

comunei Cotul Morii, raionul Hîncești cu cerere prealabilă, prin care a solicitat

2

anularea deciziei nr. 12/1 din 08 noiembrie 2011, însă nu a primit nici un răspuns.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 25 aprilie 2013 s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Vladislav Melnic. (f.d.200, 203-206, vol. I)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2013 s-a respins apelul

depus de Vladimir Melnic, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Hîncești din

25 aprilie 2013.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 martie 2014, s-a respins

recursul declarat de Galina Melnic, prin intermediul reprezentantului Roman

Zadoinov, s-a admis recursul declarat de Vladislav Melnic, prin intermediul

reprezentantului Roman Zadoinov, s-a dispus casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei la rejudecare în primă instanță.

Prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 31 martie 2014, a fost atrasă în

proces Galina Melnic în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 11 februarie 2015, acțiunea depusă de

Vladislav Melnic a fost respinsă ca fiind nefondată.(f.d.118, 125-127, vol. II)

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 17 noiembrie 2015, a respins apelul

lui Vladislav Melnic și a Galinei Melnic și a menținut hotărârea Judecătoriei

Hîncești din 11 februarie 2015. (f.d.166, 167-172, vol. II)

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 aprilie 2016, s-a admis recursul

depus de Vladislav Melnic, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din

17 noiembrie 2015, cu remiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău. (f.d.203-212, vol. II)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2016, s-a admis apelul

declarat de Melnic Vladislav, casată hotărârea Judecătoriei Hîncești din

25 aprilie 2013, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.237,

238-247, vol. II)

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, s-a corectat

greșeala tehnică admisă în dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din

14 septembrie 2016, cu corectarea datei, lunii și anului hotărârii Judecătoriei

Hîncești din 25 aprilie 2013 cu 11 februarie 2015. (f.d 251, vol. II)

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 martie 2017, s-a admis recursul

depus de Consiliului comunei Cotul Morii, raionul Hîncești, s-a casat decizia Curții

de Apel Chișinău din 14 septembrie 2016, cu remiterea pricinii spre rejudecare în

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. (f.d.31-35, vol. III)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2017, a fost respins

apelul declarat de Melnic Vladislav, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Hîncești

din 11 februarie 2015. (f.d.55, 56-67, vol. III)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut, că decizia

contestată, publicată în Monitorul Oficial nr. 2003-2005 din 25 noiembrie 2011 a

fost adoptată de Consiliul comunei Cotul Morii raionul Hîncești, întru executarea

Hotărârii Guvernului R. Moldova nr.633 din 14 iulie 2010 cu privire la unele

3

măsuri de lichidare a consecințelor inundațiilor din luna iulie a anului 2010, în

baza procesului-verbal și Raportului comisiei pentru cercetarea prealabilă a

existenței permiselor pentru declararea lucrărilor utilitate publică din

04 noiembrie 2011, respectându-se astfel cerințele Legii exproprierii pentru cauză

de utilitate publică, art.83 Cod Funciar, 316 Cod Civil inclusiv, și faptul că

anularea deciziei Consiliului comunei Cotul Morii raionul Hîncești, nr. 12/1 din

08 noiembrie 2011 cu privire la declararea lucrărilor de construcție a caselor de

locuit în masivul de terenuri „Leușoaia” de utilitate publică și exproprierea unor

sectoare de terenuri agricole, ar genera niște consecințe mult mai grave, ar afecta

drepturile și interesele unui cerc larg de persoane (un sat întreg), situația care, nu

poate fi admisă, ținând cont și de faptul, că familia Melnic are posibilități legale de

a-și revendica dreptul de a fi despăgubită pentru terenurile declarate de utilitate

publică.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 16 noiembrie 2017

Vladislav Melnic și Galina Melnic au contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătorești, emiterea unei noi hotărâri de admitere

a acțiunii. (f. d. 69-77, vol. III).

În susținerea recursului recurenții au indicat, că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea litigiului. Instanțele de judecată ierarhic inferioare la adoptarea

hotărârilor sale nu au luat în considerație că faptul că decizia contestată urma să fie

adoptată în rezultatul consultaților populației locale, circumstanță de fapt

consemnată într-un proces verbal, fapt ce nu a fost îndeplinit. Mai mult ca atît,

decizia contestată a fost adoptată post factum executării lucrărilor de construcție,

adică cu încălcarea proceduri stabilite.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă din actele cauzei copia deciziei integrale a instanței de apel

din 14 septembrie 2017, a fost expediată participanților la proces la

26 septembrie 2017, sub nr.14159-4, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere,

însă, la materialele cauzei careva dovezi în vederea recepționării copiei deciziei

lipsesc (f.d.68, vol. III).

În consecință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră, că recurenții Vladislav

Melnic și Galina Melnic s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul

la 16 noiembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Vladislav Melnic și

Galina Melnic în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

4

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

5

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vladislav Melnic și Galina

Melnic, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de

apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului

admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Vladislav Melnic și Galina Melnic, ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Vladislav Melnic și Galina Melnic, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Nina Vascan

Dumitru Visternicean

6