2ra-94/18 — încasarea datoriei

2ra-94/18 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-94/18

prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău

judecătorul: E. Silivestru

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

judecători: L. Bulgac, L. Popova, G. Dașchevici

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecători Nina Vascan

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de Veaceslav Scripnic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/336 COOP, intervenient accesoriu

Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica” în procedura planului împotriva lui Ivan

Casareci, Anastasiei Casareci, Mihail Gheorghița, Veaceslav Scripnic, Victoriei

Casareci, Iurie Casareci cu privire la încasarea datoriei și taxei de stat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017,

C O N S T A T Ă:

La 30 martie 2012 Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/336

COOP (în continuare APLP 51/336 COOP), intervenient accesoriu Societatea pe

Acțiuni ,,Termoelectrica” în procedura planului (în continuare SA „Termoelectrica” în

procedura planului) a depus cerere de chemare în judecată, cu majorările ulterioare,

împotriva lui Ivan Casareci, Anastasiei Casareci, Mihail Gheorghița, Veaceslav

Scripnic, Victoriei Casareci, Iurie Casareci cu privire la încasarea datoriei în mărime de

39 894,89 lei și taxei de stat în mărime de 1 196 lei (f.d. 3, 36, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată APLP 51/336 COOP a indicat, că

pârâții locuiesc în apartamentul nr. 68, situat în mun. Chișinău, satul Dobrogea,

str. Luceafărul nr. 1.

Potrivit Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor

locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și

condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare

1

cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2012, locatarii sunt

obligați să achite plata pentru serviciile comunale.

Datoria pârâților pentru serviciile comunale prestate pentru apartamentul nr. 68,

situate în mun. Chișinău, satul Dobrogea, str. Luceafărul nr. 1, constituie suma de

39 894,89 lei.

Prin urmare, APLP 51/336 COOP se consideră îndreptățită să solicite încasarea

datoriei pentru serviciile comunale prestate, ori pârâții nu s-au conformat prevederilor

legale și nu au achitat datoriile.

Judecătoria Botanica mun. Chișinău prin hotărârea din 15 octombrie 2015 a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de APLP 51/336 COOP, a încasat în mod

solidar de la Iurie Casareci, Ivan Casareci, Anastasia Casareci, Mihail Gheorghița,

Veaceslav Scripnic și Victoria Casareci datoria în mărime de 39 894,89 lei, taxa de stat

în mărime de 1 196 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 700 lei. În rest pretențiile

APLP 51/336 COOP au fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 53,72-75 vol. II).

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

27 octombrie 2015 s-a completat alineatul 2 al dispozitivului hotărârii Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 15 octombrie 2015 cu indicarea că după sintagma „se

încasează de la Iurie Casareci, Ivan Casareci, Anastasia Casareci, Mihail Gheorghița,

Veaceslav Scripnic și Victoria Casareci datoria în mărime de 39 894,89 lei, taxa de stat

în mărime de 1 196 lei și cheltuieli de judecată în mărime de 700 lei” cu sintagma „în

beneficiul APLP 51/336 COOP” (f.d. 59, 60, vol. II).

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău a constatat, că la locul

de consum apartamentul nr. 68, situat în mun. Chișinău, satul Dobrogea, str. Luceafărul

nr. 1, s-a acumulat o datorie la plata serviciilor comunale în mărime de 39 894,89 lei,

pârâții recunoscând datoria s-au obligat să o achite în tranșe conform graficului aprobat.

Datorită faptului că pârâții nu au stins toată datorie, efectuând achitări în contul stingerii

datoriei nu este întemeiat argumentul cu privire la aplicarea termenului de prescripție,

care a fost întrerupt. Sub acest aspect instanța a ajuns la concluzia, nerespectării de către

pârâți a prevederilor legale cu privire la obligația de a achita plata pentru serviciile

comunale, în acest sens acumulând o datorie, care urmează a fi stinsă.

Împotriva hotărârii instanței de fond, la 23 octombrie 2015 avocatul Viorel

Chetrușcă a declarat în interesele APLP 51/336 COOP, apel, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond în parte respingerii acțiunii și emiterea unei

decizii prin care acțiunea înaintată să fie respinsă integral (f.d. 69-71, vol. II).

La 12 noiembrie 2015 și 13 noiembrie 2015 Veaceslav Scripnic și Ivan Casareci

au depus cereri de apel nemotivate împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 15 octombrie 2015 și hotărârii suplimentare din 27 octombrie 2015

(f.d. 78, 79, vol. II).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2015 nu s-a dat curs

cererilor de apel depuse de Ivan Casareci și Veaceslav Scripnic. S-a acordat apelanților

2

termen până la 21 ianuarie 2016 pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în

mărime de 897 lei și a cererilor de apel motivate (f.d. 84-96, vol. II).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016 s-au restituit

cererile de apel depuse de Ivan Casareci și Veaceslav Scripnic (f.d. 113-115, vol. II).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 11 februarie 2016 a admis apelul declarat

de APLP 51/336 COOP, a casat hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

15 octombrie 2015 în partea respingerii pretențiilor cu privire la compensarea

cheltuielilor de asistență juridică și a emis în partea dată o hotărâre nouă de admitere a

pretenției. A încasat din contul lui Iurie Casareci, Ivan Casareci, Anastasia Casareci,

Mihail Gheorghița, Veaceslav Scripnic și Victoria Casareci în beneficiul APLP 51/336

COOP suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică, care urmează a fi

achitată în mărime de câte 250 lei fiecare. În rest hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 15 octombrie 2015 s-a menținut (f.d. 116-122, vol. II).

