2ra-1007/20 — cu privire la repararea prejudiciului material si prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului material si prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1007/20 — cu privire la repararea prejudiciului material si prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1007/20
Prima instanță: Judecătoria Hîncești sediul central (jud. A. Albu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)
ÎNCHEIERE
22 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maria
Gorea, reprezentată de avocatul Andrei Donică
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Gorea împotriva lui
Ivan Borta cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și
încasarea cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Maria Gorea, reprezentată de avocatul Andrei Donică,
casată hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Hîncești sediul central și adoptată
o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial
constată:
La 17 iulie 2017, Maria Gorea a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ivan Borta, intervenient accesoriu IP Ialoveni cu privire la repararea
prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că în rezultatul accidentului rutier din 3 mai
2014, provocat de conducătorul automobilului de model Hundai, la volanul căruia
se afla pârâtul, dânsa a suferit leziuni corporale ușoare, iar pentru tratament a
suportat cheltuieli în mărime de 5 850 de lei.
La fel, a remarcat că i-au fost cauzate suferințe fizice și psihice, având nevoie
de tratament o perioadă îndelungată.
Potrivit informației de la Procuratura raionului Ialoveni și IP Ialoveni, la
1 august 2014, în privința lui Ivan Borta a fost întocmit un proces-verbal cu privire
la contravenție, conform art. 242 alin. (2) Cod contravențional.
A accentuat că a încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului apărut, însă
pârâtul nu a reacționat.
1
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 9, 10, 11, 1420, 1422, 1423
Cod civil, art. 5, 7, 166-167 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtului în beneficiul ei a
despăgubirii materiale în mărime de 5 850 de lei cu titlu de cheltuieli pentru
tratament, a sumei de 4 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și a sumei
de 20 000 de lei cu titlu de despăgubiri morale.
Prin hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Hîncești sediul central, a fost
respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că raportul de examinare
medico-legală prezentat nu stabilește leziunile cauzate reclamantei Maria Gorea în
rezultatul accidentului produs la 3 mai 2014, precum și legătura cauzală dintre fapta
ilicită și prejudiciul cauzat.
Astfel, prima instanță a conchis că este în imposibilitate de a aprecia
temeinicia acțiunii civile înaintate, determinarea mărimii prejudiciului cauzat prin
contravenție, precum și restabilirea dreptului care a fost încălcat.
Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de Maria Gorea, reprezentată de avocatul Andrei Donică, casată hotărârea
din 13 martie 2019 a Judecătoriei Hîncești sediul central și adoptată o nouă hotărâre,
prin care acțiunea a fost admisă parțial.
A fost încasată de la Ion Borta în beneficiul Mariei Gorea suma de 4 000 de
lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de
judecată suportate.
A fost respinsă ca fiind neîntemeiată pretenția cu privire la încasarea
prejudiciului material în mărime de 5 850 de lei.
Întru consolidarea soluției adoptate, reieșind din prevederile art. 1422 și 1423
Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), cu referire la pretenția privind repararea
prejudiciului moral în cuantum de 20 000 de lei, instanța de apel a reținut că aceasta
nu poate fi admisă integral, întrucât cuantumul este exagerat și nemotivat, astfel că
acordarea sumei de 4 000 de lei ar confirma caracterul de satisfacție echitabilă al
despăgubirilor și ar atinge scopul și finalitatea prevăzută de lege.
Cât privește, cerința de încasare din contul lui Ivan Borta în beneficiul Mariei
Gorea a sumei de 5 850 de lei, cu titlu de prejudiciu material, instanța de apel a
considerat-o neîntemeiată și pasibilă de respins, or cheltuielile medicale invocate
sunt neîntemeiate și neprobate, întrucât nu este clar la recomandarea cui a fost
efectuat tratamentul medical, nefiind prezentate careva rețete medicale și/sau
indicații terapeutice.
La fel, instanța de apel a constatat că bonurile de plată prezentate, prin care se
prezumă că au fost procurate medicamente și substanțe medicamentoase, datează cu
diferite perioade inclusiv și din anul 2017.
