- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 13 octombrie 2022
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 3, Articolul 13
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 3
- Încălcare — Articolul 13
Kuimov împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
CAUZA TERZĂ A SECȚIUNEI DE KUIMOV v. RUSSIA (Depunerea nr. 1796/20) JUDGMENT STRASBOURG 13 octombrie 2022 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Kuimov v. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Darian Pavli, Președinte, Andreas Zünd, Frédéric Krenc, judecători și Viktoriya Maradudina, Hotărând Secretarul adjunct al secțiunii, deliberat în particular la 15 septembrie 2022, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Rusiei depusă cu Curtea în temeiul art. 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (“Convenția”) la 16 martie 2020. Guvernul rus (“Convenția rusă”) Guvernul” a primit notificarea cererii.
FACTE Detaliile și informațiile reclamantului relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de izolare într-o cușcă de metal în sala de judecată în timpul procedurii penale împotriva acestuia. De asemenea, el a formulat alte plângeri în conformitate cu dispozițiile Convenției. Cererea guvernului de a lovi o parte din cererea depusă Guvernul a prezentat o declarație unilaterală prin care au recunoscut o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza detenției anterioare ale reclamantului între 11 septembrie 2018 și 14 noiembrie 2019. Guvernul a oferit să plătească reclamantului 1 960 euro (EUR) și a invitat Curtea să elimine cererea din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (c) din Convenție.
Valoarea respectivă ar fi convertită în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni menționat mai sus, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de nerambursare plus trei puncte procentuale. Având în vedere acordul expres al reclamantului cu termenii declarației făcute de Guvern, părțile pot fi considerate că au ajuns la o soluție prietenoasă. Curtea ia act de acordul de soluționare prietenos, conform căruia aceasta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile acestuia, și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a cererii în această parte.
Prin urmare, este necesar să se scoată din lista Curții în partea acoperită de decontarea prietenoasă în conformitate cu art. 39 § 3 din Convenție. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLE 3 și 13 A CONVENȚIEI 10. Reclamantul s-a plâns, în principal, de închiderea sa într-o cușcă de metal în sala de judecată în timpul procedurii penale împotriva sa.
El s-a bazat pe art. 3 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „Nimeni nu va fi supus unei torturi sau unui tratament sau pedepsei inumane sau degradante.” Reclamantul s-a plâns, de asemenea, că nu avea un remediu intern eficace în ceea ce privește grija sa în temeiul articolului 3, în contravenție cu art. 13 din convenție, care se menționează după cum urmează: „Toată persoana a căror drepturi și libertăți, astfel cum sunt prevăzute în [] Convenție, sunt încălcate, are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoanele care acționează în calitate oficială.” 11. Curtea constată că reclamantul a fost păstrat o cușă de metal în sala de judecată în contextul procesului său.
Svinarenko și Sliadnev c. Rusia [GC], nos. 32541/08 și 43441/08, ECHR 2014 (extracții) și Vorontsov și alții c. Rusia, nr. 59655/14 și altele 2, 31 ianuarie 2017, Curtea a abordat deja problema utilizării cuștilor metalice în sala de judecată și a constatat că o astfel de practică constituie în sine un afront pentru demnitatea umană și constituie un tratament degradant interzis de articolul După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a găsit niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, închiderea reclamantului într-o cușcă de metal în fața instanței în timpul procedurii penale împotriva acestuia a constituit tratamente degradante, deci aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a art. 3 din Convenție.
13. Având în vedere concluziile de mai sus, în temeiul articolului 3 din Convenție, Curtea consideră că nu este necesar să se ocupe separat de plângerea reclamantului în temeiul articolului 13 din Convenție. ALTE VIOLĂȚII ALEGATE ÎN CAUZA BON ESTABLIZAT-LAW 14. Reclamantul a prezentat alte plângeri care au susținut, de asemenea, chestiuni în temeiul Convenției, având în vedere jurisprudența relevantă bine stabilită a Curții (a se vedea tabelul anexat). (a) din Convenție, și nu sunt inadmisibile pe niciun alt motiv, în consecință, trebuie să fie declarate admisibile.
