2ra-2/18 — repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr.2ra-2/18 prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău Judecător: Badan-Melnic Eleonora instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: D. Manole, I. Cotruță, A. Bostan ÎNCHEIERE 24 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vadim Radov și avocatul său Alexandr Primac, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasilii Jitari împotriva Companiei de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni și Vadim Radov cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, prin care s-a respins apelul depus de Compania de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni, s-a admis apelul depus de Vasilii Jitari, fiind casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 27 aprilie 2016 în partea respingerii acțiunii de încasare a prejudiciului moral și s-a emis în această parte o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, c o n s t a t ă: La 17 februarie 2016, Vasilii Jitari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Companiei de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni și Vadim Radov cu privire la repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 19 octombrie 2015, la intersecția str. V. Lupu cu str. E. Coca mun. Chișinău a avut loc un accident rutier, cu implicarea automobilului de model Opel Combo, cu numărul de înmatriculare XXXXX, condus de 1 Vadim Radov și a automobilului de model Seat Alhambra, cu numărul de înmatriculare XXXXX, condus de către reclamant.

În rezultatul accidentului rutier automobilul de model Seat Alhambra, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care îi aparține cu titlul de proprietate reclamantului a fost avariat. Reclamantul susține că potrivit deciziei Direcției Poliției mun. Chișinău din 19 octombrie 2015 și procesului-verbal cu privire la contravenție, Vadim Radov a fost găsit vinovat de comiterea accidentului rutier, acestuia fiindu-i aplicată o amendă în mărime de 40 de unități convenționale și 5 puncte de penalizare. La 29 octombrie 2015, Vadim Radov a depus contestație împotriva deciziei din 19 octombrie 2015 și procesului-verbal cu privire la contravenție, iar prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 noiembrie 2015, contestația a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În legătură cu faptul că Vadim Radov deținea un contract de asigurare de răspundere civilă, încheiat cu Compania de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni, reclamantul i-a solicitat acestuia achitarea despăgubirii potrivit contractului de asigurare. Reclamantul invocă faptul că potrivit actului de examinare a mijlocului de transport auto nr. 2564/IIA, întocmit de Societatea cu Răspundere Limitată „Exauto- plus”, cuantumul prejudiciului material cauzat în rezultatul producerii accidentului rutier este de 5694,62 lei. De asemenea reclamantul menționează că în rezultatul accidentului rutier i-a fost cauzat un prejudiciul moral, manifestat prin disconfort și neplăceri de ordin psihic. Prin urmare, acesta consideră că Vadim Radov urmează să-i achite un prejudiciu moral în sumă de 10 000 lei.

Solicită Vasilii Jitari încasarea din contul Companiei de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni în beneficiul său a prejudiciului material cauzat ca urmare a avarierii automobilului de model Seat Alhambra, cu numărul de înmatriculare XXXXX, în sumă de 5694,62 lei, cheltuielile suportate pentru actul de examinare a automobilului în sumă de 300 lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2500 lei și taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 150 lei, în total 8644,62 lei, precum și încasarea din contul lui Vadim Radov în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 27 aprilie 2016, acțiunea s- a admis în parte, s-a încasat din contul Companiei de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni în beneficiul lui Vasilii Jitari prejudiciul material cauzat ca urmare a avarierii automobilului de model Seat Alhambra, cu numărul de înmatriculare XXXXX, în sumă de 5694,62 lei, cheltuielile suportate pentru actul de examinare a automobilului în sumă 300 lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2500 lei și taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 150 lei, în total 8644,62 lei. Capătul de cerere privind 2 încasarea din contul lui Vadim Radov în beneficiul lui Vasili Jitari a prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei a fost respins ca neîntemeiat (f.d.

62-70). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, s-a respins apelul depus de Compania de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni, s-a admis apelul depus de Vasilii Jitari, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 27 aprilie 2016 în partea respingerii acțiunii referitoare la încasarea prejudiciului moral și emisă în această parte o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii. S-a încasat din contul lui Vasile Radov în beneficiul lui Vasili Jitari prejudiciul moral în sumă de 3000 lei (f.d. 111-119). La 8 februarie 2017, Curtea de Apel Chișinău le-a notificat participanților la proces copia deciziei adoptate (f.d. 122). La 4 aprilie 2017, Vadim Radov și avocatul său Alexandr Primac au depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei instanței de apel.

Recurentul Vadim Radov și avocatul său Alexandr Primac, au susținut în motivarea recursului că instanța de apel la adoptarea deciziei contestate, a aplicat și interpretat eronat normele dreptului material incidente în raportul juridic litigios. Recurentul menționează că prejudiciul moral constă în suferințe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecțiune, care cuprind suferințe psihice determinate de pierderea sau rănirea, mutilarea, desfigurarea sau îmbolnăvirea gravă a persoanelor apropriate, de pierderea locului de muncă, dezvăluirea secretului familial sau a secretului medical, delimitare sau privare temporară de anumite drepturi, cît și de orice alte suferințe psihice similare. Astfel, recurentul consideră că lui Vasili Jitari nu i-a fost cauzate suferințe morale la producerea accidentului rutier.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 10 mai 2017, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție i-a comunicat cererea de recurs lui Vasilii Jitari, Companiei de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni informându-i că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii.

