2ra-442/20 — Exproprierea pentru cauză de utilitate publică, stabilirea cuantumului despăgubirilor

2ra-442/20 — Exproprierea pentru cauză de utilitate publică, stabilirea cuantumului despăgubirilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra–442/20

Prima instanță: Judecătoria Hâncești (sediul central), (jud. T. Mereuță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Primăria și Consiliul com.

Cotul Morii, reprezentați de avocatul Palma Serghei, și de Melnic Vladislav și

Melnic Galina, reprezentați de avocatul Macar Alexandru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Consiliul

local și Primăria com. Cotul Morii împotriva lui Melnic Vladislav și Melnic Galina

cu privire la declararea exproprierii pentru cauză de utilitate publică a terenurilor

agricole, ce aparțin cu drept de proprietate lui Melnic Vladislav și Melnic Galina,

cu transmiterea acestora în proprietatea unității administrativ - teritoriale satul

Cotul Morii, r-nul Hâncești, stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru

expropriere

și cererea reconvențională depusă de Melnic Vladislav și Melnic Galina

împotriva Consiliului local și Primăria com. Cotul Morii, r-nul Hâncești cu privire

la exproprierea totală, încasarea despăgubirilor pentru terenurile expropriate,

dobânzii de întârziere, ratei inflației, penalității, venitului ratat, prejudiciului moral,

cheltuielilor de judecată suportate,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de Melnic Vladislav și Melnic Galina și de

către Consiliul local și Primăria com. Cotul Morii, r-nul Hâncești și menținută

hotărârea din 10 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul central),

con st ată:

La 14 februarie 2013, Consiliul local Cotul Morii și Primarul satului Cotul

Morii au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Melnic Vladislav și

Melnic Galina, prin care au solicitat exproprierea pentru cauză de utilitate publică a

1

terenurilor agricole indicate în anexe, ce aparțin cu drept de proprietate lui Melnic

Vladislav și Melnic Galina, cu transmiterea acestora în proprietatea unității

administrativ - teritoriale satul Cotul Morii, r-nul Hâncești, stabilirea cuantumului

despăgubirilor pentru expropriere.

În motivarea acțiunii, s-a invocat faptul urmării calamităților din data de 06

iulie 2010, în satul Cotul Morii raionul Hâncești, localitatea fiind supusă integral

inundațiilor a fost strămutată în altă zonă a satului - pe podișul de lângă sat.

Leușeni raionul Hâncești care, conform Deciziei Consiliului comunal Cotul Morii

nr. 4/01 din 16 iulie 2010 ”Cu Privire la selectarea masivelor de pământ pentru

strămutarea s. Cotul Morii și a unei părți din s. Sărăteni”, era constituit din

sectoarele cadastrale nr. 15 cu suprafața de 108 ha și nr. 16 cu suprafața de 16 ha.

Aceste terenuri, în conformitate cu hotărârea Guvernului nr. 633 din 14 iunie 2010

,,Cu privire la unele măsuri de lichidare a consecințelor inundațiilor din luna iulie a

anului 2010”, urma să fie construită noua localitate.

Reclamanții au susținut că, ulterior, conform prevederilor art. 7 al Legii nr.

488 din 08 iulie 1999 cu privire la exproprierea pentru cauză de utilitate publica

prin Decizia Consiliului local Cotul Morii nr. 11/1 din 17 octombrie 2011, a fost

instituită comisia pentru cercetarea prealabilă în vederea stabilirii existenței

premiselor economice-sociale, ecologice sau de altă natură pentru declararea

lucrărilor de construcție a caselor de locuit, astfel, la 04 noiembrie 2011, în baza

procesului-verbal al comisiei pentru cercetare prealabilă Consiliul local Cotul

Morii raionul Hâncești adoptă decizia nr. 12/1, prin care declară de utilitate publică

de interes local lucrările de construcție a caselor de locuit.