După examinarea tuturor informațiilor de dinaintea acestuia, Curtea concluzionează că, de asemenea, acestea dezvăluie încălcări ale Convenției în lumina jurisprudenței sale bine stabilite (a se vedea Idalov v. Rusia [GC], nr. 5826/03, §§§ 103-08, 22 mai 2012, și Tomov și alții c. Rusia c. , nr. 18255/10 și altele 5, §§ 92-156, 9 aprilie 2019, privind condițiile de detenție în timpul transportului și lipsa unui remediu eficace în acest sens. „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 16. Respectând documentele în posesie și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Vorontsov și alții, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul adăugat.
17. Curtea consideră în continuare oportună ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
, în conformitate cu art. 39 din Convenție, să elimine plângerea în temeiul articolului 3 din Convenție din lista cazurilor sale; să declare plângerea privind plasarea într-o cușcă de metale în sala de judecată și alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite a Curții (după cum se prevede în tabelul adăugat), admisibilă și constată faptul că nu este necesar să se examineze în mod separat plângerea reclamantului în temeiul articolului 13 din Convenție privind lipsa unui remediu intern eficace pentru a se plânge de plasarea într-o cușcă de metal în timpul audierii în instanță; deține că această cerere dezvăluie o încălcare a articolului 3 din Convenția, având în vedere plasarea reclamantului într-o cușă de metal în fața instanței în timpul procedurii penale împotriva acestuia; deține că a existat o încălcare a Convenției în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul anexat); deține (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare;
(b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 13 octombrie 2022, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 3 din Convenție (utilizarea cuștilor metalice în sala de judecată) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele judecătorului Data hotărârii relevante Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Valoarea acordată pentru prejudiciu material și moral și costurile și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] Valoarea în cadrul decontarii prietenoase între părți (în euro) [2] 1796/20 16/03/2020 Yegor Viktorovich KUIMOV 1994 Oktyabrskiy District Court of Krasnoyarsk 18/12/2019 Art. 13 - lipsa unui remediu eficace în dreptul intern în ceea ce privește condițiile inadecvate de detenție în timpul transportului; Art. 3 - condiții de detenție inadecvate în timpul transportului - transportul în numeroase ocazii între centrul de detenție și tribunalul de către furgoneta, începând cu 11/09/2018; 0.25 mp de spațiu personal; acces limitat sau nu la toaletă, suprapopulare, nu sau acces limitat la apă potabilă, nu sau acces limitat la apă curentă.
7.790 1.960 [1] În plus, orice impozit care poate fi taxabil reclamantului [2], în plus, orice impozit care poate fi taxabil reclamantului.
THIRD SECTION
CASE OF KUIMOV v. RUSSIA (Application no. 1796/20) JUDGMENT STRASBOURG 13 October 2022 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Kuimov v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Darian Pavli, President, Andreas Zünd, Frédéric Krenc, judges, and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 15 September 2022, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 16 March 2020.
The Russian Government (“the Government”) were given notice of the application. THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant complained about his confinement in a metal cage in the courtroom during the criminal proceedings against him. He also raised other complaints under the provisions of the Convention. THE LAW the government’s request to strike A part of the application out
The Government submitted a unilateral declaration whereby they acknowledged a violation of Article 5 § 3 of the Convention on account of the applicant’s pre-trial detention between 11 September 2018 and 14 November 2019. The Government offered to pay the applicant 1,960 euros (EUR) and invited the Court to strike the application out of the list of cases in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention. The said amount would be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment and would be payable within three months from the date of notification of the Court’s decision. In the event of failure to pay that amount within the above-mentioned three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
The applicant accepted the Government’s proposal.
In the light of the applicant’s express agreement to the terms of the declaration made by the Government, the parties may be considered to have reached a friendly settlement.
