3ra-85/18 — cu privire la contestarea actului administrativ și anularea contractului de locațiune

prima instanță: A. Cucerescu dosarul nr. 3ra-85/18 instanța de apel: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov ÎNCHEIERE 24 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Luiza Gafton examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și anularea contractului de locațiune împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 4 iulie 2017, prin care acțiunea a fost admisă constată: La 26 octombrie 2016, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu SRL „Conciv-Garant” cu privire la contestarea actului administrativ și anularea contractului de locațiune.

În motivarea acțiunii a indicat că la 2 septembrie 2016, Consiliul municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 2/19, prin care a transmis SRL „Conciv-Garant” în locațiune, fără drept de privatizare, pe un termen de 3 ani, încăperea cu suprafața de 57,5 m.p. din incinta școlii primare nr. 83 „Grigore Vieru”, situată pe str. N. Milescu-Spătarul 13/3 (etajul 1), pentru amplasarea Centrului educațional „Toleranța”. Menționează că în conformitate cu art. 64 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 845 din 18 decembrie 2009, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a efectuat controlul legalității deciziei nr. 2/19 din 2 septembrie 2016 și a constatat că a fost adoptată contrar prevederilor legislației.

1 Susține că la 21 septembrie 2016, a înaintat în adresa pârâtului notificarea nr. 1304/OT4-1824, prin care a solicitat abrogarea actului administrativ, însă în termenul prevăzut de lege nu a parvenit niciun răspuns. Afirmă că conform art. 77 alin. (3) și (5) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, bunurile domeniului privat al unității administrativ teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă ori în locațiune, în condițiile legii. Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

Invocă că și art. 146 alin. (5) din Codul educației stipulează că bunurile administrate de către instituțiile de învățământ publice pot fi date în locațiune sau arendă, în condițiile legii, pe un termen ce nu depășește 5 ani, doar cu acordul autorităților fondatoare, de preferință în scopuri educaționale. Relevă că autoritățile publice locale urmează să aplice prevederile legislației în vigoare și să dispună transmiterea proprietății publice în baza organizării unui concurs sau a licitației. Declară că procedura licitării dreptului de locațiune urma a fi petrecută în conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 136 din 10 februarie 2009, care stabilește că organizarea și desfășurarea licitației este condiționată de asigurarea liberului acces și a drepturilor egale pentru toți participanții, precum și de prioritatea prețului maxim propus.

Consideră că decizia pârâtului nr. 2/19 din 2 septembrie 2016 este ilegală, deoarece a fost adoptată cu încălcarea procedurii stabilite, care presupune desfășurarea licitației publice. Menționează că la adoptarea deciziei enunțate, Consiliul municipal Chișinău a aplicat și prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale, care stipulează că actele normative ale autorităților administrației publice centrale și locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituționale, legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 33, 166, 174, 192 alin. (2), 277, 278 CPC, art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 3, 5 lit. b), 17 alin. (2), 21 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Solicită anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/19 din 2 septembrie 2016 „Cu privire la darea în locațiune a unei încăperi din str. N. Milescu-Spătarul 13/3 (etajul 1) Societății cu Răspundere Limitată „Conciv- Garant”.

La 24 martie 2017, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de majorare a pretențiilor, solicitând anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/19 din 2 septembrie 2016 „Cu privire la darea în locațiune a unei încăperi din str. N. Milescu-Spătarul 13/3 (etajul 1) Societății cu Răspundere 2 Limitată „Conciv-Garant” și a contractului de locațiune nr. 4/16/003 din 1 noiembrie 2016, încheiat între Consiliul municipal Chișinău și SRL „Conciv- Garant”. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 4 iulie 2017, acțiunea a fost admisă. A fost anulată decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/19 din 2 septembrie 2016 „Cu privire la darea în locațiune a unei încăperi din str. N. Milescu-Spătarul13/3 (etajul 1) Societății cu Răspundere Limitată „Conciv- Garant”.

A fost anulat contractul de locațiune nr. 4/16/003 din 1 noiembrie 2016, încheiat între Consiliul municipal Chișinău și SRL „Conciv-Garant”. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 4 iulie 2017. La 1 noiembrie 2017, Consiliul municipal Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerând-le ilegale și neîntemeiate, pe motiv că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate și au aplicat eronat normele de drept material.

Menționează că încăperea din str. N. Milescu-Spătarul 13/3 (etajul 1) mun. Chișinău a fost transmisă SRL „Conciv-Garant” cu respectarea prevederilor pct. 3.3 din Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă – proprietate municipală aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 11/55 din 23 decembrie 2014, care prevede că modul de transmitere în locațiune a încăperilor pe baza principiilor generale se efectuează conform prezentului Regulament. Susține că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont că este imposibilă valorificarea locațiunii bunului de către un terț, în situația în care acesta va fi scos la licitație și luat în locațiune, or, spațiul se află la etajul 3 al liceului și nu dispune de acces separat, iar permiterea accesului permanent al unor terțe persoane în instituția de învățământ este inadmisibilă.

În context remarcă că în situația dată este aplicabilă excepția legală de la darea în locațiune a spațiului în urma licitației, având în vedere necesitatea respectării interesului superior al copiilor, precum și asigurarea siguranței și securității acestora. Or, SRL „Conciv-Garant” este constituită nemijlocit din elevii și copii care direct fac studiile preșcolare și liceale în încăperea respectivă. Relevă că în conformitate cu art. 62 alin. (5) din Legea învățământului nr. 547 din 21 iulie 1995, se interzice înstrăinarea și transmiterea edificiilor, construcțiilor și terenurilor aferente, care aparțin instituțiilor de învățământ, în alte scopuri decât cele pentru instruirea educației și luminarea culturală.

3 Iar, potrivit art. 145 alin. (5) Codul educației, bunurile administrate de către instituțiile de învățământ public pot fi date în locațiune sau arendă, în condițiile legii, pe un termen ce nu depășește 5 ani, doar cu acordul autorităților fondatoare, de preferință în scopuri educaționale. Astfel, consideră că decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/19 din 2 septembrie 2016 „Cu privire la darea în locațiune a unei încăperi din str. N. Milescu-Spătarul13/3 (etajul 1) Societății cu Răspundere Limitată „Conciv- Garant” este legală, fiind emisă în conformitate cu prevederile legii. La 5 ianuarie 2018, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus referință la recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.

La 16 ianuarie 2018, SRL „Conciv-Garant” a depus referință la recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, prin care susține recursul. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 23 noiembrie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoare (f. d. 105), iar careva date despre recepționarea acesteia de către recurent lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 4 Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Luiza Gafton 5