În mod corespunzător, dacă referința nu a fost prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 iunie 2017 s-a ridicat cauza civilă de la examinarea și s-a remis la Curtea de apel Chișinău pentru corectarea erorii strecurare în decizia adoptată (f.d. 137-140). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 1 noiembrie 2017 s-a corectat eroarea strecurată în decizia Curții de apel Chișinău din 13 decembrie 2016 în partea motivată 3 (f.d. 119) și dispozitivă a deciziei instanței de apel iar sintagma „Vasile Radov” a fost substituită cu sintagma „Vadim Radov”, s-a substituit din partea motivată (f.d. 114) sintagma „Judecătoria Ciocana mun.

Chișinău” cu sintagma „Judecătoria Centru mun. Chișinău” și sintagma „ 8 iulie 2015” cu sintagma „27 aprilie 2016” (f.d. 152). După corectarea erorii, dosarul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Vasilii Jitari împotriva Companiei de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni și Vadim Radov cu privire la repararea prejudiciului material și moral, a fost expediat pentru continuarea examinării recursului, fiind înregistrat la Curtea Supreme de Justiție la 3 ianuarie 2018. Pînă la examinarea cauzei, Vasilii Jitari și Compania de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni nu au depus referință la cererea de recurs prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat. Analizând admisibilitatea recursului, conform art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de Vadim Radov este inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vadim Radov este inadmisibil din următoarele motive. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În plus, dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanță, așa cum este garantat de articolul 6 § 1 al CEDO, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a statelor contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție, dobândit autoritatea lucrului judecat. (a se vedea Brumărescu v. Romania, [GC], nr. 28342/95, § 61 - 62, ECHR 1999-VII). Astfel, potrivit exigențelor art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este de decădere și nu poate fi restabilit. 4 Prin prisma acestei norme legale, se atestă că indiferent de temeiurile invocate de către părți sau participanții la proces, în cazul în care există dovada comunicării hotărârii/deciziei integrale, recursul declarat de către ei după expirarea termenului de două luni se consideră inadmisibil, ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut la art. 434 CPC.

La caz, instanța de recurs reamintește că decizia instanței de apel a fost pronunțată la 13 decembrie 2016, iar conform recipisei anexată la materialele cauzei se confirmă faptul că recurentul a recepționat copia deciziei instanței de apel la 2 februarie 2017. (f. d. 121). În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui. Conform art. 112 alin. (1) CPC, termenul stabilit în luni expiră pe data respectivă a ultimei luni a termenului. Dacă ultima lună nu are data respectivă, termenul expiră în ultima zi a lunii.

Prin prisma normelor citate raportate la faptele descrise mai sus, instanța de recurs a constatat că termenul de declarare a recursului a început să curgă din 3 februarie 2017 și a expirat la 3 aprilie 2017. În consecință, este evident că prin depunerea cererii de recurs la 4 aprilie 2017, recurentul a depășit o zi termenul de îndeplinire a actului de procedură, prevăzut în art. 434 CPC. În același context, completul de judecată susține că intervalul de timp de 2 luni este unul rezonabil și suficient, ceea ce implică, în mod special, studierea actului judecătoresc pronunțat, documentarea juridică adecvată pentru apărarea intereselor, tehnoredactarea cererii de recurs și deplasarea pentru depunerea cererii menționate sau expedierea acesteia la sediul instanței competente, prin intermediul serviciul poștal.

În consecință și întru respectarea exigențelor alin. (2) al art. 434 CPC, omiterea termenului chiar și cu o singură zi, nu poate constitui o excepție de la regula generală. Subsidiar la cele relatate, secțiunea a 2-a din capitolul XXXVIII al CPC nu operează cu instituția suspendării sau întreruperii cursului prescripției. Cu atât mai mult, în conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiunilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În corespundere cu art. 10 alin. (3) Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația 5 de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. În fine, recurentul a recepționat decizia instanței de apel la 2 februarie 2017, dovada fiind recipisa anexată la materialele cauzei, însă contrar dispozițiilor art. 434 CPC, recurentul nu a depus diligență necesară în vederea exercitării căii de atac în termenul de 2 luni (f.d.

121). În atare situație și în conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unui din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că Vadim Radov și avocatul său Alexandr Primac au depus cererea de recurs cu omiterea termenului prevăzut la art. 434 Codul de procedură civilă, care este termen de decădere și nu poate fi restabilit, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. b) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Vadim Radov și avocatul său Alexandr Primac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea 6