2ra-1542/17 — repararea prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1542/17

Judecător: O. Cernei

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Minciuna, L. Popova, A. Danilov

Î N C H E I E R E

23 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Galina Stratulat, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de

Golban Ghenadie și Ministerul Justiției al RM,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Golban Ghenadie

împotriva Ministerului Justiției al RM privind repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Golban Ghenadie și Ministerul Justiție și a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 iulie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 22 aprilie 2016 reclamantul Golban Ghenadie s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin sentința Judecătoriei

Criuleni din 01 noiembrie 2012 a fost achitat în baza art. 264 alin. (4), art. 266

Cod Penal.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2013 a fost casată sentința

și pronunțată o nouă hotărâre prin care reclamantul a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunilor menționate și i s-a stabilit o pedeapsă cu închisoare de 6

ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 4

ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

A mai indicat că începând cu data de 04 iunie 2013 până la data de 05 august

2013, s-a aflat în penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, executând pedeapsa cu

închisoare. În total s-a aflat în detenție în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău 63

zile, în condiții degradante și inumane, constatate nu numai de către autoritățile

Republicii Moldova, dar și de un șir de instituții internaționale.

Afirmă că, celula cu suprafața aproximativă de 14 m.p. în care a fost deținut

era destinată pentru șase persoane, fiind instalate trei paturi etajate, de asemenea

încelulă era amplasat veceul și masa pentru alimentare ce era situată în

nemijlocită apropiere cu veceul, în consecință spațiul vital se reducea la 1 m.p.

pentru o persoană.

Susține că, aerisirea celulei era asigurată printr-o gaură dreptunghiulară în

peretele cu mărimea de 1,17 m.p., gratiile de pe geam erau sudate în așa fel, încât

împiedicau considerabil accesul aerului și a luminii de zi în celulă, chiar și în

timpul zilei în celulă era întuneric.

Mai indică că podeaua din celulă era din beton din care pe alocuri erau sărite

bucăți. Saltelele de pe paturi erau vechi, cu miros urât și pline de insecte. Curentul

electric era deconectat zilnic între orele 02:30 -05:30; 10:00 - 12:00; 14:30 -

16:30. Blocul sanitar era situat la distanță de 1 m de la masă și constă dintr-o

gaură în podea. Acest spațiu era separat de restul celulei printr-un perete cu

înălțimea de circa 170 cm fără ușă, veceul nu era dotat cu rezervor pentru apă

curgătoare, însă în gura de veceu curgea apa de la un robinet care servea drept

lavoar pentru spălarea deținuților, veselei și era unica sursă de apă potabilă din

celulă. Se emana miros continuu și umiditate sporită ce se răspândea în celulă.

Celula era invadată de insecte. Accesul la baie era permis doar odată pe

săptămână chiar și în zilele cu temperaturi caniculare.

Consideră că anume aceste condiții degradante și inumane de detenție au dus

la suportarea unor maladii, cu care a fost contaminat în perioada aflării sale în

Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău.

Specifică că după ce a fost etapat în Penitenciarul nr. 2 Lipcani, la data de 07

august 2013 i s-a acordat ajutorul medical, fiindu-i stabilită diagnoza -

mezotempanita din stânga.

Susține că condițiile de detenție au fost constatate și monitorizate în multiple

rapoarte efectuate de organizații internaționale și jurisprudența CtEDO.

Solicită reclamantul încasarea din bugetul de stat în folosul său a sumei de

330 000 lei cu titlu de prejudiciul moral cauzat de către stat prin supunerea la o

detenție inumană și degradantă.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 iulie 2016 s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Golban Ghenadie împotriva Ministerului

Justiției cu privire la repararea prejudiciului moral. S-a dispus încasarea în

beneficiul lui Golban Genadie de la bugetul de stat prin intermediul Ministerul

Justiției suma de 3000 lei cu titlul de prejudiciul moral cauzat prin condițiile de

detenție inumane și degradante, în rest, pretențiile reclamantului privind repararea

prejudicuului moral, au fost respinse, ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, au fost respinse

apelurile declarate de Golban Ghenadie și Ministerul Justiție și a fost menținută

hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 iulie 2016.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 16 iunie 2017 Golban Ghenadie a

declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 01 martie 2017 și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 27 iunie 2017 și Ministerul

Justiției a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții

de Apel Chișinău din 16 octombrie 2014 și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenții au indicat că atât

instanța de apel cât și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat

normele de drept material.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 18.04.2017 (f.d. 112), cât și faptul că la materialele

cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursurile declarate

de Golban Ghenadie și Ministerul Justiției se consideră declarate în termen.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că

recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Golban Ghenadie și

Ministerul Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC, or recurenții nu au invocat nici un temei care ar indica la

ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci au formulat critici ce se axează

asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub

aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 CPC. Din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze, că motivele recursurilor invocate în speță sunt

similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate

corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de Golban Ghenadie și Ministerul Justiției ca fiind

inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Golban Ghenadie și Ministerul Justiției al RM se

consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță