2rh-111/18 — rezulutiunea contractului cu privire la investirea mijloacelor banesti in constructia unui spatiu locativ

Dosarul nr. 2rh-111/18 Prima instanță: Judecătoria Botanica, mun.Chișinău (jud.N. Șova) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, D. Manole, Gr. Dașchevici) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: O. Sternioală, Iu. Bejenaru, M. Pitic) ÎNCHEIERE 23 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecători Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de Societatea Comercială „Glarimus” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Ștefan Balmuș, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sava Bucilă împotriva Societății Comerciale „Glarimus” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la rezoluțiunea contractului de investire a mijloacelor bănești în construcția unui spațiu locativ, restituirea prestației și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 17 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă: La 04 septembrie 2015, Sava Bucilă, prin intermediul avocatului Vitalie Enachi a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Glarimus” SRL prin care a solicitat încasarea sumei de 33500 euro și a dobânzii de întârziere, convertiți în lei la cursul Băncii Naționale a Moldovei la data executării și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, s-a invocat că, la 24 noiembrie 2008, între Sava Bucilă ca beneficiar și SC „Glarimus” SRL, ca executor, a fost încheiat contractul privind investirea mijloacelor bănești în construcția casei din xxxxx, autentificat notarial și înregistrat cu numărul 8847. A menționat că, conform contractului SC „Glarimus” SRL s-a obligat să construiască și să transmită în proprietate beneficiarului locuința cu suprafața de 113 mp, în blocul locativ amplasat pe terenul cu suprafața de 0,032 ha, cu număr cadastral xxxxx, pentru ce s-a achitat suma de 76000 euro. A precizat că, executorul s-a obligat ferm să dea în exploatare construcția nu mai târziu de decembrie, anul 2010 (pct. 1.3. din contract).

În anul 2009, beneficiarul a achitat în câteva tranșe, conform condițiilor contractului, suma de 33500 euro, însă executorul nu a respectat condiția principală de a finisa lucrările de construcție și de a transmite în proprietate beneficiarului spațiul locativ în termenul stabilit.

Părțile au 1 convenit să rezilieze contractul din 24 noiembrie 2008. Astfel, la 12 ianuarie 2012, părțile au semnat acordul de reziliere a contractului de investiții a mijloacelor bănești în construcția casei din xxxxx din 24 noiembrie 2008 înregistrat cu nr. 8847. A indicat că, conform acordului semnat, executorul a recunoscut suma datorată în mărime de 33500 euro și s-a obligat de a o restitui în tranșe, în termen de 7 luni, începând cu luna februarie, anul 2012. Astfel, nici în perioada stabilită de părți și nici ulterior, nu a restituit suma datorată, însă îl asigura că îi va compensa mijloacele bănești prin transmiterea unui alt apartament, ceea ce denotă caracterul de eschivare și de rea-credință a executorului.

Concomitent, a specificat că blocul locativ a fost finisat la 19 septembrie 2012, ulterior termenului stabilit. A menționat că, datorită comportamentului evaziv și având în vedere că acordul prevede o dată calendaristică pentru executarea obligației, iar executorul este de drept în întârziere, fără a fi necesară o somație în acest sens, pârâtul urmează a fi obligat pe cale judiciară la restituirea sumei datorate și a dobânzilor de întârziere, precum și compensarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate.

La 22 septembrie 2016, Sava Bucilă, prin intermediul avocatului Vitalie Enachi, a depus o cerere privind modificarea temeiului și obiectului acțiunii, prin care a solicitat rezoluțiunea contractului privind investirea mijloacelor bănești în construcția unui spațiu locativ cu suprafața de 113 mp, în construcția din xxxxx, autentificat de notarul public Olga Bondarciuc și înregistrat cu nr. 8847, obligarea pârâtului să restituie prestația executată în sumă de 33500 euro, convertiți în lei, conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la data plății și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii s-a invocat că, părțile contractante au prevăzut expres în pct.2 al Acordului nr. 171 faptul că contractul privind investirea mijloacelor bănești în construcția unui spațiu locativ, se va considera reziliat din momentul restituirii integrale a sumei conform contractului.

Deoarece nu a fost restituită prestația în suma prevăzută la pct.3 din Acord, prin prisma pct.2, contractul din 24 noiembrie 2008, produce efecte în continuare, fiind perfect valabil. Prin hotărârea din 24 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău s-a respins ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Sava Bucilă împotriva SC „Glarimus” SRL cu privire la rezoluțiunea contractului privind investirea mijloacelor bănești în construcția unui spațiu locativ cu suprafața de 113 mp, în construcția din xxxxx, autentificat de notarul public Olga Bondarciuc și înregistrat cu nr. 8847, obligarea SC „Glarimus” SRL să restituie lui Sava Bucilă prestația executată în sumă de 33500 euro și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Sava Bucilă și s-a casat hotărârea din 24 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău; s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Sava Bucilă și s-a rezoluționat contractul din 24 noiembrie 2008, privind investirea mijloacelor bănești în construcția casei din xxxxx, încheiat între Sava Bucilă și SC „Glarimus” SRL; s-a încasat de la SC „Glarimus” SRL în beneficiul lui Sava Bucilă suma de 33500 euro, convertiți în lei conform cursului Băncii Naționale a Moldovei, la data executării și cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în instanța de fond în sumă de 5000 lei și taxa de stat în instanța de 2 apel în sumă de 5000 lei.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat inadmisibil recursul declarat de SC „Glarimus” SRL, prin intermediul avocatului Ștefan Balmuș, împotriva deciziei din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău. La 26 februarie 2018, SC „Glarimus” SRL, prin intermediul avocatului Ștefan Balmuș, a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 17 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție solicitând casarea încheierii instanței de recurs și a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că, actele judecătorești contestate sunt neîntemeiate și pasibile de a fi casate.

Precizează revizuentul că înscrisurile probatorii anexate de SC „Glarimus” SRL nu au fost combătute de Bucilă Sava cu alte probe, sarcina care conform normelor art. 117-119 CPC este pusă pe seama celui care trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei de pretențiilor și obiecțiilor sale, adică în sarcina lui Bucilă Sava. Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în cererea de revizuire, Colegiul consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449. În conformitate cu art.453 alin. (1), lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Din dispozițiile legale enunțate supra, urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că motivele expuse în prezenta cerere de revizuire nu corespund temeiurilor prevăzute de art. 449 CPC.

La fel, se remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale. Însă, circumstanțele invocate de Societatea Comercială „Glarimus” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Ștefan Balmuș, nu sunt prevăzute de art. 449 CPC ca temei de revizuire și nu pot influența soluția adoptată. Mai mult ca atât, la judecarea cauzei, instanțele ierarhic inferioare s-au expus și asupra criticilor revizuenților invocate în cererea de revizuire, iar redeschiderea procesului pe motivele care deja au fost examinate ar duce la o încălcare a principiului securității raporturilor juridice.

În contextul dat, instanța de revizuire reiterează că unul din elementele 3 fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat. Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Competența Curții Supreme de Justiție este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției și nici într-un caz de a efectua o reexaminare, în condițiile când prin încheierea din 17 ianuarie 2018 au fost elucidate pe deplin motivele invocate în cererea de revizuire.

Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii. În consecință, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ș.a). În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea Comercială „Glarimus” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Ștefan Balmuș.

În conformitate cu art. 453 alin. (1), lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea Comercială „Glarimus” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Ștefan Balmuș, împotriva încheierii din 17 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecători Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4