2ra-339/18 — repararea prejudiciului material si moral

dosarul nr. 2ra-339/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

judecător: V.Sandu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

judecători: Iu.Cimpoi, A.Danilov, I.Secrieru

Î N C H E I E R E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ivanov Oxana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Ivanov Oxana

împotriva Nataliei Gațcan, intervenient accesoriu Compania de Asigurări „Asterra

Grup” Societate pe Acțiuni cu privire la repararea prejudiciului material și moral

cauzat în rezultatul accidentului rutier, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 7 noiembrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Ivanov Oxana și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru) din 16 ianuarie 2017, prin care acțiunea a fost respinsă

c o n s t a t ă:

La 8 august 2016, Ivanov Oxana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nataliei Gațcan, intervenient accesoriu CA „Asterra Grup” SA, privind

repararea prejudiciului material și moral cauzat în rezultatul accidentului rutier,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că la 23 iunie

2016, aproximativ la ora 15:19, fiind la volanul automobilului de model ,,Mercedes-

Benz 180 C” cu n/î XXXX, deplasându-se de pe strada Arborilor spre strada

N.Testimițeanu și virând pe lângă stația de alimentare peco, a fost tamponată de

automobilul de model ,,Lexus NX 200” cu n/î XXXX, la volanul căruia se afla Natalia

Gațcan.

A menționat Ivanov Oxana că după tamponare a oprit automobilul și a contactat

poliția la numărul de telefon 902 și la fața locului s-a prezentat reprezentantul DP

Chișinău.

În rezultatul accidentului rutier ambele unități de transport au fost deteriorate, iar

careva persoane nu au fost traumate fizic.

1

La 23 iunie 2016, a fost înregistrată cauza contravențională cu nr. 7332, iar în

conformitate cu dispozițiile art. art. 10. 32, 34, 36, 384, 385, 400, 422 și 433 Cod

contravențional, inspectorul superior a SDAR a SSTCR al DP mun. Chișinău, prin

încheierea din 24 iunie 2016 a dispus pornirea procedurii contravenționale prevăzute

de art. 242 alin.(2) Cod contravențional în privința Nataliei Gațcan, prin care ultimei i-

a fost aplicată sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 50 u.c., ceea ce constituie

suma de 1 000 lei, cu aplicarea a 6 puncte de penalizare.

Consideră reclamanta că datorită acțiunilor Nataliei Gațcan, dânsa în calitate de

parte vătămată, a suferit incomodități profesionale și familiale, precum și a suportat

cheltuieli nejustificate.

La 8 iulie 2016 s-a adresat Nataliei Gațcan cu somație, prin care a solicitat

efectuarea reparației automobilului accidentat, precum și compensarea benevolă a

cheltuielilor de transport pentru deplasare în mun. Chișinău și repararea prejudiciului

moral la discreție, însă aceasta a fost lăsată fără răspuns.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 10, 512, 514, 572, 585, 619

ale Codului civil.

Solicită Ivanov Oxana, încasarea de la Gațcan Natalia a pagubei materiale în

sumă de 936 lei și a pagubei morale în sumă de 10 000 lei, cât și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 16 ianuarie 2017 cererea

de chemare în judecată înaintată de către Ivanov Oxana împotriva Nataliei Gațcan,

intervenient accesoriu CA „Asterra Grup” SA, privind repararea prejudiciului material

și moral cauzat în rezultatul accidentului rutier, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 25 ianuarie 2017 Ivanov Oxana

a depus cerere de apel nemotivată, iar la 30 mai 2017 a depus apel motivat, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 7 noiembrie 2017 a fost respins apelul

declarat de către Ivanov Oxana și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru) din 16 ianuarie 2017.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut prevederile art. 14

alin. (1) și art. 1398 alin. (1) din Codul civil, art. art. 4 alin. (1), 19 alin. (1) lit. d), 22

alin. (8) lit. a), b) și art. 28 alin. (1), (3) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie

pentru pagubele produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006 care

reglementează aspecte ce țin de categoriile de persoane pasibile de asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto, obligațiile asiguratorului, modul de stabilire a

despăgubirilor și plata despăgubirilor.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de

apel a reținut că prima instanță corect a ajuns la concluzia respingerii acțiunii, aceasta

deoarece s-a stabilit cu certitudine că în urma accidentului rutier CA ,,Asterra Grup”