În conformitate cu art. 9 al Legii sus-citate, proprietarii terenurilor care urmau

să fie expropriate au fost informați în scris despre propunerea de expropriere, cu

indicarea ofertelor de despăgubire. Împotriva propunerii de expropriere făcute,

pârâții au înaintat întimpinare cu propriile condiții de expropriere, iar cu oferta

autorității publice pârâții nu au fost de acord, înaintând exigențe proprii, în acest

sens, comisia invitând pârâții la ședință, însă refuzând de a se prezenta, comisia

primind răspunsul acestora la 20 februarie 2012, prin care își manifestă dezacordul

cu componența comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor.

Din motiv că solicitările pârâților nu au putut fi realizate, a fost înaintată

propunerea de către Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru către Comisie de a

înainta propunere de despăgubire în bani. În final la 20 februarie 2012, comisia a

aprobat mărimea compensațiilor propuse pentru pierderea cauzată de înstrăinarea

forțată a terenurilor pârâților în mărime de 445 133 de lei pentru Melnic Vladislav

și 85 637 de lei pentru Melnic Galina, decizia care a fost adusă la cunoștință

părților, însă aceștia nu au răspuns la propunerea făcută. Astfel reclamanții au

considerat ca nu pot ajunge la un acord asupra exproprierii și respectiv aceasta nu

poate fi făcută decât pe cale judiciară.

La 03 mai 2018, Melnic Vladislav și Melnic Galina au depus cerere

2

reconvențională împotriva Consiliului local Cotul Morii și Primarul satului Cotul

Morii cu privire la exproprierea totală, încasarea despăgubirilor pentru terenurile

expropriate cu suprafața de 8,4031 ha, în sumă de 9 658 272,92 de lei, sumei de

13 129 032 de lei cu titlu de dobândă de întârziere, ratei inflației în sumă de 5 666

508,72 de lei, penalității în sumă de 1 738 489,12 de lei, venitului ratat în sumă de

956 169 019,60 de lei, prejudiciului moral în sumă de 150 000 euro, toate sumele

urmând a fi achitate în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii

judecătorești, cât și exproprierea totală a terenurilor și a cheltuielilor de judecată

suportate.

În motivarea cererii reconvenționale pârâții au indicat că un fapt de

notorietate publică rămâne a fi că în vara anului 2010, satul Cotul Morii și alte

localități au fost supuse inundațiilor, care au provocat pierderi considerabile în

rândul proprietății locuitorilor și a deteriorat casele acestora, în acest sens,

autoritățile RM și-au propus spre realizare unele obiective, cum ar fi construcția

unor case pentru persoanele sinistrate, însă având un scop nobil la prima vedere au

intrat în posesia de fapt asupra unor terenuri ce le aparțin cu drept de proprietate

privată în baza actelor juridice înregistrate în modul corespunzător.

Au susținut, că la 28 decembrie 2009 Filat Vladimir, originar din raionul

Hâncești, a fost numit și a îndeplinit funcția de președinte-interimar al RM, iar

după venirea la putere PLDM a declarat că își propune să-și afirme poziția de cel

mai important partid de orientare democratică din scena politică autohtonă,

afirmând că la începutul lunii iulie 2010 în toată RM s-au început ploile, iar

conform unor surse mass-media inundațiile au fost provocate artificial de către

actuala guvernare a țării, formată din partidele conduse de Ghimpu Mihai, Lupu

Marian, Urecheanu Serafim și Filat Vladimir. După inundațiile petrecute ultimul a

declarat ca se vor construi pe banii publici pentru toți câte o casă nouă care va fi

transmisă cu titlu gratuit, ca urmare a acestor declarații rating-ul politicianului s-a

majorat.

Au relatat faptul, că dorind sa beneficieze de terenurile sale au fost nevoiți să

constate că acestea au fost expropriate de fapt de către reclamanți, or deja prin

decizia Consiliului comunal Cotul Morii r-nul Hâncești din 16 iulie 2010, nr. 4/01

au fost selectate pentru strămutarea completă a satului Cotul Morii raionul

Hâncești și a părții afectate din sat. Sarăteni raionul Hâncești, terenurile aflate pe

sectoarele cadastrale nr. 15 și nr. 16, masivul nr. 2, unde se aflau toate terenurile

lor. Astfel minim la acea data ei au fost expropriați de fapt de imobilele sale.

Prin decizia nr. 3/2 din 17 februarie 2012 Consiliul local Cotul Morii raionul

Hâncești recunoaște faptul, că terenurile lor au fost înstrăinate forțat, iar prin

decizia Consiliului Comunal Cotul Morii raionul Hâncești nr. 4/1 din 20 februarie

2012 s-a aprobat mărimea despăgubirilor pentru înstrăinarea forțată în cuantum

total de 530 770 de lei.

Prin planul de acțiuni primordiale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 716

3

din 10 august 2010 se determină un cerc vast de acțiuni, dar nici una cu referire la

despăgubirile proprietarilor expropriați de fapt prin acțiunile autorităților statului,

abia la data de 25 noiembrie 2011, în Monitorul Oficial a fost publicată Decizia

Consiliului local Cotul Morii raionul Hâncești cu privire la declararea lucrărilor de

construcție a caselor de locuit în masivul de terenuri „Leușoaia” de utilitate publică

și exproprierea unor sectoare de terenuri agricole prin care au fost expropriați de o

parte mare din terenurile lor, dar nu de toate care de facto au fost expropriați aflate

pe sectorul cadastral nr. 15.

Până la momentul actual careva acțiuni de despăgubire a lor pentru

exproprierea de fapt a terenurilor ce le aparțin cu drept de proprietate nu au fost

realizate, ceea ce servește drept temei pentru depunerea acțiunii, cât și faptul că

obiectul acțiunii înaintate de reclamantul inițial poartă un caracter formal fără a fi

indicată careva sumă, aceasta fiind depusă fără a urmări careva scop real spre

realizarea achitării despăgubirilor.

În argumentarea exproprierii totale care se află pe același masiv, invocă că

reprezintă terenuri agricole consolidate prin amplasament, întru realizarea

condițiilor pentru activitatea economică a reclamanților, mai rezonabilă și mai

comodă, iar terenul rămas neexpropriat fiind impropriu pentru orice ipotetică

activitate de mai departe și oricare interes economic de înstrăinare, mai mult ca

atât, aceste terenuri neavând nici o cale de legătură între ele și de asemenea, ținând

cont de amplasamentul și poziția acestora, de forma dezavantajoasă în plan, și de

suprafețele reduse ale acestora, nu pot avea o altă destinație decât aceeași pe care o

au terenurile expropriate, aceste fiind fără nici o utilitate economică și care nu

oferă nici o posibilitate de valorificare a acestora pe viitor.

În motivarea pretenție de despăgubire pentru terenurile expropriate susține că,

conform borderoului de către reclamantă aceasta reprezintă o valoare minimă a

ceea ce prezintă valoarea pe care urmează a fi compensată, și valoarea mizeră față

de valoarea de piață pentru terenurile de construcție din regiune, pe care urmează

să o determine comisia de experți, menționând că doar o indemnizație integrală

poate fi considerată ca justă, în raport cu valoarea bunului, totodată, exproprierea

dată fiind înscrisă în contextul public larg cu privire la reforma economică și

socială, astfel, se poate concluziona că valoarea despăgubirii juste în acest caz

trebuie să fie la nivelul celei pe piața liberă cu referire la terenurile pentru

construcție.

