2ra-694/20 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-694/20 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-694/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Pahopol, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ilie

Vatavu, reprezentat de către avocatul Igor Conoval,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana

Elpujan împotriva lui Ilie Vatavu cu privire la repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de către Ilie Vatavu, reprezentat de către Igor

Conoval și Tatiana Elpujan, reprezentată de către avocatul Iuri Sorochin și a fost

menținută hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 24 octombrie 2018 Tatiana Elpujan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ilie Vatavu cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 20 octombrie 2015, în jurul

orelor 19.55, în mun. Chișinău, pe str. Ion Creangă, pârâtul, conducând automobilul

de model xxxx, ce-i aparține cu drept de proprietate, manifestând imprudență la

trafic și ignorând pct. 45 alin. l din Regulamentul circulație rutiere, a comis

tamponarea pietonului Tatiana Elpujan, cauzându-i prejudiciu material și moral, iar

vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut pârâtul.

A menționat că, în rezultatul accidentului rutier i-au fost cauzate vătămări

corporale sub formă de traumatism craniu-cerebral închis, manifestat prin comoție

cerebrală, hematom subaponeurotic în regiunea parietal pe stînga.

A susținut că, a fost nevoită să urmeze un curs de tratament, procurând pentru

acesta medicamente, inclusiv a urmat și un curs de reabilitate ca consecință a

traumelor suferite de pe urma accidentului, suportând în acest sens cheltuieli în sumă

de 5135,04 lei.

A afirmat că, i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, pe care îl apreciază în

1

mărime de 500000 de lei.

A solicitat încasarea de la pârât a sumei de 5135,04 lei, cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 500000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 10000 de lei.

Prin hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă parțial acțiunea depusă de către Tatiana Elpujan și au fost încasate de la

Ilie Vatavu în beneficiul Tatianei Elpujan suma de 5135,04 lei, cu titlu de prejudiciu

material, suma de 15000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 7000 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. A

fost încasată de la Ilie Vatavu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 254,05

lei.

La 15 februarie 2019 Ilie Vatavu, reprezentat de către avocatul Igor Conoval,

a declarat apel nemotivat, iar la 14 mai 2019 a declarat apel motivat împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

La 13 martie 2019 Tatiana Elpujan, reprezentată de către avocatul Iuri

Sorochin a declarat apel nemotivat, iar la 21 mai 2019 a declarat apel motivat

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de către Ilie Vatavu, reprezentat de către Igor Conoval și Tatiana

Elpujan, reprezentată de către avocatul Iuri Sorochin și a fost menținută hotărârea

primei instanțe.

Instanța de apel a relevat că, în rezultatul accidentului rutier produs la 20

octombrie 2015, Tatianei Elpujan i-au fost cauzate leziuni corporale în legătură cu

care aceasta a fost internată în spital pentru o perioadă de 10 zile (20 octombrie

2015– 24 octombrie 2015 și 27 octombrie 2015 – 01 noiembrie 2015).

Totodată, instanța de apel a notat că, legătura de cauzalitate a accidentului

rutier, comis de către apelantul-pârât și prejudiciile, inclusiv cele nemateriale, aduse

apelantei-reclamantă este cert dovedită prin acte judiciare irevocabile.

Astfel, instanța de apel a constatat că, a fost stabilită irevocabil vinovăția

apelantului-pârât în comiterea accidentului rutier și, prin urmare, cel care acționează

față de altul în mod ilicit, cu vinovăție, este obligat să repare prejudiciul patrimonial,

iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau

omisiune.

Instanța de apel a considerat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe cu

privire la admiterea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material în sumă

de 5135,04 lei, or, conform înscrisurilor administrate la materialele cauzei, conturile

de plată nr. 028617 din 20 octombrie 2015, nr. 028655 din 21 octombrie 2015,

nr.028780 din 22 octombrie 2015, nr. 029446 din 28 octombrie 2015, nr. 029279 din

27 octombrie 2015, nr. 028675 din 21 octombrie 2015 și nr. 029448 din 28

octombrie 2015, precum și bonurile fiscale, ce confirmă procurarea medicamentelor

prescrise de medici, necesare pentru efectuarea tratamentului apelantei-reclamantei

în urma producerii accidentului rutier, aceasta a suferit acest prejudiciu material și

urmează să-i fie compensat integral de către apelantul-pârât (f. d. 61, 62).

2

Referitor la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de

500000 de lei, instanța de apel a conchis că, prima instanță just a dispus admiterea

parțială a acestei pretenții.