SA a recunoscut cazul Oxanei Ivanov ca caz asigurat și a fost deschis dosarul de

daune, iar la 11 iulie 2016, prin acordul la dosarul de daune nr. 2443/R/06/2016,

privind plata despăgubirilor de asigurare, fără echivoc CA ,,Asterra Grup” SA și

Ivanov Oxana au convenit la suma de 8 389 lei, cu titlu de prejudiciu material care

urmează a fi încasat de ultima.

2

Astfel, instanța de apel a considerat întemeiată și legală soluția primei instanțe,

respingând argumentele invocate de apelantă, or, Ivanov Oxana nu a demonstrat prin

probe justificative faptul că i s-a cauzat careva prejudicii.

La 9 ianuarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Ivanov Oxana a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o neîntemeiată și emisă cu încălcarea normelor de drept material, și

anume, art. 19 alin. (2) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 și art. 1422 alin. (1)

Cod civil.

Remarcă că prima instanță a examinat cauza în lipsa sa, respingând cererea de

amânare a ședinței, fapt prin care i-a îngrădit dreptul de a face cunoștință cu poziția

intervenientului accesoriu și de a prezenta probe suplimentare.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

După cum denotă din actele cauzei copia deciziei integrale a instanței de apel

din 7 noiembrie 2017, a fost expediată în adresa părților la 8 decembrie 2017, fapt

confirmat prin scrisoarea nr. 17614. (f.d. 121).

În consecință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Ivanov Oxana s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul la 9 ianuarie 2018, împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 7 noiembrie 2017, în termen.

La 31 ianuarie 2018, în adresa intimatei, Gațcan Natalia a fost expediată copia

recursului declarat de către Ivanov Oxana cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței.

Intimata, Gațcan Natalia nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu au

depus referință în termenul stabilit.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului declarat de către Ivanov Oxana în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

3

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat către Ivanov Oxana nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Sub acest aspect, completul Colegiului civil și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, apreciază critic susținerile recurentei cu referire la faptul că

prima instanță a examinat cauza în lipsa sa, respingând cererea de amânare a ședinței,

fapt prin care i-a îngrădit dreptul de a face cunoștință cu poziția intervenientului

accesoriu și de a prezenta probe suplimentare, or, Ivanov Oxana, având calitatea

procesuală de reclamantă a dispus de suficient timp de a prezenta probe suplimentare

și nu i-a fost îngrădit acest drept.

Totodată, Ivanov Oxana fiind citată legal pentru ședința de judecată din 19

septembrie 2016 (f.d. 26), care ulterior a fost amânată pentru 1 noiembrie 2016, cu

înștiințarea sub semnătură despre data și ora ședinței (f.d. 30), la 1 noiembrie 2016,

Ivanov Oxana a depus cerere de amânare, invocând antrenarea sa, într-un alt proces de

judecată, ședința de judecată fiind amânată pentru 24 noiembrie 2016, ulterior pentru

16 decembrie 2016 și respectiv pentru 16 ianuarie 2017, la care dânsa a fost prezentă,

despre care a fost înștiințată în mod legal, contra semnătură (f.d. 36-38, 49-51), a fost

obligată să se folosească cu bună-credință de drepturile procedurale, în sensul art. 56 și

art. 61 CPC și să participe la examinarea cauzei, iar în sensul art. 100 alin. (3) CPC, în

cazul amânării judecării cauzei, nu este necesară citarea participanților la proces

prezenți la ședință.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel.

4

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Ivanov Oxana.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Ivanov Oxana, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

5