- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 13 octombrie 2022
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 3
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 3
Alekseyev împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
A treia secțiune CAUZĂ DE ALEKSEYEV c. RUSSIA (Declarația nr. 16241/18) HOTĂRÂREA Strasburg 13 octombrie 2022 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Alekseyev c. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care stă în calitate de comitet compus din: Darian Pavli , președinte, Andreas Zünd Frédéric Krenc , judecători și Viktoriya Maradudina, Secretarul adjunct al secțiunii interioare, deliberat în particular la 15 septembrie 2022, emite următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Rusiei depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 20 martie 2018. Guvernul rus („Convenția”) Guvernul” a primit notificarea cererii.
FACTE Detaliile și informațiile reclamantului relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de izolare într-o cușcă de metal în sala de judecată în timpul procedurii penale împotriva acestuia. De asemenea, el a formulat alte plângeri în conformitate cu dispozițiile Convenției. Guvernul a prezentat o declarație unilaterală prin care au recunoscut o încălcare a articolului 3 din Convenție, având în vedere condițiile transportului reclamantului în mai multe ocazii în perioada cuprinsă între 14 septembrie 2017 și 28 februarie 2018. Guvernul a oferit să plătească reclamantului 1000 (EUR) și a invitat Curtea să pună în aplicare cererea din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție.
Sumele respective vor fi convertite în moneda statului défender la rata aplicabilă la data plății și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni menționat mai sus, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Reclamantul a acceptat propunerea Guvernului. Având în vedere acordul expres al reclamantului cu termenii declarației făcute de Guvern, părțile pot fi considerate că au ajuns la o soluție prietenoasă.
Curtea ia act de acordul de soluționare prietenos, conform căruia aceasta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a cererii în această parte. Prin urmare, este necesar să se scoată din lista Curții în partea acoperită de decontarea prietenoasă în conformitate cu art. 39 § 3 din Convenție. Reclamantul s-a plâns în principal în legătură cu închiderea într-o cușcă de metal în sala de judecată în timpul procedurilor penale împotriva lui. El s-a bazat pe art. 3 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „Nimeni nu va fi supus unei torturi sau unui tratament sau pedepsei inumane sau degradante”.
11. Curtea constată că reclamantul a fost păstrat o cușcă de metal în sala de judecată în contextul procesului său. În principalele cazuri de Svinarenko și Slyadnev c. Rusia [GC], nos. 32541/08 și 43441/08, ECHR 2014 (extracte) și Vorontsov și alții c. Rusia, nr. 59655/14 și altele 2, 31 ianuarie 2017, Curtea a abordat deja problema utilizării cuștilor metalice în sala de judecată și a constatat că o astfel de practică constituie în sine un afront pentru demnitatea umană și constituie un tratament degradant interzis de art. 3 din Convenție. 12. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri.
Având în vedere jurisprudența sa în cauză, Curtea consideră că, în cazul în care reclamantul a fost încuiat într-o cușcă de metal în fața instanței în timpul procedurii penale împotriva acestuia a constituit tratamente degradante. 13. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a art. 3 din Convenție. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIUNII 14. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei Parte contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 15. Legea (a se vedea, în special, Vorontsov și alții, citată mai sus), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul anexat.
16. Curtea consideră în continuare oportun ca rata de dobânzi implicite să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
, în conformitate cu art. 39 din Convenție, să scoată din lista de cazuri aplicabile în partea referitoare la plângerea în temeiul articolului 3 din Convenție cu privire la condițiile de transport ale reclamantului; declarați restul părții cererii admisibile; declară că această cerere dezvăluie încălcarea articolului 3 din Convenția, având în vedere plasarea reclamantului într-o cușă de metal în fața instanței în timpul procedurii penale împotriva acestuia; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale.
Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 13 octombrie 2022, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 3 din Convenție (utilizarea cuștilor metalice în sala de judecată) Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul nașterii Denumirea instanței Data hotărârii relevante Valoarea acordată pentru prejudiciu material și moral și costurile și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 16241/18 20/03/2018 Aleksandr Vladimirovich ALEKSEYEV 1982 IZ-2/35 Vologda (audiere de apel prin videoconferință) Tribunalul Municipal de Vologda 28/02/2018 1000 (sub decontarea prietenoasă dintre părți) 7,500 în ceea ce privește încălcarea articolului 3 constatată de Curte în vederea plasării reclamantului într-o cușă de metal în audieri în instanță [1] Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamantului.
THIRD SECTION
CASE OF ALEKSEYEV v. RUSSIA (Application no. 16241/18) JUDGMENT STRASBOURG 13 October 2022 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Alekseyev v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Darian Pavli , President, Andreas Zünd , Frédéric Krenc , judges, and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar , Having deliberated in private on 15 September 2022, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 20 March 2018.
The Russian Government (“the Government”) were given notice of the application. THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant complained about his confinement in a metal cage in the courtroom during the criminal proceedings against him. He also raised other complaints under the provisions of the Convention. THE LAW the government’s request to strike part of the application out
The Government submitted a unilateral declaration whereby they acknowledged a violation of Article 3 of the Convention on account of the conditions of the applicant’s transport on several occasions during the period between 14 September 2017 and 28 February 2018. The Government offered to pay the applicant 1,000 euros (EUR) and invited the Court to strike the application out of the list of cases in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention. The said amount would be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment and would be payable within three months from the date of notification of the Court’s decision. In the event of failure to pay that amount within the above ‑ mentioned three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
The applicant accepted the Government’s proposal.
In the light of the applicant’s express agreement to the terms of the declaration made by the Government, the parties may be considered to have reached a friendly settlement.
The Court takes note of the friendly settlement agreement. It is satisfied that it is based on respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto, and finds no reasons to justify the continued examination of the application in that part.
It is hence appropriate to strike the case out of the Court’s list in the part covered by the friendly settlement in accordance with Article 39 § 3 of the Convention.
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE
3 OF THE CONVENTION
10. The applicant complained principally about his confinement in a metal cage in the courtroom during the criminal proceedings against him. He relied on Article 3 of the Convention, which reads as follows: Article 3 “No one shall be subjected to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment.”
The Court notes that the applicant was kept a metal cage in the courtroom in the context of his trial. In the leading cases of Svinarenko and Slyadnev v. Russia [GC], nos. 32541/08 and 43441/08, ECHR 2014 (extracts) and Vorontsov and Others v. Russia, nos. 59655/14 and 2 others, 31 January 2017, the Court already dealt with the issue of the use of metal cages in courtrooms and found that such a practice constituted in itself an affront to human dignity and amounted to degrading treatment prohibited by Article 3 of the Convention.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the applicant’s confinement in a metal cage before the court during the criminal proceedings against him amounted to degrading treatment.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 3 of the Convention.
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
14. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Vorontsov and Others, cited above), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.
The Court further considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides , in accordance with Article 39 of the Convention, to strike out of its list of cases the application in the part concerning the complaint under Article 3 of the Convention about conditions of the applicant’s transport; Declares the remaining part of the application admissible; Holds that this application discloses a breach of Article 3 of the Convention on account of the applicant’s placement in a metal cage before the court during the criminal proceedings against him; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 13 October 2022, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Darian Pavli Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 3 of the Convention (use of metal cages in courtrooms) Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Name of the court Date of the relevant judgment Amount awarded for pecuniary and non ‑ pecuniary damage and costs and expenses per applicant (in euros) [1] 16241/18 20/03/2018 Aleksandr Vladimirovich ALEKSEYEV 1982 IZ-2/35 Vologda (appeal hearing via videoconference) Vologda Town Court 28/02/2018 1,000 (under the friendly settlement between the parties) 7,500 in respect of the violation of Article 3 found by the Court in view of the applicant’s placement in a metal cage in the court hearings [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant.