2ra-50/18 — rezolutiunea contractului de investire a mijloacelor banesti in constructia unui spatiu locativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rezolutiunea contractului de investire a mijloacelor banesti in constructia unui spatiu locativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-50/18 — rezolutiunea contractului de investire a mijloacelor banesti in constructia unui spatiu locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-50/18
Prima instanță: Judecătoria Botanica, mun.Chișinău (jud.N. Șova)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, D. Manole, Gr. Dașchevici)
ÎNCHEIERE
17 ianuarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecători Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea
Comercială „Glarimus” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul
avocatului Ștefan Balmuș,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sava Bucilă
împotriva Societății Comerciale „Glarimus” Societate cu Răspundere Limitată cu
privire la rezoluțiunea contractului de investire a mijloacelor bănești în construcția
unui spațiu locativ, restituirea prestației și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 04 septembrie 2015, Sava Bucilă, prin intermediul avocatului Vitalie Enachi
a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Glarimus” SRL prin care a
solicitat încasarea sumei de 33500 euro și a dobânzii de întârziere, convertiți în lei
la cursul Băncii Naționale a Moldovei la data executării și încasarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii, s-a invocat că, la 24 noiembrie 2008, între Sava Bucilă
ca beneficiar și SC „Glarimus” SRL, ca executor, a fost încheiat contractul privind
investirea mijloacelor bănești în construcția casei din xxxxx, autentificat notarial și
înregistrat cu numărul 8847.
A menționat că, conform contractului SC „Glarimus” SRL s-a obligat să
construiască și să transmită în proprietate beneficiarului locuința cu suprafața de 113
mp, în blocul locativ amplasat pe terenul cu suprafața de 0,032 ha, cu număr
cadastral xxxxx, din xxxxx, pentru ce s-a achitat suma de 76000 euro.
A precizat că, executorul s-a obligat ferm să dea în exploatare construcția nu
mai târziu de decembrie, anul 2010 (pct. 1.3. din contract). În anul 2009, beneficiarul
a achitat în câteva tranșe, conform condițiilor contractului, suma de 33500 euro, însă
executorul nu a respectat condiția principală de a finisa lucrările de construcție și de
a transmite în proprietate beneficiarului spațiul locativ în termenul stabilit. Părțile au
1
convenit să rezilieze contractul din 24 noiembrie 2008. Astfel, la 12 ianuarie 2012,
părțile au semnat acordul de reziliere a contractului de investiții a mijloacelor bănești
în construcția casei din xxxxx din 24 noiembrie 2008 înregistrat cu nr. 8847.
A indicat că, conform acordului semnat, executorul a recunoscut suma datorată
în mărime de 33500 euro și s-a obligat de a o restitui în tranșe, în termen de 7 luni,
începând cu luna februarie, anul 2012. Astfel, nici în perioada stabilită de părți și
nici ulterior, nu a restituit suma datorată, însă îl asigura că îi va compensa mijloacele
bănești prin transmiterea unui alt apartament, ceea ce denotă caracterul de eschivare
și de rea-credință a executorului. Concomitent, a specificat că blocul locativ a fost
finisat la 19 septembrie 2012, ulterior termenului stabilit.
A menționat că, datorită comportamentului evaziv și având în vedere că acordul
prevede o dată calendaristică pentru executarea obligației, iar executorul este de
drept în întârziere, fără a fi necesară o somație în acest sens, pârâtul urmează a fi
obligat pe cale judiciară la restituirea sumei datorate și a dobânzilor de întârziere,
precum și compensarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate.
La 22 septembrie 2016, Sava Bucilă, prin intermediul avocatului Vitalie
Enachi, a depus o cerere privind modificarea temeiului și obiectului acțiunii, prin
care a solicitat rezoluțiunea contractului privind investirea mijloacelor bănești în
construcția unui spațiu locativ cu suprafața de 113 mp, în construcția din xxxxx,
autentificat de notarul public Olga Bondarciuc și înregistrat cu nr. 8847, obligarea
pârâtului să restituie prestația executată în sumă de 33500 euro, convertiți în lei,
conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la data plății și compensarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii s-a invocat că, părțile contractante au prevăzut expres în
pct.2 al Acordului nr. 171 faptul că contractul privind investirea mijloacelor bănești
în construcția unui spațiu locativ, se va considera reziliat din momentul restituirii
integrale a sumei conform contractului. Deoarece nu a fost restituită prestația în
suma prevăzută la pct.3 din Acord, prin prisma pct.2, contractul din 24 noiembrie
2008, produce efecte în continuare, fiind perfect valabil.
Prin hotărârea din 24 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău
s-a respins ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Sava Bucilă
împotriva SC „Glarimus” SRL cu privire la rezoluțiunea contractului privind
investirea mijloacelor bănești în construcția unui spațiu locativ cu suprafața de 113
mp, în construcția din xxxxx, autentificat de notarul public Olga Bondarciuc și
înregistrat cu nr. 8847, obligarea SC „Glarimus” SRL să restituie lui Sava Bucilă
prestația executată în sumă de 33500 euro și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus
de Sava Bucilă și s-a casat hotărârea din 24 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica,
mun. Chișinău; s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în
judecată depusă de Sava Bucilă și s-a rezoluționat contractul din 24 noiembrie 2008,
privind investirea mijloacelor bănești în construcția casei din xxxxx, încheiat între
Sava Bucilă și SC „Glarimus” SRL; s-a încasat de la SC „Glarimus” SRL în
beneficiul lui Sava Bucilă suma de 33500 euro, convertiți în lei conform cursului
Băncii Naționale a Moldovei, la data executării și cheltuielile de judecată constituite
din taxa de stat în instanța de fond în sumă de 5000 lei și taxa de stat în instanța de
2
apel în sumă de 5000 lei.
La 29 septembrie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.175), SC
„Glarimus” SRL, prin intermediul avocatului Ștefan Balmuș, a declarat recurs
împotriva deciziei din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
acesteia, cu menținerea hotărârii din 24 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica,
mun. Chișinău.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a încălcat dreptul la
apărare, care este garantat de art. 6 CEDO, art. 26 al Constituției Republicii Moldova
și art. 8 Cod de procedură civilă.
Opinează că, instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 267 Cod civil
referitor la termenul de prescripție, iar intimatul nu a prezentat probe care să justifice
omiterea termenului.
Consideră că, instanța de apel a ignorat prevederile art. 122 Cod de procedură
civilă referitor la confirmarea circumstanțelor prin anumite mijloace de probațiune,
deoarece intimatul nu a combătut prin alte probe înscrisurile prezentate de SC
„Glarimus” SRL.
În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 25 mai 2017, iar SC „Glarimus”
SRL, prin intermediul avocatului Ștefan Balmuș, a declarat recurs la 29 septembrie
2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.175).
Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată părților la 03
august 2017, conform scrisorii de însoțire (f.d.164), însă date despre recepționarea
acesteia de către recurent, lipsesc. Astfel, recursul se consideră a fi declarat în
termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de SC „Glarimus” SRL, prin
intermediul avocatului Ștefan Balmuș, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
3
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SC „Glarimus” SRL, prin
intermediul avocatului Ștefan Balmuș, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de SC „Glarimus” SRL, prin intermediul
avocatului Ștefan Balmuș.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
4
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea Comercială
„Glarimus” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Ștefan
Balmuș împotriva deciziei din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecători Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
5