2ra-178/18 — cu privire la repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-178/18 Instanța de fond: Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău – I. Secrieru Instanța de apel: CA Chișinău – D. Manole, G. Dașchevici, Iu. Cotruță Î N C H E I E R E 24 ianuarie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vera Gonța reprezentată de avocatul Ina Pucas, în cauza civilă la acțiunea Valeriei Gordienco împotriva Verei Gonța cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 08 iunie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de către Vera Gonța, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din data de 14 decembrie 2016, C O N S T A T Ă: Valeria Gordienco la data de 22 februarie 2016 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva Verei Gonța, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000,0 lei. (f.d. 3-8, 80) În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la data de 10 noiembrie 2013, aproximativ ora 17:20, traversând traseul Chișinău-Leușeni, r-nul Ialoveni de la stânga spre dreapta în zona de acțiune a indicatorului rutier „trecere de pietoni” a fost tamponată de către Vera Gonța, care se afla la volanul automobilului de model „Citroen X SARA” cu n/î xxxxxx, și a ignorat prevederile regulamentului circulației rutiere, manifestând imprudență și iresponsabilitate.

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 28 iulie 2014 Vera Gonța a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264, alin.3, lit. a) Cod Penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de un an, iar conform art. 90 Cod Penal executarea pedepsei a fost suspendată pe un termen de probă de un an. În urma accidentului rutier produs din vina Verei Gonța, reclamantei i-au fost provocate leziuni corporale și anume: xxxxx, ce prezintă pericol pentru viața și sănătatea 1 persoanei. Pentru reabilitarea sănătății a urmat tratament medical îndelungat și costisitor, însă starea sănătății nu a revenit la cea anterioară accidentului.

Vera Gonța a compensat careva cheltuieli privind tratamentele urmate, dar suma respectivă nu o consideră corespunzătoare și suficientă, având în vedere trauma fizică și psihologică cauzată precum și necesitatea continuă de a achiziționa preparate medicamentoase pentru a urma tratamente de reabilitare, iar situația financiară precară constituie o piedică în asigurarea a tot ce este nevoie pentru tratamentele prescrise. În opinia reclamantei se consideră îndreptățită să solicite repararea prejudiciului moral estimat la suma de 100 000 lei, ori anterior producerii accidentului rutier efectua cu ușurință diferite treburi casnice, se deplasa fără baston, pe când la moment, capacitatea locomotoare este redusă și impune deplasarea cu baston, iar capacitatea de muncă este diminuată.

Astfel, pe lângă traumele fizice a suferit și traume psihologice, care și în continuare produc stare de teamă, stres, nervozitate, bulversare interioară și neliniște, ținând cont de împrejurările în care s-a produs accidentul rutier, precum și prin consecințele survenite. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din data de 14 decembrie 2016 cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial, s-a încasat din contul Verei Gonța în beneficiul Valeriei Gordienco suma de 70 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată în sumă totală de 1 721, 47 lei, iar în total suma de 71 721, 47 lei. Totodată s-a încasat în contul bugetului public de la Gonța Vera taxa de stat în sumă de 100 lei, în rest cererea a fost respinsă.( f.d.

114,115-122) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 08 iunie 2017 a respins apelul declarat de către Vera Gonța, a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din data de 14 decembrie 2016. (f.d. 161, 162-170) Nefiind de acord cu decizia intanței de apel, la data de 05 decembrie 2017 Vera Gonța, reprezentată de către avocatul Ina Pucas, a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii. (f.d. 176-179) În motivarea recursului recurenta a indicat, că prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 28 iulie 2014 a fost recunoscută vinovată de comiterea accidentului rutier, în urma căruia i-a cauzat Valeriei Gordienco prejudiciu material și moral.

Menționează, că pe parcursul examinării cauzei penale ea i-a achitat intimatei suma de 30 000 lei, iar reieșind din faptul că prejudiciul material intimata urma să-l solicite și să-i fie achitat de către compania de asigurări, suma achitată în mărime de 30 000 lei urmează a fi apreciată ca repararea prejudiciului moral, care corespunde suferințelor morale ale intimatei. Consideră suma de 70 000 lei, dispusă spre încasare de către instanța de judecată, ca fiind una exagerată fiindcă ea real a compensat prejudiciul moral prin achitarea sumei de 30 000 lei la faza judecării cauzei penale, solicită respingerea acțiunii. În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

2 La caz, recursul depus la data de 05 decembrie 2017 se consideră a fi depus în interiorul termenului legal, ori din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul comunicării deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017, aceasta a fost expediată participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la data de 10 octombrie 2017. (f.d. 171) Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Vera Gonța reprezentată de către avocatul Ina Pucas este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432, al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433, lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al.

2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede 3 puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Vera Gonța reprezentată de către avocatul Ina Pucas asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vera Gonța reprezentată de către avocatul Ina Pucas inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin. 1, 433, lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Vera Gonța reprezentată de către avocatul Ina Pucas, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iuliana Oprea Maria Ghervas 4