1ra-654/2015 — art. 264 al. 1, 90 CP

1ra-654/2015 — art. 264 al. 1, 90 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-654/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan și Iurie Diaconu,

judecînd în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 31 decembrie 2014 și decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2015, în cauza penală,

declarat de inculpatul

Malac Ghenadie Vitalie, născut la 05 februarie

1979, originar și domiciliat în mun. Chișinău, str.

Albișoara 80/4, ap. 37 ;

termenul de examinare a cauzei fiind:

- în prima instanță din 26.04.2013 până la 31.12.2014;

- în instanța de apel din 27.01.2015 până la 11.02.2015;

- în instanța de recurs din 08.05.2015 până la 23.06.2015.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Malac Ghenadie a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal la 2 ani

închisoare, fără privare de dreptul de a conduce mijloace de transport.

În conformitate cu art. 90 Cod penal pedeapsa numită lui Malac Ghenadie s-a

suspendat condiționat executarea pedepsei cu stabilirea termenului de probă de 2 ani,

dacă ultimul nu va săvîrși noi infracțiuni.

Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate Diaconu Tatiana s-a

admis în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

aproximativ la orele 07.30, inculpatul Malac Ghenadie, conducând autocamionul de

model ,,Mercedes 312 D”, cu n/î C MK 683, a efectuat virarea la dreapta de pe str.

Sfântul Andrei pe str. Mihai Viteazul, mun. Chișinău. Terminând virarea la dreapta și

deplasându-se pe str. Mihai Viteazul din direcția str. Columna spre str. Albișoara, mun.

Chișinău, lângă stația de troleibuze „str. Albișoara”, la culoarea verde a semaforului

destinat pietonilor, conducătorul auto, Malac Ghenadie nu a manifestat prudență sporită

la trafic, a ignorat cerințele pct. 40 alin. 2) lit. (b) din Regulamentul Circulației Rutiere,

care prevede că „înaintea virării la dreapta, conducătorul de vehicul trebuie: a) să ocupe

din timp marginea dreaptă a carosabilului; b) să cedeze trecerea bicicliștilor și

1

conducătorilor de ciclomotoare care se deplasează pe pista destinată lor, precum și

pietonilor, în cazul în care conducătorul este impus (lățime insuficientă) să efectueze

manevra utilizând parțial sau în întregime banda alăturată, el poate efectua această

manevră numai după ce s-a asigurat că nu pune în pericol siguranța circulației”.

Observînd că în stație erau staționate două troleibuze, inculpatul Malac Ghenadie a

ignorat cerințele pct. 46 alin. (b), (c) din același Regulament, care prevede, că

„Conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și în caz de necesitate,

să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească,

în cazurile în care se deplasează pe lîngă: b) microbuze și autobuze în staționar:

semnalizate prin semnul distinctiv; c) vehicule de rută oprite în stații; cît și pct. 45 alin.

lit. a), b), c), d), „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita

de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar

permite să prevădă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră”, în consecință, lovind pietonul Diacon

Vladislav, care traversa partea carosabilă la dreapta spre stânga relativ deplasării

autocamionului sus indicat printre troleibuze staționate în stație. În rezultatul lovirii,

conform raportul de expertiză medico-legală nr 31G5/D din 19.11.2012, pietonul s-a

ales cu vătămare corporală medie manifestată prin fractura osului radiocarpian ,,V” pe

stânga fără deplasare. După tamponare, inculpatul Malac Ghenadie nu a anunțat organul

de poliție despre cele întâmplate, ignorând astfel cerințele pct. 12) alin. (1) lit. a), b), c),

e), f), g), h) din Regulamentul Circulației Rutiere.

- procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri de

condamnare în privința lui Malac Ghenadie cu aplicarea pedepsei complimentare.

Apelantul a invocat ca motiv că față de inculpat incorect au fost aplicate prevederile art.

78 Cod penal, dat fiind faptul că legislatorul expres prevede circumstanțele în care se

aplică aceste prevederi; sancțiunea art. 264 alin. (1) Cod penal expres prevede

posibilitatea aplicării sau neaplicării de către instanță a pedepsei complementare sub

formă de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport și în acest caz, instanța

incorect a aplicat prevederile art. 78 alin. (2) Cod penal.

Procurorul a consideră că instanța urma să aplice în privința inculpatului Malac

Ghenadie pedeapsa complementară sub formă de privare a dreptului de a conduce

mijloace de transport pentru atingerea scopului prevăzut la art. 61 Cod penal, corectarea

condamnatului precum și prevenirea de săvîrșire de noi infracțiuni din partea acestuia,

ținînd cont de faptul că inculpatul s-a folosit de aceste drepturi la săvîrșirea infracțiunii.

Totodată, acuzarea a solicitat ca acțiunea civilă a părții vătămate în ceia ce ține de

încasarea prejudiciului material să fie admisă integral;

- inculpatul Malac Ghenadie, a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care ultimul să fie achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii. Apelantul a menționat că, în ședința de judecată nu au fost prezentate probe

relevante și suficiente pentru constatarea vinovăției lui în săvîrșirea infracțiunii

incriminate; învinuirea inculpatului este bazată doar pe presupuneri. Apelantul

consideră că prin prisma probelor cercetate în ședința de judecată se vede clar, că

vinovat de săvîrșirea accidentului rutier este însăși pietonul Diaconu Veaceslav,

2

deoarece a traversat strada, în fugă, în afara trecerii pentru pietoni, nemijlocit prin fața

troleibuzului staționat pe drum.

2015, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de inculpatul

Malac Ghenadie, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond la

aprecierea categoriei și a măsurii de pedeapsă a respectat cerințele art. 75-78 Cod penal.

Astfel, s-a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvîrșite,

care face parte din categoria infracțiunilor grave comise din imprudență, de persoana

inculpatului Malac Ghenadie care se caracterizează pozitiv, pentru prima dată este tras

la răspundere penală, este căsătorit și are la întreținere 2 copii minori. Careva

circumstanțe agravante nu au fost stabilite. Din aceste considerente instanța de apel a

conchis că suspendarea executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă care i-

ar permite corectarea fără izolarea de societate, este în limitele sancțiunii și echitabilă în

raport cu fapta comisă, careva interdicții pentru aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal

nu s-au stabilit.

Cit privește argumentul acuzatorului de stat cum că nu corect au fost aplicate

prevederile art. 78 alin. (2) Cod penal la aplicarea pedepsei complementare, instanța de

apel a menționat că, din textul sancțiunii art. 264 alin. (1) Cod penal, aplicarea pedepsei

complementare de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport este opțională,

legiuitorul a lăsat la discreția instanței această decizie.

Prin urmare, chiar nu este necesară solicitarea prevederilor art. 78 alin. (2) Cod

penal pentru a nu aplica față de inculpatul Malac Ghenadie pedeapsa privării de dreptul

de a conduce mijloace de transport.

Referitor la declarațiile inculpatului Malac Ghenadie precum că el nu este vinovat

de comiterea accidentului rutier, instanța de apel a calificat drept o metodă de apărare

aleasă de acesta în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă,

vina lui fiind dovedită prin probe anexate la materialele cauzei.

Reieșind din circumstanțele cauzei, din condițiile producerii accidentului rutier în

care mare parte din vină îi revine victimei, instanța de apel chiar nu constată temeiuri de

a-1 priva pe inculpat de dreptul special, cu atît mai mult că profesia de șofer constituie

sursa de venit pentru întreținerea familiei.

către inculpatul Malac Ghenadie, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei hotărîri

de achitare în privința sa, pe motiv că nu au fost întrunite elementele infracțiunii; nu a

încălcat regulile de circulație rutieră; partea vătămată a încălcat art. 116 al

Regulamentului Circulației Rutiere; nu a fost efectuată expertiza auto-tehnică, pentru a

stabili dacă a fost posibil evitarea accidentului rutier; instanța a considerat că partea

vătămată poartă vina considerabilă la provocarea accidentului rutier, iar inculpatul doar

20%, astfel învinuirea este absurdă; partea vătămată în instanță a menționat că el s-a

lovit de automobil; au fost violate drepturile principiului contradictorialității în procesul

penal și art. 6 CEDO.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de inculpatul

Malac Ghenadie, prin care a menționat că, recursul ordinar urmează a fi decis ca

3

inadmisibil motivînd că, instanța de apel argumentat s-a expus asupra vinovăției și

stabilirea pedepsei inculpatului.

și temeiurile invocate, Colegiul lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins ca

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427, fiind în drept

să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală rezultă că, temeiurile pentru

recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi decît de drept,

fiind determinate expres de lege. Temeiurile menționate pot fi invocate în recurs doar în

cazul în care au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Astfel, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea

pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod

de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă

a i se agrava situația.

Drept temei pentru declararea recursului ordinar, recurentul a invocat prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, din care rezultă că hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul cînd pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrile atacate nu cuprind motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivului deciziei și este expusă

neclar; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; pct. 12) faptei săvîrșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorul recursurilui,

nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Instanța de apel, examinînd apelul inculpatului Malac Ghenadie, a supus unei

cercetări suplimentare și minuțioase toate probele administrate la dosar, a verificat și

cercetat actele cauzei, care, fiind coroborate cu înscrisurile anexate la dosar și cu

celelalte probe, au permis instanței de apel de a conchide că vina inculpatului în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal, este dovedită.

Astfel, deși inculpatul Malac Ghenadie vina în comiterea infracțiunii imputate nu a

recunoscut-o, culpabilitatea acestuia este demonstrată pe deplin prin următorul sistem

de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi:

declarațiile părții vătămate Diaconu Vladislav, reprezentantul legal al părții vătămate

Diaconu Tatiana, declarațiile martorului Cernov Mihail precum și:

 raportul ofițerului de urmărire penală din 10.09.2013, prin care organul de

urmărire penală a fost sesizat despre săvârșirea accidentului rutier pe str. Mihai Viteazul

mun. Chișinău de către Malac Ghenadie (f.d. 9);

4

 procesul - verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 10.09.2012,

prin care s-au constatat condițiile, caracteristicile carosabilului la locul producerii

accidentului rutier, cât și a fost întocmită schița locului accidentului rutier (f.d. 11-12,

71-72);

 schema accidentului rutier (f.d. 13-14, 73) care relevă poziția participanților la

trafic în momentul impactului și locul tamponării pietonului;

 planșa fotografică cu imagini care reflectă locul accidentului rutier și

împrejurimile (15-16, 74-75);

 certificatul accidentului rutier din 10.09.2012, prin care s-a stabilit esența

accidentului rutier, informația despre mijlocul de transport implicat în accident, cît și

datele persoanei implicate în accident (f.d. 17);

 raportul de expertiză medico-legală nr.3105/D din 12.11.2012, conform căruia

din documentele medicale prezentate pe numele lui Diacon Vladislav la el s-a constat:

fractura osului radiocarpian V pe stânga fără deplasare, care a fost produsă prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică

ca vătămare corporală medie (f.d. 30), ș.a.

Colegiul lărgit remarcă că, instanța de fond și de apel au dat o apreciere corectă

probelor prezentate de acuzare și au apreciat multilateral și obiectiv probele

administrate, care în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate în baza art. 264 alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de

securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare

ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

La soluționarea chestiunii privind pedeapsa, Colegiul lărgit menționează că, s-a

acordat deplină eficiență prevederilor articolului 7, 61, 75, 84, 90 Cod penal, astfel,

ținînd cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, caracterul și gradul de

pericol social al infracțiunii, datele privind personalitatea inculpatului, circumstanțele

atenuante și agravante, și corect s-a concluzionat, că atingerea scopului pedepsei se v-a

asigura prin aplicarea închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

De asemenea, Colegiul lărgit menționează că, din textul recursului înaintat, se

evidențiază că recurentul în mod decisiv, își motivează recursurile prin dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor și a nevinovăției sale, or, motivele de reapreciere a

probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, astfel, criticele formulate de recurenți nu sunt motivate sub aspectul casării

hotărîrilor recurate, ca fiind ilegale.