Instanța de apel a apreciat critic alegațiile reprezentantului apelantei-

reclamantă cu privire la faptul că, suma solicitată în vederea reparării prejudiciului

moral în mărime de 500000 de lei nu este mărită și poate fi admisă spre încasare, așa

cum suma dispusă spre încasare este una neechitabilă pentru recuperarea

prejudiciului moral, or, aceste argumente poartă un caracter pur declarativ, nefiind

aduse care probe în acest sens, iar însăși suma de 500000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral, este una vădit exagerată și lipsită de rezonabilitate.

În această ordine de idei, instanța de apel, ținând cont de gravitatea

vătămărilor corporale cauzate - vătămare ușoară, de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice, fizice cauzate, de gradul de vinovăție a apelantului-pârât, că a

comis contravenție din imprudență, fără intenție de a-i cauza apelantei - reclamante

leziuni corporale, de starea materială a acestuia, a considerat că, prima instanță just

a dispus încasarea sumei de 15000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, or, această

sumă corespunde suferințelor morale suportate.

La 12 februarie 2020 Ilie Vatavu, reprezentat de către avocatul Igor Conoval,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

dispunerea scoaterii cererii de pe rol.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată

și ilegală, deoarece instanța de apel a încălcat și aplicat eronat normele de drept

material și, anume, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în

mod eronat legea.

A menționat că, instanța de apel nu a luat în considerare și nici nu s-a expus

asupra faptului că, reprezentantul intimatei, avocatul Iuri Sorochin a depus cererea

de apel împotriva hotărârii primei instanțe din 11 februarie 2019 cu omiterea

termenului de 30 de zile, fiind tardivă și nu a solicitat repunerea în termen.

A susținut că, instanța de apel a admis cererea de apel spre examinare și a

respins-o din lipsă de temei, dar nu a restituit-o. Or, instanța de apel a încălcat

prevederile art. 369 alin. (l) lit. b) CPC, care reglementează că, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

A considerat că, omiterea emiterii unui act procedural obligatoriu de către

instanța de apel și, anume, a încheierii de restituire a cererii de apel a dus la

soluționarea greșită a cauzei.

A afirmat că, instanța de apel în mod superficial, arbitrar a trecut asupra

probelor prezentate de către intimată, le-a acceptat și nu s-a pronunțat asupra

argumentelor invocate în cererea de apel depusă de către reprezentantul recurentului

referitor la faptul că, intimata a prezentat ca probe mai multe înscrisuri medicale din

25 mai 2016 și 11 septembrie 2017 după aproape 2 ani de la producerea accidentului

rutier, înscrisuri medicale care nu au nici o tangență și legătură cauzală cu accidentul

rutier din 20 octombrie 2015, or, conform raportului de constatare medico-legală din

3

20 octombrie 2015, leziunile corporale ale intimatei sunt ușoare, neînsemnate și de

scurtă durată, iar în certificatele medicale prezentate nu se face nici o mențiune și

legătură între traumele depistate la intimată și accidentul rutier din 20 octombrie

2015.

A relevat că, instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 267 alin. (1)

și 272 alin. (l) și (4) din Codul civil (în vigoare în perioada desfășurării raportului

juridic litigios) și nu a ținut cont de faptul că, acțiunea este tardivă.

A mai relevat că, este ilegală concluzia instanțelor judecătorești precum că, în

speță, dreptul la acțiune a apărut odată cu întocmirea procesului-verbal cu privire la

contravenție în privința lui Ilie Vatavu, adică la 21 ianuarie 2016, or, această

concluzie este în contradicție cu prevederile art. 272 alin. (l) și (4) din Codul civil.

A declarat că, dreptul intimatei la acțiune a apărut odată cu producerea

accidentului rutier la 20 octombrie 2015 și nu la 21 ianuarie 2016, deoarece anume

la această dată ultimei i-a fost cauzat prejudiciu și a apărut dreptul la acțiune, fără a

fi impusă de lege condiția și necesitatea intervenției agentului constatator pentru a

stabili persoana vinovată, or, în lipsa agentului constatator exista prejudiciul și

paguba provocată de accidentul rutier, iar în cadrul procesului civil sunt aplicabile

în primul rând normele Codului civil și nu cele de constatare prevăzute de Codul

contravențional.

Prin notificarea din 13 martie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa Tatianei Elpujan copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței, însă ultima nu și-a valorificat acest drept și nu a depus

referință (f. d. 165).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat

decizia contestată în adresa părților la 20 decembrie 2019.

Astfel, recursul declarat de către Ilie Vatavu, reprezentat de către avocatul

Igor Conoval, la 12 februarie 2020 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

4

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ilie Vatavu, reprezentat

de către avocatul Igor Conoval, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Ilie Vatavu, reprezentat de către avocatul Igor Conoval, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ilie Vatavu, reprezentat de către avocatul Igor

Conoval, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Ilie Vatavu, reprezentat de către avocatul Igor

Conoval, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6