2ra-976/21 — exproprierea terenurilor, încasarea prejudiciului material și moral pentru terenurile expropriat, penalității, dobînzii de întîrziere, a venitului ratat, inflației și cheltuielilor de judecată

2ra-976/21 — exproprierea terenurilor, încasarea prejudiciului material și moral pentru terenurile expropriat, penalității, dobînzii de întîrziere, a venitului ratat, inflației și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-976/2021

prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud: E. Bulat)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, R. Pulbere, O. Cojocaru)

Î N C H E I E R E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Merzîncu Mihail și

Merzîncu Maia, reprezentați de avocatul Macar Alexandru și de către Ministerul

Finanțelor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Merzîncu Mihail

și Merzîncu Maia împotriva Primăriei s. Cotul Morii, Consiliul local Cotul Morii,

Ministerul Finanțelor, intervenienții accesorii Guvernul Republicii Moldova,

Agenția Servicii Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor,

Institutul Național de Cercetări și Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului,

Urbanismului și Arhitecturii ,,Urbanproiect” și Consiliul municipal Hâncești cu

privire la exproprierea terenurilor, încasarea prejudiciului material și moral pentru

terenurile expropriate, penalității, dobânzii de întârziere, a venitului ratat, inflației

și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 08 iulie 2013, Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia au depus o cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei s. Cotul Morii și Consiliul local Cotul

Morii cu privire la exproprierea terenurilor, încasarea prejudiciului material și

moral pentru terenurile expropriate, penalității, dobânzii de întârziere, a venitului

ratat, inflației și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că, în vara anului 2010, satul Cotul Morii și

alte localități au fost supuse inundației ce a provocat pierderi considerabile în

rândul proprietății locuitorilor și a deteriorat casele acestora.

În acest sens, autoritățile Republicii Moldova și-au propus spre realizare unele

obiective, cum ar fi construcția unor case pentru persoanele care au suferit în urma

inundațiilor.

Au menționat că în consecință, statul a intrat în posesia unor terenuri ce le

aparțin cu dreptul de proprietate reclamanților, care au obținut acest drept în baza

contractelor de vânzare-cumpărare înregistrate conform legii.

Astfel, Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia au susținut că, conform

contractului de vânzare-cumpărare nr. 9602 din 24 iunie 2010, au devenit

1

proprietari asupra terenurilor cu nr. cadastral XXXXX, conform contractului de

vânzare-cumpărare nr.17116 din 20 decembrie 2010, au devenit proprietari asupra

terenurilor cu nr. cadastral nr. XXXXX, conform contractului de vânzare-

cumpărare nr.17118 din 20 decembrie 2010, au devenit proprietari asupra terenului

cu nr. cadastral XXXXX, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.17122 din

20 decembrie 2020, au devenit proprietari asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXX, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.17131 din 20 decembrie

2010, au devenit proprietari asupra terenurilor cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX

și XXXXX, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.17135 din 20

decembrie 2010, au devenit proprietari asupra terenurilor cu nr. cadastral

XXXXX, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.17118 din 27 decembrie

2010, au devenit proprietari asupra terenurilor cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX.

Conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 17453 din 27 decembrie

2010, au devenit proprietari asupra terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, iar

conform contractului de vânzare-cumpărare nr.5889 din 22 aprilie 2011, au devenit

proprietari asupra terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX.

Au mai menționat că, intenționau ca, pe terenurile supra enunțate să cultive

semințe de floarea soarelui pentru a-și întreține familia însă, au fost expropriați de

către pârâți, fiind astfel, în imposibilitatea de a efectua careva lucrări pe terenurile

indicate.

Au mai relatat că, la data de 02 decembrie 2011, de către Primăria Cotul Morii

a fost emis un act informativ prin care li s-a comunicat că au fost expropriați de 68

de sectoare de teren agricol cu suprafața totală de 9,0445 ha care sunt amplasate în

perimetrul localității construite, fiindu-le propus spre schimb un teren consolidat

de 9,10 ha, când de fapt, consideră că au fost expropriați de suprafața totală de

11,1719 ha.

Au susținut că, la 09 ianuarie 2012, au comunicat Primăriei Cotul Morii că,

resping în mod categoric oferta propusă, solicitând să le fie acordat un teren de

pământ ocupat de localitatea nou construită în mărime de 1 ha de-a lungul auto-

drumului Chișinău-Leușeni, iar diferența să le fie acordată în lotul de teren

„Creasta Dealului”, un teren în localitatea construită, transmiterea fostului punct

medical și fostei grădinițe de copii.

Au indicat că, prin procesele-verbale ale Comisiei pentru soluționarea

cererilor, propunerea adresată de aceștia a fost respinsă, iar prin decizia nr.3/1 din

17 februarie 2012, Consiliul Comunal Cotul Morii în pct.3 al dispozitivului,

recunoaște faptul că terenurile au fost înstrăinate forțat. Prin decizia Consiliului

Comunal Cotul Morii nr.4/1 din 20 februarie 2012, s-a aprobat mărimea

despăgubirilor pentru înstrăinarea forțată în cuantum de 656 264 lei, iar prin planul

de acțiuni primordiale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.716 din 10 august

2

2010, se determină un cerc vast de acțiuni, dar nici una cu referire la despăgubirile

proprietarilor expropriați, de fapt, prin acțiunile autorităților statului.

Reclamanții au susținut că, la 25 noiembrie 2011, în Monitorul Oficial a fost

publicată Decizia Consiliului com. Cotul Morii cu privire la declararea lucrărilor

de construcție a caselor de locuit în masivul de terenuri „Leușoaia” de utilitate

publică și exproprierea unor sectoare de terenuri agricole prin care reclamanții au

fost expropriați de o parte din terenurile sale.

Consideră că, pârâții nu au întreprins careva acțiuni de despăgubire a

reclamanților pentru exproprierea terenurilor ce le aparțin cu drept de proprietate.

Au mai notat că, terenurile expropriate se află pe același masiv cu terenurile

neexpropriate și reprezintă terenuri agricole consolidate prin amplasament, astfel

întru realizarea condițiilor propice pentru activitatea economică a reclamanților,

terenul rămas neexpropriat rămâne impropriu pentru orice activitate și interes

economic.

Totodată, au explicat că, terenurile menționate nu au nici o cale de legătură

între ele și, de asemenea, ținând cont de amplasamentul și poziția acestora, de

forma dezavantajoasă în plan și de suprafețele reduse ale acestora, terenurile

rămase nu pot avea o altă destinație decât aceeași pe care o au și terenurile

expropriate. Aceste terenuri fiind fără careva utilitate economică și nu oferă nici o

posibilitate de valorificare ale acestora pe viitor. Mai mult, din momentul

procurării, reclamanții nu au putut folosi terenurile din cauza că acestea sunt

utilizate de către pârâți.

Astfel, au opinat că, conform borderoului prezentat de către pârâți,

despăgubirea reprezintă o valoare minimă a ceea ce prezintă valoarea pe care

urmează a fi compensată, și o valoare mizeră față de valoarea pe piață pentru

terenurile de construcție din regiune, pe care urmează să o determine comisia de

experți.

Mai consideră că, doar o indemnizație integrală poate fi considerată ca justă,

în raport cu valoarea bunului, mai mult valoarea despăgubirii juste la caz trebuie să

fie la nivelul celei de piață liberă cu referire la terenurile pentru construcție.

Au specificat că, pârâții au obligațiuni pecuniare față de reclamanți prin

necesitatea plății pentru terenurile ocupate abuziv, deoarece acestea n-au fost

onorate în termen, adică prealabil exproprierii a terenurilor și urmează a fi încasată

dobânda de întârziere.

Solicită admiterea acțiunii, exproprierea totală a terenurilor ce aparțin cu drept

de proprietate reclamanților – Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia aflate în sectorul

cadastral nr.15 și 16 a s. Cotul Morii, după cum urmează: exproprierea terenurilor

cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX în folosul statului Republica Moldova, încasarea din

contul pârâților – Primăria s. Cotul Morii și Consiliul Comunal Cotul Morii în

beneficiul reclamanților Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia suma de 10 153

401,34 lei cu titlu de despăgubiri pentru terenurile expropriate cu suprafața de

8,9064 ha, încasarea din contul pârâților Primăria s. Cotul Morii și Consiliul

Comunal Cotul Morii în beneficiul reclamanților – Merzîncu Mihail și Merzîncu

Maia a sumei de 3 381 638,98 de lei cu titlu de dobândă de întârziere, încasarea din

contul pârâților Primăria s. Cotul Morii și Consiliul Comunal Cotul Morii în

beneficiul reclamanților – Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia suma de 1 827

3

612,23 lei cu titlu de penalitate, încasarea din contul pârâților Primăria s. Cotul

Morii și Consiliul Comunal Cotul Morii în beneficiul reclamanților – Merzîncu

Mihail și Merzîncu Maia suma de 674 462,47 de lei cu titlu de venit ratat,

încasarea din contul pârâților Primăria s. Cotul Morii și Consiliul Comunal Cotul

Morii în beneficiul reclamanților – Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia suma de 68

999,38 euro – prejudiciul moral.

La 03 octombrie 2019, Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia au depus o cerere

de concretizare a pretențiilor solicitând admiterea acțiunii, exproprierea totală a

terenurilor ce le aparțin cu drept de proprietate aflate în sectorul cadastral nr.15 și

16 din s. Cotul Morii, și anume exproprierea terenurilor cu numerele cadastrale

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX

în folosul statului Republica Moldova prin Primăria s. Cotul Morii și Consiliul s.

Cotul Morii, încasarea în mod solidar din bugetul de stat de la Ministerul

Finanțelor, Primăria s. Cotul Morii și Consiliul com. Cotul Morii în beneficiul

reclamanților Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia suma de 10 153 401,34 lei cu

titlu de despăgubiri pentru terenurile expropriate cu suprafața de 8, 9064 ha în

termenul de plată, încasarea în mod solidar din bugetul de stat de la Ministerul

Finanțelor, Primăria s. Cotul Morii și Consiliul com. Cotul Morii în beneficiul

reclamanților Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia suma de 14 529 795,49 lei, cu

titlu de dobândă de întârziere în termenul de plată pentru perioada 23 aprilie 2011

– 03 octombrie 2019, încasarea în mod solidar din bugetul de stat de la Ministerul

Finanțelor, Primăriei s. Cotul Morii și Consiliul com. Cotul Morii în beneficiul

reclamanților Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia suma de 1 827 612,23 lei cu titlu

de penalitate, încasarea în mod solidar din bugetul de stat de la Ministerul

Finanțelor, Primăria s. Cotul Morii și Consiliul com. Cotul Morii în beneficiul

reclamanților Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia suma de 674 462,47 le cu titlu de

venit ratat în termenul de plată, încasarea în mod solidar din bugetul de stat de la

Ministerul Finanțelor, Primăria s. Cotul Morii și Consiliul com. Cotul Morii în

beneficiul reclamanților Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia suma de 68 999,38

euro cu titlu de prejudiciu moral în termenul de plată, încasarea în mod solidar din

bugetul de stat de la Ministerul Finanțelor, Primăria s.Cotul Morii și Consiliul

com. Cotul Morii în beneficiul reclamanților Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia

suma de 5 486 221,19 lei cu titlu de inflație a sumei datorate în termenul de plată.

Prin hotărârea din 20 ianuarie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Merzîncu Mihail și

Merzîncu Maia.

S-a încasat în mod solidar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Finanțelor și Consiliului local Cotul-Morii în beneficiul lui Merzîncu Mihail și

Merzîncu Maia suma de 656 264 de lei cu titlu de compensare a pierderilor cauzate

prin înstrăinarea forțată a terenurilor cu nr. cadastrale: XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

4

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, în total 68 sectoare de teren, cu suprafața totală de 9,0445 ha.

S-a constatat exproprierea totală a terenurilor ce aparțin cu drept de

proprietate lui Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia aflate în s. Cotul Morii, r-nul

Hîncești cu nr. cadastrale: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, în urma calamităților naturale din vara anului 2010.

S-a încasat în mod solidar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Finanțelor și Consiliului local Cotul-Morii în beneficiul lui Merzîncu Mihail și

Merzîncu Maia suma de 866 951,71 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru

perioada 02 decembrie 2011-03 octombrie 2019.

S-a încasat în mod solidar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Finanțelor și Consiliului local Cotul-Morii în beneficiul lui Merzîncu Mihail și

Merzîncu Maia suma de câte 50 000 de lei pentru fiecare reclamant cu titlu de

prejudiciu moral.

S-a încasat în mod solidar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Finanțelor și Consiliului local Cotul-Morii în beneficiul lui Merzîncu Mihail și

Merzîncu Maia suma de 25 000 de lei cheltuielile de asistență juridică.

În rest acțiunea înaintată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia, reprezentați de avocatul Macar

Alexandru și apelul declarat de Primăria Cotul Morii.

S-a admis apelul declarat de Ministerul Finanțelor, s-a casat parțial hotărârea

din 20 ianuarie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, în partea încasării în

mod solidar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor și

Consiliului local Cotul Morii a sumei de 656 264 de lei cu titlu de compensare a

pierderilor cauzate prin înstrăinarea forțată a terenurilor de pământ cu nr.

cadastrale: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX , XXXXX , XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, în total 68 sectoare de teren, cu

suprafața totală de 9,0445 ha, a sumei de 866 951,71 de lei cu titlu de dobândă de

întârziere pentru perioada 02 decembrie 2011 – 03 octombrie 2019, a sumei de a

câte 50 000 de lei pentru fiecare reclamant cu titlu de prejudiciu moral și a

cheltuielilor de asistență juridică, și s-a pronunță în această parte o nouă hotărâre

după cum urmează:

S-a încasat de la bugetul Consiliului local Cotul Morii în beneficiul lui

Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia suma de 656 264 de lei, cu titlu de compensare

a pierderilor cauzate prin înstrăinarea forțată a terenurilor de pământ în legătură cu

exproprierea pentru utilitate publică, cu nr. cadastrale: XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

5

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, V, 5327216053,

XXXXX, XXXXX, în total 68 sectoare de teren, cu suprafața totală de 9 0445 ha.

S-a încasat de la Consiliului local Cotul Morii în beneficiul lui Merzîncu

Mihail și Merzîncu Maia suma de 866 951, 71 lei cu titlu de dobândă de întârziere

pentru perioada 02 decembrie 2011 – 03 octombrie 2019.

S-a încasat de la Consiliului local Cotul Morii în beneficiul lui Merzîncu

Mihail și Merzîncu Maia suma de a câte 50 000 de lei pentru fiecare reclamant cu

titlu de prejudiciu moral.

Se încasează de la Consiliului local Cotul Morii în beneficiul lui Merzîncu

Mihail și Merzîncu Maia suma de 25 000 de lei cheltuielile de asistență juridică.

În rest, hotărârea din 20 ianuarie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul

Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Merzîncu

Mihail și Merzîncu Maia împotriva Primăriei s. Cotul Morii, Consiliul local Cotul

Morii, Ministerul Finanțelor, intervenienții accesorii Guvernul Republicii

Moldova, Agenția Servicii Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale și

Construcțiilor, Institutul Național de Cercetări și Proiectări în Domeniul

Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii ,,Urbanproiect” și Consiliul

municipal Hâncești cu privire la exproprierea terenurilor, încasarea prejudiciului

material și moral pentru terenurile expropriate, penalității, dobânzii de întârziere, a

venitului ratat, inflației și cheltuielilor de judecată, a fost menținută fără modificări.

Pentru a decide astfel, Colegiul a considerat că prima instanța a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a

dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea dată este

legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a

participanților la proces.

Astfel, din înscrisurile dosarului civil, instanța de apel a învederat că

Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia, potrivit contractului de vânzare-cumpărare

nr.9602 din 24 iunie 2010, au devenit proprietari asupra terenurilor cu nr. cadastral

XXXXX, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr.17116 din 20 decembrie

2010, au devenit proprietari asupra terenurilor cu nr. cadastral nr. XXXXX, potrivit

contractului de vânzare-cumpărare nr.17118 din 20 decembrie 2010, au devenit

proprietari asupra terenului cu nr. cadastral 5327215.382, potrivit contractului de

vânzare-cumpărare nr.17122 din 20 decembrie 2020, au devenit proprietari asupra

terenului cu nr. cadastral XXXXX, potrivit contractului de vânzare-cumpărare

nr.17131 din 20 decembrie 2010, au devenit proprietari asupra terenurilor cu nr.

cadastral XXXXX, XXXXX și XXXXX, potrivit contractului de vânzare-

cumpărare nr.17135 din 20 decembrie 2010, au devenit proprietari asupra

terenurilor cu nr. cadastral XXXXX, potrivit contractului de vânzare-cumpărare

nr.17118 din 27 decembrie 2010, au devenit proprietari asupra terenurilor cu nr.

cadastral XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.17453 din 27

decembrie 2010, au devenit proprietari asupra terenurilor cu nr. cadastrale

6

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, iar potrivit

contractului de vânzare-cumpărare nr.5889 din 22 aprilie 2011, au devenit

proprietari asupra terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX

A reținut că, materialul probator atestă că, în vara anului 2010 în satul Cotul

Morii, r-l Hîncești a avut loc o inundație, care s-a soldat cu afectarea fondului

locativ.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 633 din 14 iulie 2010, „Cu privire la unele

măsuri de lichidare a consecințelor inundațiilor din luna iulie 2010”, s-a dispus

asigurarea de către Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale prin

intermediul Întreprinderii de Stat „Institutul Național de Cercetări și Proiectări în

Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii „Urbanproiect”,

până la 02 august 2010, elaborarea schemei de amplasare a caselor de locuit pe

terenurile destinate pentru construcția caselor de locuit (la curte) din localitățile

afectate de inundații, cu trasarea drumurilor de acces.

La 16 iulie 2010, conform Procesului-verbal nr. 4 a Consiliului comunal Cotul

Morii s-a stabilit că pentru strămutarea completă a s. Cotul Morii vor fi utilizate în

scopuri de construcție sectoarele cadastrale nr. 15 și 16.

La 13 septembrie 2010, conform procesului-verbal nr.12 a Consiliului

comunal Cotul Morii s-a stabilit modificarea schemei de amplasare a noului cartier

locativ.

Conform Deciziei nr. 07/08 din 10 decembrie 2010, a Consiliului raional

Hâncești și Hotărârii Guvernului nr. 632 din 14 iulie 2010, cu privire la crearea

Comisiei naționale pentru lichidarea consecințelor inundațiilor și Deciziei Comisiei

Naționale pentru lichidarea consecințelor inundațiilor s-a precizat planul de

cheltuieli pe anul 2010 al Consiliului raional la suma mijloacelor alocate bugetului

raional din contul special republican pentru ajutorarea persoanelor sinistrate care

includeau sume pentru despăgubirea financiară a producției agricole de pe

terenurile folosite pentru șantierele de construcție.

Colegiul a mai specificat că, prin Raportul din 04 noiembrie 2011, s-au

aprobat măsuri ce se propun, și anume de declarat de utilitate publică lucrările de

construcție a caselor de locuit de interes local, de stabilit că lucrările de construcție

sunt de utilitate publică și sunt de interes local, de constatat existența premiselor de

natură socială, ecologică și economică pentru realizarea lucrărilor în cauză și faptul

încadrării lor în planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului, de aprobat

inițierea în modul stabilit a procedurilor de expropriere, de propus întreprinderea

măsurilor legate pentru exproprierea sectoarelor de terenuri agricole amplasate în

perimetru localității construite.

Prin procesul-verbal din 04 noiembrie 2011, Comisia pentru cercetarea

prealabilă a aprobat inițierea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate

publică a terenurilor agricole situate în intravilanul localității construite. (f.d.61-63,

vol. I)

7

Totodată, conform deciziei Consiliului comunei Cotul Morii din 08 noiembrie

2011, nr. 12/1 publicată în Monitorul Oficial din 25 noiembrie 2011, „Cu privire la

declararea lucrărilor de construcție a caselor de locuit în masivul de terenuri

„Leușoaia” de utilitate publică și exproprierea unor sectoare de terenuri agricole”

s-au declarat de utilitate publică o parte din terenurile reclamanților amplasate pe

masivele cu nr. cadastrale 15 și 16 care o dețineau în proprietate privată și care se

află în intravilanul localității construite.

Reieșind din actele cauzei, Colegiul a constatat că, având în vedere că,

terenurile a căror expropriere se solicită fac parte din sectoarele 15 și 16,

expropriate prin Decizia Consiliului com. Cotul Morii, r-nul Hîncești nr.12/1 din

08 noiembrie 2011, „Cu privire la declararea lucrărilor de construcție a caselor de

locuit în masivul de terenuri ”Leușoaia” de utilitate publică și exproprierea unor

sectoare de terenuri agricole”, (f.d.11-12, vol. I) publicată în Monitorul Oficial

Nr.203 - 205 din 25 noiembrie 2011, instanța de fond corect a constatat

exproprierea totală a terenurilor ce aparțin cu drept de proprietate lui Merzîncu

Mihail și Merzîncu Maia aflate în s. Cotul Morii, r-nul Hîncești cu nr. cadastrale:

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, în urma

calamităților naturale din vara anului 2010.

Colegiul a mai specificat, că instanța ierarhic inferioară just a admis în parte

pretenția în cauză, și a dispus încasarea în beneficiul lui Merzîncu Mihail și

Merzîncu Maia a despăgubirilor pentru înstrăinarea forțată a terenurilor, urmare a

exproprierii în sumă de 656 264 de lei, corespunzător evaluării expuse în

Borderoul de calcul al prețului normativ stabilit pentru compensarea pierderilor

cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor din 20 februarie 2012, ca fiind

justificative și reale, cu indicarea certă a destinației, bonității și valoarea

individuală a terenurilor expropriate și încasarea parțială a dobânzii de întârziere

solicitate, și aceasta pentru că începând cu 02 decembrie 2011 și până la data de 03

octombrie 2019, dată până când s-a solicitat calcularea dobânzii de întârziere,

obligația de compensare a despăgubirii în urma exproprierii terenurilor nu a fost

executată.

În consecință, Colegiul a constatat că instanța de fond corect a dispus

respingerea cerinței privind încasarea ratei inflației, atâta timp cât o asemenea

modalitate de compensare nu este prevăzută de norma legală specifică situației

cauzei, și admiterii parțiale a pretenției referitoare la prejudiciul moral solicitat,

considerând suma solicitată una excesivă și vădit exagerată, diminuând-o, or, suma

de 50 000 lei pentru fiecare reclamant constituie o compensație suficientă și

echitabilă a prejudiciului moral suferit.

Cu privire la alegațiile apelanților Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia,

reprezentați de avocatul Macar Alexandru, precum că instanța de fond nu a luat în

calcul că de fapt responsabili pentru determinarea valorii terenului expropriat sunt

intimații, care n-au achitat costul expertizei, astfel recunoscând suma solicitată de

către apelanți, acestea nu au fost reținute, or, sarcina probațiunii revine celui ce

face o afirmație înaintea instanței de judecată, fiind necesar să o dovedească, în

sensul art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, la dosar fiind anexată evaluarea

din borderoul de calcul al prețului normativ stabilit pentru compensarea pierderilor

cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor din 20 februarie 2012, Merzîncu Mihail

8

și Merzîncu Maia, ca persoane interesate, urmau să manifeste diligență și să

prezinte o astfel de expertiză.

În ceea ce privește apelul declarat de Primăria Cotul Morii, instanța de apel a

considerat că, urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat, deoarece, la examinarea

cauzei în fond prima instanță a stabilit just starea de fapt, a identificat și aplicat

corect cadrul legal pertinent speței, iar apelanții Merzîncu Mihail, Merzîncu Maia

și Primăria Cotul Morii, nu au prezentat careva motive și date care să combată

concluziile primei instanței.

Referitor, la cererea de apel depusă de Ministerul Finanțelor și contestarea

hotărârii din 20 ianuarie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, în partea

încasării în mod solidar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Finanțelor și Consiliului local Cotul Morii, instanța de apel a notat că, având în

vedere faptul că obiectul litigiului vizează exproprierea unor bunuri imobile,

declarate de utilitate publică, la nivel local și acordarea despăgubirii

corespunzătoare, procedură de expropriere care implică pe de o parte autoritatea

publică locală, iar pe de altă parte persoanele expropriate, instanța ierarhic

inferioară neîntemeiat a dispus încasarea mijloacelor bănești din bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Finanțelor. Or, conform art. 531 din Codul civil

(redacția în vigoare la etapa relevantă litigiului), o obligație solidară nu se

prezumă, ci se naște prin act juridic, prin lege sau atunci când prestația este

indivizibilă.

În acest sens a citat și prevederile art. 3 alin. (2) din Lege nr.436/2006 privind

administrația publică locală, conform căruia autoritățile administrației publice

locale beneficiază de autonomie decizională, organizațională, gestionară și

financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce privește administrarea treburilor

publice locale, exercitându-și în condițiile legii, autoritatea în limitele teritoriului

administrat.

La 12 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Merzîncu Mihail și

Merzîncu Maia, reprezentați de avocatul Macar Alexandru, au declarat recurs, prin

care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în

partea în care acțiunea nu a fost admisă, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii și casarea deciziei instanței de apel în partea în care a fost admis

apelul depus de Ministerul Finanțelor, cu menținerea hotărârii din 20 ianuarie 2020

a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, în această parte.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

La 02 iunie 2021, Ministerul Finanțelor, a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca neîntemeiată.

9

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au dat o apreciere incorectă situației de fapt și nu au stabilit cu certitudine

raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Concomitent, s-a invocat că achitarea despăgubirii pentru bunurile expropriate

nu poate fi imputată autorității publice locale, deoarece cuantumul stabilit de către

comisie, nu a fost acceptat de către Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia, obligația

nefiind exigibilă, ceea ce denotă că încasarea dobânzii de întârziere este

neîntemeiată.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 martie 2021 și a

expediat-o participanților la proces la 02 aprilie 2021 (f.d. 191, Vol. IV).

Astfel, recursul declarat de Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia, reprezentați

de avocatul Macar Alexandru la 12 mai 2021 și recursul declarat de Ministerul

Finanțelor la 02 iunie 2021, sunt în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 18 mai 2021 și

la 02 iunie 2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursurile, informând

despre necesitatea depunerii referinței.

Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Merzîncu Mihail și Merzîncu

Maia, reprezentați de avocatul Macar Alexandru și de către Ministerul Finanțelor,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursurile ca inadmisibile din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

10

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Merzîncu Mihail și

Merzîncu Maia, reprezentați de avocatul Macar Alexandru și de către Ministerul

Finanțelor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursurile declarate de Merzîncu Mihail și Merzîncu Maia, reprezentați

de avocatul Macar Alexandru și de către Ministerul Finanțelor, ca fiind

inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

11

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Merzîncu Mihail și

Merzîncu Maia, reprezentați de avocatul Macar Alexandru și de către Ministerul

Finanțelor, împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

12