2ra-2033/17 — Încasarea sumei

Dosar nr. 2ra–2033/17

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, judecător – T. Mereuță

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Bulgac, G. Dașchevici, L. Popova

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ignatiuc Vasile și Sarandi

Efimia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ignatiuc Vasile

și Sarandi Efimia către Primăria Cotul Morii, Consiliul local Cotul Morii,

intervenienți Ministerul Finanțelor și Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat

privind încasarea sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Ignatiuc Vasile și Sarandi Efimia, și menținută hotărârea

Judecătoriei Hîncești din 27 octombrie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 05 iunie 2014, Sarandi Efimia și Ignatiuc Vasile s-au adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului local Cotul Morii,

interveneinți Ministerul Finanțelor și Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat,

privind încasarea sumei cu titlu de despăgubire conform Deciziei Consiliului local

Cotul Morii nr. 10/7 din 07.09.2011.

În motivarea acțiunii au indicat că, la data de 30 martie 2006, în baza

contractului de vânzare-cumpărare și-au procurat o casă în satul Cotul Morii, r-nul

Hîncești, iar în urma inundațiilor din luna iulie 2010 casa lor a fost demolată, fiind

distrusă și vița de vie plantată pe terenul de pământ și alte bunuri, motiv pentru

care s-au adresat Primăriei s. Cotul Morii cu cerere de a fi incluși în lista

sinistraților.

Potrivit reclamanților, ei au fost incluși în lista sinistraților conform deciziei

Consiliului local Cotul Morii nr.15/2 din 27 octombrie 2010.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 622 din 09 iulie 2010 cu privire la alocarea

mijloacelor financiare pentru ajutorul persoanelor sinistrate, Ministerul Finanțelor

va aloca, în mod de urgență, Consiliului raional Hîncești, de pe contul special

1

pentru ajutorarea persoanelor sinistrate, mijloace financiare în sumă de 750 mii lei

pentru acordarea, conform listelor întocmite, a ajutoarelor financiare persoanelor

care au suferit de pe urma inundațiilor, responsabilitatea pentru corectitudinea

întocmirii listelor și repartizarea mijloacelor financiare fiind pusă în sarcina

autorităților administrației publice locale.

Potrivit anexei nr. 3 la decizia Consiliului local Cotul Mării nr.10/7 din 07

septembrie 2011, reclamanții au fost incluși în lista caselor nepopulate care au

suferit în urma inundațiilor din vara anului 2010 și urmează să li se acorde

despăgubiri în sumă de 77953 lei, iar adresându-se către Consiliul local Cotul

Morii și Primăria s. Cotul Morii cu solicitarea de achitare a sumei de 77953 lei,

dispusă prin decizia nr.10/7 din 07 septembrie 2011 cu titlu de despăgubire în urma

inundațiilor, contrar Hotărârii Guvernului nr. 918 din 05 octombrie 2010, li s-a

refuzat și li s-a comunicat că Primăria a cheltuit banii și nu dispune de suma

necesară.

Astfel, Consiliul local Cotul Morii, avându-i pe reclamanți incluși în listele

persoanelor cu statut de sinistrați, cu indicarea valorii prejudiciului adus de

inundații, având avizul comisiei speciale din 16 septembrie 2010, potrivit căruia

locuința acestora a fost determinată ca avariată, și adoptînd o decizie în acest sens,

până în prezent nu și-a onorat obligațiunile de achitare a despăgubirilor financiare

destinate compensării prejudiciilor materiale cauzate de inundațiile din vara anului

2010.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 27 octombrie 2016, cererea de

chemare în judecată înaintată de Sarandi Efimia și Ignatiuc Vasile a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată, reclamanții fiind eliberați de la plata taxei de stat.

La data de 25 noiembrie 2016, Sarandi Efimia și Ignatiuc Vasile au depus

cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii

Judecătoriei Hîncești din 27 octombrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri prin

care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, a fost respins apelul

declarat de Ignatiuc Vasile și Sarandi Efimia, și menținută hotărârea Judecătoriei

Hîncești din 27 octombrie 2016.

La data de 23 august 2017, Ignatiuc Vasile și Sarandi Efimia au declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, prin care au

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia și a hotărârii primei

instanțe, cu adoptarea unei decizii prin care să fie admisă acțiunea înaintată

integral.

În motivarea recursului, au indicat că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție

2

cu circumstanțele pricinii. De asemenea, recurenții consideră că instanțele

inferioare au creat o situație prin care recurenții au fost discriminați în raport cu

ceilalți sinistrați, cărora le-a fost recuperat prejudiciul cauzat.

La data de 21 noiembrie 2017, Primarul com. Cotul Morii – Guștiuc Lucica,

a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea acesteia ca fiind

inadmisibilă.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Ignatiuc Vasile și Sarandi Efimia neîntemeiat și care urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

3

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestoraa cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Ignatiuc Vasile și Sarandi Efimia.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ignatiuc Vasile și Sarandi

Efimia.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Maria Ghervas

4