2ra-181/18 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată

prima instanță: N. Arabadji dosarul nr. 2ra-181/18

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

ÎNCHEIERE

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lilian

Suvac

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei Guțul împotriva

lui Lilian Suvac cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Lilian Suvac și menținută hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 30 iunie 2016, prin care acțiunea a fost admisă

constată:

La 18 iulie 2014, Angela Guțul, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Lilian Suvac cu privire la

încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii a indicat că la 9 octombrie 2012 a împrumutat și i-a

transmis lui Lilian Suvac suma de 7000 euro, pe termen de o lună (perioada de

scadență până la data de 9 noiembrie 2012), iar la 1 noiembrie 2012 a împrumutat

și i-a transmis acestuia suma de 11000 euro, la fel, pe termen de o lună (perioada

de scadență până la data de 1 decembrie 2012).

Menționează că faptul acordării împrumuturilor lui Lilian Suvac se confirmă

prin recipisele semnate de către pârât.

Mai susține că Lilian Suvac nu a întors nimic din sumele împrumutate,

astfel, la 19 iulie 2013 a înaintat în adresa ultimului o pretenție prin care a solicitat

restituirea datoriei conform recipiselor, însă nu a primit niciun răspuns.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 867, 572, 585, 619, 872

Cod civil și art. 5, 85 alin. (4), 166, 167 CPC.

1

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Lilian Suvac în beneficiul ei a

datoriei în sumă de 7000 euro și 11000 euro și dobânzii de întârziere în sumă de

955,24 euro și 1438,11 euro.

Totodată, a solicitat aplicarea sechestrului asupra bunurilor care aparțin

pârâtului.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 25 iulie 2014 a fost

admisă cererea Angelei Guțul cu privire la asigurarea acțiunii.

A fost aplicat sechestru, în limita cuantumului acțiunii, asupra bunului

imobil - terenul cu suprafața de 1,128 ha, numărul cadastral XXXXX și terenului

cu suprafața de 0,2045 ha, numărul cadastral XXXXX, situate în raionul Orhei

com. Ivancea, extravilan, ce aparțin cu drept de proprietate lui Lilian Suvac.

A fost aplicat sechestru, în limita cuantumului acțiunii, asupra bunului

mobil, automobilului de model „SKODA SUPERB”, cu n/î XXXXX, ce aparține

cu drept de proprietate lui Lilian Suvac.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2015 a fost respins

recursul declarat de Lilian Suvac și menținută încheierea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 25 iulie 2014.

În cadrul ședinței de judecată din 29 iunie 2016, reprezentantul reclamantei,

avocatul Alexei Tighinean a susținut cererea de chemare în judecată, suplimentar

solicitând încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30 iunie 2016,

acțiunea a fost admisă.

A fost încasat din contul lui Lilian Suvac în beneficiul Angelei Guțul suma

de 18000 euro cu titlu de împrumut datorat, suma de 955,24 euro cu titlu de

dobândă de întârziere, pentru perioada de la 9 noiembrie 2012 până la 29 mai 2014

și suma de 1438,11 euro cu titlu de dobândă de întârziere, pentru perioada de la

1 decembrie 2012 până la 29 mai 2014, iar în total suma de 20393,35 euro, care

urmează a fi convertiți în valută națională la rata de schimb a Băncii Naționale, la

momentul executării plății.

A fost încasat din contul lui Lilian Suvac în beneficiul Angelei Guțul suma

de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost încasat din contul lui Lilian Suvac în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 14762,18 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 6 octombrie 2016 a fost admis

demersul apelantului Lilian Suvac cu privire la repunerea în termen a cererii de

apel și repus în termen apelantul Lilian Suvac pentru înaintarea cererii de apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30 iunie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017 a fost respins, din

lipsă de temei, apelul declarat de Lilian Suvac și menținută hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 30 iunie 2016.

La 30 mai 2017, Lilian Suvac a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 16 martie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în

prima instanță sau instanța de apel.

2

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Indică că în pofida faptului că în apelul suplimentar el a invocat examinarea

cauzei în prima instanță în lipsa sa, fapt constatat și de instanța de apel prin

emiterea încheierii din 6 octombrie 2016, prin care el a fost repus în termenul de

declarare a apelului, în decizia emisă, instanța de apel, totuși, nu motivează de ce

acest argument nu s-a luat în considerație în vederea admiterii cererii de apel.

Susține că la momentul examinării cauzei el se afla peste hotarele țării și nu

a cunoscut despre procesul respectiv.

Astfel, consideră că nefiind citat în mod legal în prima instanță, a fost lipsit

de posibilitatea de a-și apăra interesele și drepturile, precum și a prezenta probe

care ar confirma netemeinicia acțiunii civile înaintate de Angela Guțul, prin ce i-a

fost încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 parag. 1 CEDO.

Menționează că un alt temei de recurs constituie faptul respingerii de către

instanța de apel a demersului reprezentantului său de audiere a Angelei Guțul.

Afirmă că în susținerea demersului reprezentantul său a indicat că recipisele

nu corespund după datele calendaristice cu momentul primirii a careva sume

bănești de la Angela Guțul, ci din contra acestea au fost semnate în vederea oferirii

unei garanții pentru Angela Guțul, în care se indică dobânda contractuală a

împrumutului care era estimată mai întâi la suma de 7000 euro, iar ulterior la suma

de 11000 euro. Mai mult, la semnarea recipisei din 1 decembrie 2012, Angela

Guțul a garantat că recipisele anterioare au fost distruse.

Insistă că ceste argumente au fost ignorat de instanța de apel și lăsate fără

apreciere.

Mai comunică recurentul că recipisele din 9 octombrie 2012 și 1 noiembrie

2012, urmează a fi considerate niște acte simulate sau fictive, or, cum Angela

Guțul i-ar putea fi împrumutat încă 11000 euro după ce el nu i-a restituit în termen

de o lună datoria de 7000 euro.

La fel, relevă că la solicitarea repetată a reprezentantului său de a fi audiată

Angela Guțul, instanța de apel a refuzat expunerea demersului, calificând în mod

eronat că solicitarea este drept replică.

În asemenea circumstanțe, consideră că instanța de apel a comis o omisiune

procesuală, care l-a plasat pe o treaptă mai inferioară comparativ cu intimata în

egalitatea drepturilor procedurale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că recurentul a recepționat copia deciziei

recurate la 11 aprilie 2017, fapt confirmat prin recipisă (f. d. 201).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lilian Suvac nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

La fel, alegațiile recurentului precum că dânsul nu a fost citat în mod legal în

prima instanță, astfel a fost lipsit de posibilitatea de a-și apăra interesele și

drepturile, iar instanța de apel nu a ținut cont de acest fapt, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, conform dispozițiilor art. 102 alin. (41) CPC, participanții la proces

înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor

de procedură la o dată ulterioară, iar, din actele cauzei se constată că Lilian Suvac a

recepționat citația pentru ședința de judecată din 14 aprilie 2016, fapt confirmat

prin avizul de recepție (f. d. 87).

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Lilian Suvac, asemenea aspecte nu se regăsesc.

4

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Lilian Suvac ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Lilian Suvac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

5