The Court takes note of the friendly settlement agreement. It is satisfied that it is based on respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto and finds no reasons to justify the continued examination of the application in that part.
It is hence appropriate to strike the case out of the Court’s list in the part covered by the friendly settlement in accordance with Article 39 § 3 of the Convention. ALLEGED VIOLATION OF ARTICLEs 3 and 13 OF THE CONVENTION
The applicant complained principally about his confinement in a metal cage in the courtroom during the criminal proceedings against him. He relied on Article 3 of the Convention, which reads as follows: Article 3 “No one shall be subjected to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment.” The applicant also complained that that he had not had an effective domestic remedy in respect of his grievance under Article 3, contrary to Article 13 of the Convention, which reads as follows: “Everyone whose rights and freedoms as set forth in [the] Convention are violated shall have an effective remedy before a national authority notwithstanding that the violation has been committed by persons acting in an official capacity.”
The Court notes that the applicant was kept a metal cage in the courtroom in the context of his trial. In the leading cases of Svinarenko and Slyadnev v. Russia [GC], nos. 32541/08 and 43441/08, ECHR 2014 (extracts) and Vorontsov and Others v. Russia, no. 59655/14 and 2 others, 31 January 2017, the Court already dealt with the issue of the use of metal cages in courtrooms and found that such a practice constituted in itself an affront to human dignity and amounted to degrading treatment prohibited by Article 3 of the Convention.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the applicant’s confinement in a metal cage before the court during the criminal proceedings against him amounted to degrading treatment. These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 3 of the Convention.
In view of the above findings under Article 3 of the Convention, the Court considers that there is no need to deal separately with the applicant’s complaint under Article 13 of the Convention.
OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW
14. The applicant submitted other complaints which also raised issues under the Convention, given the relevant well-established case-law of the Court (see appended table). These complaints are not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention, nor are they inadmissible on any other ground. Accordingly, they must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that they also disclose violations of the Convention in the light of its well-established case-law (see Idalov v. Russia [GC], no. 5826/03, §§ 103-08, 22 May 2012, and Tomov and Others v. Russia , nos. 18255/10 and 5 others, §§ 92-156, 9 April 2019, concerning conditions of detention during transport and lack of an effective remedy in that respect).
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
15. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Vorontsov and Others, cited above), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.
The Court further considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides , in accordance with Article 39 of the Convention, to strike the complaint under Article 5 § 3 of the Convention out of its list of cases; Declares the complaint about the placement in a metal cage in the courtroom, and other complaints under the well-established case-law of the Court (as set out in the appended table), admissible and finds that it is not necessary to examine separately the applicant’s complaint under Article 13 of the Convention concerning the lack of an effective domestic remedy to complain about placement in a metal cage during court hearings; Holds that this application discloses a breach of Article 3 of the Convention on account of the applicant’s placement in a metal cage before the court during the criminal proceedings against him; Holds that there has been a violation of the Convention as regards the other complaints raised under well-established case-law of the Court (see the appended table); Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 13 October 2022, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Darian Pavli Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 3 of the Convention (use of metal cages in courtrooms) Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Name of the court Date of the relevant judgment Other complaints under well-established case-law Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant (in euros) [1] Amount under the friendly settlement between the parties (in euros) [2] 1796/20 16/03/2020 Yegor Viktorovich KUIMOV 1994 Oktyabrskiy District Court of Krasnoyarsk 18/12/2019 Art. 13 - lack of any effective remedy in domestic law in respect of inadequate conditions of detention during transport, Art. 3 - inadequate conditions of detention during transport - transport on numerous occasions between the detention facility and the courthouse by van, since 11/09/2018; 0.25 sq. m of personal space; no or restricted access to toilet, overcrowding, no or restricted access to potable water, no or restricted access to running water. 7,790 1,960 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant. [2] Plus any tax that may be chargeable to the applicant.