2ra-2601/16 — repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-2601/16 prima instanță: Gh. Stratulat instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, Vl. Brașoveanu Î N C H E I E R E 23 noiembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî și Olge Sternioală examinând admisibilitatea recursului depus de către Ion Melnic prin intermediul avocatului său Valentin Guțu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Melnic împotriva Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” și Vera Gonța cu privire la încasarea cheltuielilor pentru tratament, încasarea cheltuielilor pentru serviciile de îngrijire, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor pentru asistență juridică, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de Ion Melnic, fiind casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 04 aprilie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea parțială a acțiunii, c o n s t a t ă La 22 aprilie 2015, Ion Melnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Național al Asiguratorilor și Vera Gonța cu privire la încasarea cheltuielilor pentru tratament, încasarea cheltuielilor pentru serviciile de îngrijire, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor pentru asistență juridică. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 10 noiembrie 2013, traversând împreună cu Gordienco Valeria carosabilul regulamentar, la trecerea de pietoni, în apropierea stației de oprire a transportului public, aproximativ la ora 17.20 pe traseul Chișinău-Leușeni, km 17-800 a fost tamponat de autoturismul de model „Citroen XSARA” cu număr de înmatriculare C MB 252 condus de Vera Gonța.

În rezultatul accidentului rutier i-a fost cauzate leziuni corporale grave și a fost internat în spital. Susține reclamantul că prin sentință Judecătoriei Ialoveni din 28 iulie 2014, Vera Gonța a fost condamnată pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) din Codul Penal, fiindu-i stabilită pedeapsă de închisoare pe un termen de 2 ani, iar conform art. 90 Cod Penal pedeapsa menționată a fost suspendată pe un termen de 1 an. 1 Indică reclamantul că, la momentul comiterii accidentului rutier, autoturismul de model „Citroen XSARA” cu număr de înmatriculare C MB 252 avea asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicole eliberată de Compania Internaționale de Asigurări „Asito”, însă Vera Gonța nu a fost inclusă în contractul de asigurare ca persoană asigurată de a conduce mijlocul de transport.

Relatează reclamantul că a suportat cheltuieli pentru tratament în sumă de 1770,33 lei. În legătură cu boala și neputința de a se îngriji, la 10 noiembrie 2014 Ion Melnic a încheiat cu Maria Ciorap un contract prin care ultima și-a asumat obligația, contra unei remunerări lunare de 1 500 lei, de a-1 îngriji. Timp de 4 luni Ciorap Maria l-a îngrijit, primind pentru aceasta în total suma de 6 000 lei, fapt confirmat prin recipisa eliberată de ultima. La 10 februarie 2015 Ion Melnic a depus cerere în adresa Biroului Național al Asigurătorilor, prin care a solicitat achitarea despăgubirilor de asigurare, însă nu a primit un răspuns. Menționează reclamantul că, în urma accidentului rutier i-a fost cauzat și prejudiciu moral, manifestat prin retrăiri psihice din motiv, că nu se poate mișca și timp de patru luni a fost țintuit la pat, considerând că poate rămânea invalid pe viață.

De asemenea a suportat și dureri fizice în legătură cu intervențiile chirurgicale, pe care le-a avut. Consideră reclamantul că, prejudiciul moral poate fi compensat prin echivalent bănesc estimat la suma de 70 000 lei, ce urmează a fi încasat din contul Verei Gonța. Solicită Ion Melnic încasarea din contul Biroului Național al Asiguratorilor în beneficiul său a cheltuielilor pentru tratamentul suportat în perioada 10 noiembrie 2013 – 30 iunie 2014 în sumă de 1770,33 lei, încasarea cheltuielilor pentru serviciile de îngrijire pentru perioada 10 noiembrie 2013 – 10 martie 2014 în sumă de 6000 lei, încasarea din contul Verei Gonța în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 70 000 lei și încasarea în mod solidar din contul Biroului Național al Asiguratorilor și Vera Gonța în beneficiul său a cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 5000 lei.

La 23 septembrie 2015, Ion Melnic a depus cerere de modificare a cerințelor împotriva Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” și Vera Gonța cu privire la încasarea cheltuielilor pentru tratament, încasarea cheltuielilor pentru serviciile de îngrijire, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor pentru asistență juridică (f.d. 30-31). Solicită încasarea din contul Companiei Internaționale de Asigurări „Asito”în beneficiul său a cheltuielilor pentru tratamentul suportat în perioada 10 noiembrie 2013 – 30 iunie 2014 în sumă de 1770,33 lei, încasarea cheltuielilor pentru serviciile de îngrijire pentru perioada 10 noiembrie 2013 – 10 martie 2014 în sumă de 6000 lei, încasarea din contul Verei Gonța în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 70 000 lei și încasarea în mod solidar din contul Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” și Vera Gonța în beneficiul său a cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 aprilie 2016, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 89, 92-96). 2 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016, a fost admis apelul declarat de Ion Melnic, fiind casată hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 aprilie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea parțială a acțiunii, a fost încasat din contul Verei Gonța în beneficiul lui Ion Melnic prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 118-125). La 28 iulie 2016, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei adoptate (f.d.

126). La 14 septembrie 2016, Ion Melnic prin intermediul avocatului său Valentin Guțu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea actului judecătoresc contestat în partea respingerii acțiunii cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii. În conformitate cu art. 434 alin.(l) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat la 14 septembrie 2016, este depus în termen, deoarece conform copiei plicului, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de apel la 03 august 2016 (f.d.

135). În motivarea recursului Ion Melnic prin intermediul avocatului său Valentin Guțu a invocat că instanța de apel, a examinat pricina fară stabilirea tuturor circumstanțelor importante a cauzei. Recurentul susține că este neîntemeiată concluzia instanței de apel cu privire la respingerea pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru tratament în sumă de 1770,33 lei, deoarece conform pct. 54 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 30 martie 2009 în cazul în care pătimitul demonstrează faptul că în perioada de aflare în incapacitate de muncă, conform fișei medicale i s-au prescris anumite medicamente care i-au fost administrate efectiv, aceste cheltuieli urmează a fi încasate din contul asiguratorului.

Totodată indică că suma de 16 000 lei achitată de Vera Gonța în beneficiul său o consideră drept o despăgubire morală, care urmează a fi exclusă din suma prejudiciului moral de 70 000 lei solicitată conform cererii de chemare în judecată. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 10 octombrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” și Vera Gonța cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Pînă la examinarea pricinii, intimații nu au depus referință la cererea de recurs declarată de Ion Melnic prin intermediul avocatului său Valentin Guțu, prin care să- și exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). 3 Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul menționează că, Ion Melnic prin intermediul avocatului său Valentin Guțu, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului care sînt similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ion Melnic prin intermediul avocatului său Valentin Guțu, ca inadmisibil. 4 În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Ion Melnic prin intermediul avocatului său Valentin Guțu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, Judecător Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală 5