2ra-1814/16 — incasarea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1814/16 — incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria sectorului Centru municipiul Chișinău, Judecător – Ecaterina Palanciuc
Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Mihail Ciugureanu, Grigore Dașchevici, Eugenia Fistican
Dosar nr.2ra-1814/16
ÎNCHEIERE
07 septembrie 2016 municipiul Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, – Svetlana Filincova,
Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas
Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasile
Oprea,
în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile
Oprea împotriva companiei de asigurări „Moldasig” societate pe acțiuni și Oleg
Șveț, privind încasarea prejudiciului,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de avocatul Artur Lungu, în interesele lui Vasile Oprea,
co ns tată :
La 24 februarie 2014 Vasile Oprea a depus cerere de chemare în judecată
împotriva companiei de asigurări „Moldasig” societate pe acțiuni (în continuare
CA „Moldasig” SA) și Oleg Șveț, solicitînd încasarea de la CA „Moldasig” SA a
sumei de 15 972 lei cu titlu de prejudiciu material și de la Oleg Șveț a sumei de
25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
În motivarea cererii a indicat că la 03 iunie 2013, Oleg Șveț, conducând
automobilul de model Opel Corsa, cu nr. de înmatriculare CJN451, a tamponat
automobilul de model Ford Tranzit, cu nr. de înmatriculare STAT857, ce-i aparține
lui Vasile Oprea. Potrivit actului de evaluare din 12 noiembrie 2013, emis de
„General Expert” SRL, companie agreată de asigurător, prejudiciul cauzat
constituie suma de 35 433,86 lei, care nu corespunde prejudiciului real pricinuit.
Actul de evaluare este denaturat, iar valoarea pagubei este diminuată, deoarece
evaluatorul și asigurătorul, în cadrul efectuării evaluării, neîntemeiat și fără a
aprecia starea de întreținere a automobilului, au aplicat coeficientul de uzură egal
cu 79% din valoare pieselor noi, valabil pentru automobilele din categoria celor cu
stare de întreținere satisfăcătoare, pe cînd automobilul de model Ford Tranzit, cu
nr. de înmatriculare STAT857, cu vechimea de 12 ani, era în stare de întreținere
bună și în privința acestuia urma a fi aplicat coeficientul de uzură egal cu 67%,
conform Regulamentului cu privire la modul de determinare a uzurii în cazul
1
pagubelor produse de autovehicule”, aprobat prin Hotărîrea Comisiei Naționale a
Pieței Financiare nr.13/1 din 03 aprilie 2008.
La fel, asigurătorul și evaluatorul, la calcularea despăgubirii au omis să facă
distincție între noțiunile limitelor răspunderii asigurătorului „în cazul distrugerii
autovehiculului” și în cazul „avarierii lui”.
Din suma prejudiciului material în mărime de 48 124,21 lei, care urma să fie
achitată pînă la 05 septembrie 2013, în condițiile art.19 alin.(2) al Legii nr.414 din
22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru
pagube produse de autovehicule, asigurătorul a achitat suma de 35 433,86 lei, sumă
cu care persoana păgubită nu a fost deacord, deoarece nu a semnat acordul dintre
asigurător și asigurat.
Totodată, consideră întemeiată pretenția privind încasarea de la persoana
vinovată în comiterea accidentului rutier a prejudiciul moral, pentru suferințele
psihice și fizice avute în legătură cu retrăirile și exploziile emoționale.
Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru municipiul Chișinău din 30
octombrie 2015 a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de
Vasile Oprea. A fost încasat de la Oleg Șveț, orig. și dom. r-l Cimișlia, s.Hîrtop, în
beneficiul lui Vasile Oprea prejudiciul moral în mărime de 5 000 (cinci mii) lei,
taxa de stat în mărime de 100 (una sută) lei și cheltuielile suportate în legătură cu
acordarea asistenței juridice în mărime de 1 500 (una mie cinci sute) lei. În rest
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 a fost respins apelul
declarat de avocatul Artur Lungu, în interesele lui Vasile Oprea și a fost menținută
hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru municipiul Chișinău din 30 octombrie
2015.
La 06 iunie 2016 Vasile Oprea a declarat recurs împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 16 martie 2016, solicitînd casarea deciziei recurate și a hotărîrii
instanței de fond, cu remiterea pricinii la rejudecare.
În motivarea cererii a indicat că atît instanța de apel, cît și instanța de fond, la
examinarea cauzei n-au ținut cont de motivele invocate în acțiune și în cererea de
apel, ori instanțele de judecată au neglijat declarațiile confirmate prin probe certe și
admisibile.
Consideră recurentul că instanța de apel, în urma examinării unilaterale a
cauzei, a omis să se expună asupra faptului că Vasile Oprea, în calitate de păgubit,
de 2 ori a reclamat dezacordul față de suma de 35 433,86 lei, fiind reținut în mod
eronat, contrar prevederilor ce reglementează condițiile de încheiere a unei
tranzacții de împăcare, că între asigurător și păgubit a fost încheiată o tranzacție de
împăcare.
2
Susține recurentul că în speță a fost interpretată în mod eronat legea, nu au fost
aplicate prevederile legale care trebuiau aplicate și că au fost aplicate norme care
nu trebuiau aplicate.
Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele
pricinii, referință și în conformitate cu prevederile Legii, Completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul declarat de Vasile Oprea ca fiind inadmisibil, din considerentele
ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură
Civilă.
În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.
Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de
apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de
Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din
prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale
normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării
recursului ca fiind admisibil.
În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de expunerea circumstanțelor de
fapt și de drept ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului,
nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma
art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra
reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii
ilegalității soluției instanței de judecată.
Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,
Capitolul XXXVIII, din Codul de Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o
rejudecare a fondului pricinii, avînd un caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui
control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a
recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să
3
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu este
evidențiat de cererea de recurs în cauză.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod
Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vasile Oprea.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Svetlana Filincova,
Judecători –
Dumitru Mardari
Maria Ghervas
4