La 24 martie 2016 Veaceslav Scripnic a declarat recurs împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii

și restituirea pricinii la rejudecare (f.d. 126-127, vol. II).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016 s-a admis recursul

declarat de Veaceslav Scripnic, s-a casat încheierea Curții de Apel Chișinău din

11 februarie 2016 în partea restituirii cererii de apel depusă de Veaceslav Scripnic cu

remiterea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău de la faza primirii cererii de

apel (f.d. 133-137, vol. II).

La 13 iulie 2016 și 14 iulie 2016 Veaceslav Scripnic și Ivan Casareci au depus

cereri de apel motivate împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 15

octombrie 2015 și hotărârii suplimentare din 27 octombrie 2015 (f.d. 147-148, 163-164,

vol. II).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2016 s-au admis cererile

depuse de Veaceslav Scripnic și Ivan Casareci cu privire la scutirea de la plata taxei de

stat. S-a scutit Veaceslav Scripnic și Ivan Casareci de la plata taxei de stat în mărime de

897,66 lei pentru depunerea cererilor de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 15 octombrie 2015 și hotărârii suplimentare din 27 octombrie 2015

(f.d. 169-172, vol. II).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 28 iulie 2016 a respins apelul declarat

de Veaceslav Scripnic și a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

15 octombrie 2015 și hotărârea suplimentară din 27 octombrie 2015 (f.d. 185-196, vol.

II).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2016 s-a restituit apelul

declarat de Ivan Casareci ca fiind tardiv (f.d. 197-201, vol. II).

La 23 august 2016 Ivan Casareci a declarat recurs împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 28 iulie 2016 solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și

restituirea pricinii la rejudecare (f.d. 205-206, vol. II).

3

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 noiembrie 2016 s-a admis recursul

declarat de Ivan Casareci, s-a casat încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2016

și s-a restituit pricina la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău (f.d. 212-217, vol. II).

La 17 octombrie 2016 Veaceslav Scripnic a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârilor judecătorești și trimiterea pricinii la rejudecare ( f.d. 2-5, vol. III).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 februarie 2017 s-a admis recursul

declarat de Veaceslav Scripnic, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iulie

2016, cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău ( f.d. 16-22, vol.

III).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 27 aprilie 2017 a respins cererea lui

Veaceslav Scripnic cu privire la încetarea procesului, a respins ca fiind neîntemeiat

apelul declarat de către Veaceslav Scripnic, a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 15 octombrie 2015 (f.d. 45-50, vol. III).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2017 s-a restituit

cererea de apel depusă de către Ivan Casareci ca fiind tardivă ( 67-70, vol. III).

La 21 august 2017 Veaceslav Scripnic a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea înaintată de

APLP 51/336 COOP să fie respinsă (f.d. 73-74, vol.III)

În motivarea recursului a indicat, că atât instanța de apel cât și instanța de fond

au interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material, concluziile instanței de

apel vin în contradictoriu cu circumstanțele cauzei.

Recurentul Veaceslav Scripnic a menționat, că Curtea de Apel Chișinău a

examinat pricina în lipsa sa, nefiindu-i comunicat locul, data și ora ședinței de judecată

și fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

De asemenea, a mai indicat că instanțele de judecată au dispus spre încasare sume

prescrise, termenul de prescripție fiind invocat de acesta, cu restul sumei nu este de

acord, ori acesta a solicitat descifrarea pe luni, însă care nu a fost prezentată, nefiind

luate în calul achitările efectuare în această perioadă.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat la

21 august 2017 (f.d. 73-74 vol.III) împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

27 aprilie 2017 (f.d.46-50 vol.III) este depus în termen, or potrivit recipisei anexate (f.d.

59 vol.III) se confirmă, că la 21 iunie 2017 recurentul a luat cunoștință cu materialele

cauzei.

4

Examinând temeiurile recursului declarat de Veaceslav Scripnic în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată

în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței

de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține că sarcina instanței de recurs la aceasta etapa este

de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei

atacate, in limitele in care au fost formulate si prin prisma drepturilor garantate de

Conventja Europeana a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curtii Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civila trebuie să

corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO,

în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi

5

audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie

1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține ca dreptul unei persoane de acces liber la justiție

poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații

recursului, or prin însăși natura lor, conditiile pentru examinarea unei cereri introduse

ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale

de atac ordinara. Asemenea rigori urmaresc scopul de aplicare și interpretare unitara a

legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficienta a justiției, fiind in deplina

concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din

15 septembrie 2016).

Completul reține ca obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție

de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014),

iar in concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de

recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind

„lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Veaceslav Scripnic, este declarativ

și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în

recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie

temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Veaceslav Scripnic, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

D I S P U N E

Recursul declarat de Veaceslav Scripnic, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecători Nina Vascan

Dumitru Visternicean

6