Deci, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5 al prezentei decizii, prin

care se susține că inculpatul nu se face vinovat de săvîrșirea infracțiunii imputate și

instanțele de fond greșit au apreciat probatoriul administrat în cauză, - acestea au format

obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora, instanța le-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă, soluție, pe care instanța de

recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și

faptul că verificînd hotărîrea atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate

din oficiu să ducă la casare.

Colegiul menționează că, instanța de apel corect a respins afirmațiile inculpatului

precum că partea vătămată este responsabilă de săvîrșirea infracțiunii, or inculpatul se

5

deplasa în regiunea stației unde staționau două troleibuse, unul ocupa nemijlocit trecerea

de pietoni, astfel inculpatul era obligat, în virtutea cerințelor pct. 46 din Regulamentul

Circulației Rutiere, să manifeste prudență sporită pentru a nu pune în pericol

participanții la trafic. Dacă inculpatul respecta aceste cerințe și se deplasa, după cum

afirmă, cu viteza doar de 1-3 km/h, el ar fi evitat impactul.

Mai mult, potrivit Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 20 din

08.07.1999, nu poate fi temei pentru eliberarea conducătorului auto de răspundere

penală în cazul în care în acțiunile lui există componența infracțiunii, chiar și în cazul în

care regulile circulației rutiere au fost încălcate și de pietonul pătimit.

Instanța de apel analizînd declarațiile părții vătămate, date la faza de urmărire

penală, și în cadrul confruntărilor efectuate cu inculpatul, care a fost date citire în

instanța de fond și instanța de apel, just a constatat că, acestea sunt consecutive,

corespund circumstanțelor stabilite, și dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în

infracțiunea comisă.

Referitor la pct. 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocate de

recurent, Colegiul lărgit remarcă că, pct. 8) - ,,nu sunt întrunite elementele infracțiunii”,

poate fi invocat în cazul cînd recurentul nu este de acord cu nici o încadrare juridică a

acțiunilor inculpatului, iar pct. 12) - ,,faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită”, este aplicabil în cazul cînd recurentul solicită o altă încadrare juridică. Deci,

invocarea concomitentă a temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de

procedură penală, Colegiul lărgit o consideră irațională.

Instanța de recurs menționează că, temeiul invocat de recurent - „nu sînt întrunite

elementele infracțiunii” este prezent atunci, cînd instanța ce a judecat cauza a comis în

această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărîrea judecătorească s-

a făcut referire la săvîrșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările

de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin urmare,

temeiul, la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în speța examinată din

punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării

hotărîrilor pronunțate în cauza penală privindu-l pe Malac Ghenadie.

Or, temeiul invocat include cazurile cînd nu a fost stabilită fapta care corespunde

elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul căror

s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Din conținutul hotărîrilor

menționate supra rezultă că instanțele ierarhic inferioare corect au constatat fapta și

circumstanțele săvîrșirii infracțiunii incriminate inculpatului, descriindu-le în partea

descriptivă, ulterior motivîndu-se concluzia de vinovăție acestuia.

În sensul vizat se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărîrilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4.1 din prezenta decizie, relevă

în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea

juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în baza art. 264 alin. (1) Cod penal,

în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de

drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar.

Din considerentele menționate Colegiul lărgit a conchis că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414-417

6

Cod de procedură penală, de aceia recursul ordinar declarat de inculpatul Malac

Ghenadie, se respinge ca inadmisibil.

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D I S P U N E:

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de inculpatul Malac Ghenadie

Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie

2015, în propria cauză penală, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 10 iulie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

7