În viziunea lui Melnic Vladislav și Melnic Galinei, Autoritatea Publică Locală

are obligații pecuniare față de proprietarii terenurilor expropriați, prin necesitatea

plății pentru terenurile ocupate abuziv, iar acestea nu au fost onorate în termen,

adică prealabil exproprierii de fapt a terenurilor pârâților, astfel urmând a fi dispusă

încasarea dobânzii de întârziere, a penalității pentru faptul neachitării exproprierii

conform prevederilor legale indicate în cererea de chemare în judecată, cît și

necesitatea încasării venitului ratat.

4

Totodată s-a menționat despre prejudiciul moral creat pârâților prin

exproprierea terenului, neachitarea despăgubirii cuvenite și a imposibilității

folosirii terenurilor, inclusiv asupra necesității achitării nivelului inflației din

momentul obligațiunii achitării despăgubirilor.

Prin hotărârea din 10 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul central),

acțiunea inițială a fost admisă parțial, fiind stabilită exproprierea pentru cauză de

utilitate publică a terenurilor agricole, ce aparțin cu drept de proprietate lui Melnic

Vladislav și Melnic Galina, cu transmiterea acestora în, proprietatea unității

administrativ-teritoriale sat. Cotul Morii raionul Hâncești, cu numerele cadastrale:

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;,

situate în raionul Hâncești, comuna Cotul Morii.

A fost stabilit cuantumul despăgubirilor pentru exproprierea terenurilor ce

aparțin lui Melnic Vladislav și Melnic Galinei, în mărime de 530 770 de lei și

venitul ratat pentru anul 2011, în sumă de 29 560 de lei.

În rest acțiunea inițială a fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost admisă parțial cererea reconvențională depusă de Melnic Vladislav și

Melnic Galina împotriva Consiliului local Cotul Morii și Primarul satului Cotul

Morii raionul Hâncești.

A fost încasat din contul Consiliului local Cotul Morii raionul Hâncești în

beneficiul lui Melnic Vladislav și Melnic Galinei, suma de 530 770 de lei cu titlu

de despăgubiri pentru terenurile expropriate, în termenul de plată care nu va depăși

30 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

A fost stabilită exproprierea totală și a terenurilor cu nr. cadastrale,

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; ce aparțin cu drept de proprietate lui Melnic

Vladislav și Melnic Galinei în beneficiul Consiliului local Cotul Morii raionul

Hâncești.

A fost încasat din contul Consiliului local Cotul Morii în beneficiul lui Melnic

Vladislav și Melnic Galinei suma de 707 232 de lei cu titlu de dobândă de

întârziere pentru perioada 16 iulie 2010 - 25 aprilie 2018, suma de 29 560 lei cu

titlu de venit ratat pentru anul 2011, suma de 30 000 de lei, cu titlu de prejudiciu

5

moral, pentru fiecare reclamant, în termenul de plată care nu va depăși 30 zile de la

data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

În rest acțiunea reconvențională s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Melnic Vladislav și Melnic Galina și de către Consiliul local

și Primăria com. Cotul Morii, r-nul Hâncești și menținută hotărârea din 10 ianuarie

2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul central).

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut, că există deja o

Decizie de expropriere publicată în Monitorul Oficial unde s-au indicat terenurile

supuse exproprierii, mai mult ca atât decizia în cauză a fost contestată de pârâții

Melnic Vladislav și Melnic Galina, aceasta fiind menținută fără careva modificări,

iar pretențiile fiind respinse integral.

În acest context a fost menționat că, pe parcursul judecării pricinii în instanța

de fond, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 ianuarie 2018, recursul

declarat de Melnic Vladislav și Melnic Galina prin care s-a solicitat anularea

deciziei Consiliului comunei Cotul Morii raionul Hâncești nr. 12/1 din 08

noiembrie 2011, a fost considerat inadmisibil.

Referitor la cerința privind stabilirea cuantumului despăgubirii pentru

exproprierea terenurilor, invocând prevederile art. 5 alin. (1) și art. 15 din Legea

nr. 488 din 08 iulie 1999 cu privire la exproprierea pentru cauză de utilitate

publică, au constatat că, reclamanții contrar prevederilor art. 17 din Legea

menționată, prin care taxa de stat și cheltuielile aferente examinării cazului de

expropriere se suportă de către expropriator în modul stabilit de legislație nu au

achitat cheltuielile de expertiză pentru determinarea valorii cuantumului

despăgubirii cuvenit pârâților, dar nu pot fi lăsați în incertitudine persoanele

expropriate, astfel conducându-se de prevederile art. (5) alin. 5), care stipulează că

în cazul exproprierii de teren, cuantumul despăgubirii nu poate fi mai mic decât

prețul normativ stabilit în baza tarifelor prevăzute de legislație.

Totodată au reținut că, luând în considerație faptul că, despăgubirea a fost

enunțată de Comisia pentru soluționarea întimpinărilor, însă ținând cont că situația

exproprierii se referă asupra unor terenuri agricole s-a expus inclusiv asupra

despăgubirilor sub forma venitului ratat reieșind din unica informație deținută de

Comisie și care constituie suma de 29 560 de lei pentru anul 2011, restul sumei în

lipsa elucidării venitului ratat din culpa reclamanților instanțele au fost în

imposibilitate de a o determina obiectiv, prin urmare admițând parțial, reclamanții

urmând a stabili venitul ratat pentru ceilalți ani până la momentul acordării

despăgubirii pentru terenurile expropriate.

Referitor la solicitarea pârâților din acțiunea reconvențională privind

exproprierea totală a terenurilor XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX;

XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX; XXXXXXXX, s-a constatat că

terenurile în cauză fac parte din sectoarele cadastrale expropriate de către Consiliul

6

local Cotul Morii nr.15 și reprezintă un procent mic în comparație cu cele declarate

ca fiind expropriate, reprezentând în sine imobile sub forma terenurilor agricole

consolidate prin prisma interpretării prevederilor art. 70/1 și art. 70/2 Codul

funciar, fiind astfel creat întru realizarea condițiilor propice pentru activitatea

economică a pârâților mai rezonabilă și mai comodă, or neexproprierea acestora la

moment le-a scăzut prin diminuare valoarea economică, datorită lipsei unei

utilități, iar cererea de expropriere totală fiind întemeiată, fiind posibilă adăugarea

suprafeței declarate exproprietare și terenurile menționate.

În acest sens instanțele au mai reținut ca fiind relevantă speței și Hotărârea

definitivă și irevocabilă a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05 iulie 2012,

prin care terenurile pârâților cu suprafața de 8,4032 aflate sub construcția comunei

Cotul Morii r-nul Hâncești sunt excluse din circuitul agricol și sunt în intravilanul

comunei Cotul Morii, iar prin terenurile în cauză se regăsesc și cele indicate supra.

Referitor la cerința pârâților privind acordarea despăgubirii în urma

exproprierii terenurilor prezentată de pârâți conform borderoului de calcul,

invocând prevederile art. 2 alin. (4) al Legii nr. 488 din 1999, instanțele inferioare

le-au respins, deoarece calculul prezentat reprezintă o simplă opinie subiectivă a

părților reclamante pe acțiunea reconvențională, totodată fiind respins și Raportul

de evaluare nr. 058 din 05 noiembrie 2018, or acesta se referă la terenuri sub

construcție, pe când conform informației din Registrul bunurilor imobile, la data

exproprierii aceste terenuri erau cu destinație agricolă și, astfel, având o altă

valoare.

Totodată, invocând prevederile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 1308 din 25

iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului cât

și informația prezentată de Comisia pentru soluționarea întimpinărilor la

determinarea despăgubirilor, poziția părții pârâte fiind dedusă conform pct. IV al

anexei din legea indicată, care prevede prețul pentru vânzarea-cumpărarea

terenurilor din intravilanul localităților (cu excepția loturilor de pământ de lângă

casă) la suma de 19 873,34 grad/hectar.