La 28 mai 2020, Maria Gorea, reprezentată de avocatul Andrei Donică a
declarat recurs împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
2
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel eronat a interpretat
legislația ce ține de despăgubirile materiale în astfel de cazuri, precum că cheltuielile
medicale în sumă de 5 850 de lei sunt neîntemeiate, neprobate și că nu este clar la
recomandarea cui a fost efectuat tratamentul medical, deși este evident că
medicamentele procurate au fost procurate la recomandarea medicilor, că leziunile
corporale: XXXXX, au fost cauzate în rezultatul accidentului rutier produs de către
intimat și necesită tratament și reabilitare, pe care polița de asigurare medicală
obligatorie nu le coperă integral.
Curtea de Apel Chișinău, la fel, eronat a interpretat prevederile legislației ce
țin de onorariului avocatului, or suma de 4 000 de lei achitată pentru reprezantarea
în instanța de judecată corespunde recomandării Consiliului Uniunii Avocaților din
30 martie 2012.
A mai notat că suma de 4 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral nu reprezintă
o satisfacție echitabilă, în situația în care paguba nepecuniară ce i-a fost adusă în
rezultatul accidentului rutier este enormă, luându-se în considerare durerea, suferința
și rănile fizice, dar mai cu seamă psihice, inclusiv sentimentul de neputință,
anxietate, provocate de comportamentul dubios al intimatului, care nu a chemat
poliția, nu a chemat ambulanța, dar a dus-o la el acasă.
La 10 iunie 2020, în adresa lui Ivan Borta și IP Ialoveni a fost expediată copia
cererii de recurs depusă de Maria Gorea, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele
dosarului (f. d. 112), fiind recepționată de către IP Ialoveni la 23 iunie 2020 și de
Ivan Borta la 3 iulie 2020, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele
cauzei (f. d. 113, 114).
La 15 iulie 2020, IP Ialoveni a depus referință la recursul declarat de Maria
Gorea, menționând că IP Ialoveni a fost atrasă neîntemeiat în proces în calitate de
intervenient accesoriu.
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința din partea
intimatului Ivan Borta cu privire la poziția față de temeiurile recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 10 martie 2020, ceea ce se atestă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 105), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă
la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 28 mai 2020 în termenul legal.
În același timp, examinând temeiurile recursului declarat de Maria Gorea,
reprezentată de avocatul Andrei Donică, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul a fost
depus de o persoană care nu este în drept să-l declare.
3
Astfel, din materialele dosarului rezultă că cererea de recurs împotriva
deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul
declarat de Maria Gorea, reprezentată de avocatul Andrei Donică, casată hotărârea
din 13 martie 2019 a Judecătoriei Hîncești sediul central și adoptată o nouă hotărâre,
prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată de la Ion Borta în beneficiul
Mariei Gorea suma de 4 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2 000 de
lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate și respinsă ca fiind neîntemeiată
pretenția cu privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 5 850 de lei, a
fost depusă în interesele Mariei Gorea de către avocatul Andrei Donică și tot ultimul
a semnat-o (f. d. 106-108).
În conformitate cu art. 75 alin. (1) și (11) CPC, în proces civil, persoanele
fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea
personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.
Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți,
copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt
împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.
În conformitate cu prevederile art. 80 alin. (7) CPC, împuternicirile date
avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat
și certificat de avocat.
Conform pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu
privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și
al avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt
documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora.
Iar conform pct. 6 subpct. 2 din aceiași hotărâre, pe verso-ul mandatului se
inserează împuternicirile avocatului, numele și prenumele clientului, semnătura
clientului sau, după caz, a avocatului.
Raportând la caz prevederile legale menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că în
mandatul seria MA nr. 1157059 din 8 octombrie 2017 eliberat avocatului Andrei
Donică, lipsește numele, prenumele și semnătura clientului (f. d. 36).
În atare situație, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că semnatarul cererii de recurs
nu a fost împuternicit în modul stabilit de lege de a declara recurs în numele
titularului dreptului de recurs.
În conformitate cu art. 433 lit. c) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l
declare.
Sub aspectul celor relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul inadmisibil, ca fiind depus de o persoană, care nu este în drept
să-l declare.
4
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. c), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Maria Gorea, reprezentată de
avocatul Andrei Donică.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
5