Cât privește cerința pârâților din acțiunea reconvențională referitoare la

încasarea dobânzii de întârziere asupra sumei datorate, a fost reținut că aceasta

urmează a fi calculată începând cu 16 iulie 2010 când a fost adoptată Decizia

Consiliului comunal Cotul Morii din 16 iulie 2010 nr. 4/01 prin care au fost

selectate pentru strămutarea completă a satului Cotul Morii și a părții afectate din

s. Sărăteni terenurile aflate pe sectoarele cadastrale nr. 15 și nr. 16, unde se află

terenurile pârâților și până la data de 25 aprilie 2018, dată până când în cererea

reconvențională s-a solicitat calcularea dobânzii de întârziere, suma fiind de

707 232 de lei.

Referitor la cerința de încasarea a penalității pentru neachitarea prejudiciului

în legătură cu exproprierea, solicitată de pârâți, a fost reținut că, normele de drept

nu se referă la litigiul în cauză, iar în privința cerinței privind încasarea venitului

7

ratat, admisă parțial, s-au invocat prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 488 din

08 iulie 1999, care stipulează că, punerea în posesiune asupra terenurilor cultivate

se va face numai după ce recolta a fost strânsă, cu excepția cazului în care în

valoarea despăgubirii a fost cuprinsă și valoarea recoltei nestrânse.

Cât privește cerința de încasarea a ratei inflației instanțele le-au reținut ca

fiind neîntemeiată, atâta timp cât o asemenea modalitate de compensare nu este

prevăzută de norma legală specifică situației cauzei, iar referitor la pretenția

privind prejudiciul moral solicitat, considerând suma solicitată una excesivă și

vădit exagerată, au diminuat-o, reținând rea credința Consiliului local Cotul Morii,

durata prelungită a neexecutării de către Consiliu de despăgubirilor atâta timp cât a

solicitat determinarea valorii despăgubirilor, dar nu a achita costul expertizei, a

faptului că în Comisia pentru soluționare întimpinărilor sau găsit persoane care

dețin funcții în administrația publică centrală sau locală.

La 20 decembrie 2019 (prin oficiul poștal), Primăria și Consiliul com. Cotul

Morii, reprezentați de avocatul Palma Serghei, au declarat recurs împotriva

deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea inițială să fie admisă integral, iar acțiunea reconvențională să fie respinsă.

În motivarea recursului au indicat că instanța de apel la examinarea cauzei nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii

sau analogia dreptului.

Mai mult a menționat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei a comis alte

erori care au dus la soluționarea greșită a cauzei, iar probele au fost administrate în

mod arbitrar.

La 03 martie 2020, Melnic Vladislav și Melnic Galina, reprezentați de

avocatul Macar Alexandru, au declarat recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie respinsă, iar

acțiunea reconvențională să fie admisă în modul formulat.

În motivarea recursului au indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a

interpretat în mod eronat legea și a administrat în mod arbitrar probele.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de

Primăria și Consiliul com. Cotul Morii, reprezentați de avocatul Palma Serghei, și

de Melnic Vladislav și Melnic Galina, reprezentați de avocatul Macar Alexandru

inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

8

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Primăria și Consiliul com. Cotul Morii,

reprezentați de avocatul Palma Serghei, și de Melnic Vladislav și Melnic Galina,

reprezentați de avocatul Macar Alexandru nu pot duce la admisibilitatea

recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsit de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

9

care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererile de recurs declarate de Primăria și Consiliul com. Cotul

Morii, reprezentați de avocatul Palma Serghei, și de Melnic Vladislav și Melnic

Galina, reprezentați de avocatul Macar Alexandru.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Primăria și Consiliul

com. Cotul Morii, reprezentați de avocatul Palma Serghei, și de Melnic Vladislav

și Melnic Galina, reprezentați de avocatul Macar Alexandru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

10