2ac-176/17 — intentarea procedurii de insolvabilitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- intentarea procedurii de insolvabilitate
- Temei legal
- Strămutarea pricinii
2ac-176/17 — intentarea procedurii de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
dosarul nr. 2ac-176/17
Î N C H E I E R E
27 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componență:
Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă
Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță
examinând cererea depusă de reprezentantul băncii comerciale „Eximbank –
Gruppo Veneto Banca” societate pe acțiuni, Constantin Cogîlnicean cu privire la
strămutarea cauzei civile intentate la cererea introductivă a societății cu răspundere
limitată „Poliproject Exhibitions” cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate
de sine, la altă instanță de judecată egală în grad,
c o n s t a t ă:
La 29 august 2014, societatea cu răspundere limitată „Poliproject Exhibitions”
(SRL ,,Poliproject Exhibitions”) a depus în instanța de insolvabilitate cerere introductivă
cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de sine.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2014 s-a admis spre
examinare cererea introductivă depusă de SRL „Poliproject Exhibitions” cu privire la
intentarea procesului de insolvabilitate față de sine, s-au aplicat măsurile de asigurare
corespunzătoare, fiind desemnat în funcția de administrator al procesului de
insolvabilitate, administratorul autorizat Grigore Hanganu.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2014, s-a admis cererea
administratorului autorizat Grigore Hanganu și s-a intentat procedura accelerată de
restructurare față de SRL ,,Poliproject Exhibitions”, s-a instituit perioada de observație
asupra debitorului și s-a obligat administratorul să notifice creditorii debitorului, s-a
stabilit termenul limită de înregistrare a cererilor de admitere a creanțelor, în vederea
întocmirii tabelului definitiv, până la 03 noiembrie 2014, S-a stabilit termenul de
verificare a creanțelor, de întocmire și de comunicare a tabelului definitiv până la 03
noiembrie 2014; s-a stabilit adunarea creditorilor de validare a creanțelor pentru 03
noiembrie 2014, ora 11.00 și adunarea creditorilor de votare a planului procedurii
accelerate de restructurare pentru 03 noiembrie 2014, ora 12.00.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2014 s-a confirmat planul
procedurii accelerate de restructurare a SRL „Poliproject Exhibitions”, fiind încetată
procedura accelerată de restructurare a debitorului SRL „Poliproject Exhibitions” cu
trecerea la procedura de realizare a planului și s-a confirmat candidatura lui Grigore
Hanganu în funcția de administrator al insolvabilității în cadrul procedurii de realizare a
planului.
La 18 decembrie 2017, reprezentantul BC „Eximbank – Gruppo Veneto
Banca”SA, Constantin Cogîlnicean a depus cu privire la strămutarea procedurii de
1
insolvabilitate a SRL „Poliproject Exhibitions” la altă instanță de judecată egală în
grad (f.d. 226-227 vol. VI).
În motivarea cererii menționează că, există bănuieli rezonabile privind nepărtinirea
judecătorilor Curții de Apel Chișinău ca instanță de insolvabilitate la judecarea prezentei
cauze.
În acest sens invocă faptul că, la 24 noiembrie 2014, Curtea de Apel Chișinău
(judecător Eugen Clim) a examinat cererea administratorului procesului de
insolvabilitate a SRL „Poliproject Exhibitions” privind aprobarea procedurii accelerate
de restructurare a acesteia, pronunțând mai multe încheieri, cât și hotărârea prin care s-a
aprobat planul de restructurare accelerată a SRL „Poliproject Exhibitions”. Însă, prin
decizia Curții Supreme de Justiție s-a casat hotărârea și încheierile Curții de Apel
Chișinău din 24 noiembrie 2014, cu remiterea cauzei la rejudecare. Astfel, cauza a fost
repartizată judecătorului Boris Bîrcă, pentru examinare în fond.
Susține că, între timp, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2016 s-a
casat încheierea Curții de Apel Chișinău (judecător Eugen Clim) din 31 martie 2016 și a
trimis cauza spre rejudecare în alt complet de judecată. Întru fortificarea soluției
adoptate, instanța de recurs a notat că, chestiunile cu privire la examinarea contestației
BC „Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA privind excluderea din tabelul creanțelor a
creanțelor SRL „Eveniment Service”, Andronic Ghenadie, Andronic Arcadie, Andronic
Mariana, Levșun Alexandr și Șturmilov Serghei; cererii BC „Eximbank – Gruppo
Veneto Banca” SA cu privire la anularea hotărârii adunării creditorilor din 03 noiembrie
2014; cererii BC „Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA cu privire la ridicarea
sechestrelor de pe bunurile gajate aplicate prin încheierea din 17 septembrie 2014; și
cererea administratorului Hanganu Grigore de conexare a dosarului, urmau a fi judecate
de completul de judecată care judecă fondul. Astfel, completul nou desemnat a instanței
de insolvabilitate este împuternicit să judece întreg procesul, inclusiv și incidentele de
procedură.
Indică reprezentantul băncii că, în urma casării încheierii Curții de Apel Chișinău
(judecător Eugen Clim) din 31 martie 2016 prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20
iulie 2016 și transmiterii cauzei în Curtea de Apel Chișinău pentru rejudecare, aceasta a
fost repartizată aleatoriu judecătorului Nina Traciuc.
Ulterior, prin încheierea din 24 noiembrie 2016, instanța de insolvabilitate, în
componența judecătorului Nina Traciuc, s-a dispus conexarea într-o singură procedură a
chestiunilor aflate în procedura judecătorului Boris Bîrcă și a chestiunilor aflate în
procedura judecătorului Nina Traciuc.
Însă, soluționând chestiunea cu privire la conexare, judecătorul Nina Traciuc nu s-a
expus asupra faptului în procedură cărui judecător se transmit examinarea acestor
pretenții, în procedura judecătorului Boris Bîrcă sau a judecătorului Nina Traciuc.
În această ordine de idei, consideră că în speță există bănuieli rezonabile asupra
faptului că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de
careva circumstanțe ale cauzei, fapt ce constituie temei de strămutare a cauzei la o altă
instanță egală în grad.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele expuse în cererea cu
privire la strămutarea prezentei cauze, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea neîntemeiată și pasibilă
respingerii din următoarele motive.
Conform art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității, procesul de insolvabilitate se
desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale
2
prezentei legi.
Articolul 43 din Codul de procedură civilă prescrie în alin. (2) lit. f) că instanța
strămută pricina la o altă instanță există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea
fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces.
În conformitate cu art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea
pricinii în cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către
instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu este susceptibilă
de recurs.
Dispozițiile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore statuează că judecătorul se va
abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o
manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că
judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca
înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o
predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care
judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior,
judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul
în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în
rezultatul procesului.
Colegiul consideră că, este neconcludent, neprobat și care nu poate a fi încadrat
în prevederile art. 43 alin. (2) lit. d) și f) din Codul de procedură civilă, temeiul
invocat de reprezentantul BC „Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA, Constantin
Cogîlnicean cu privire la faptul că, nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău
ca instanță de insolvabilitate ar putea fi știrbită de careva circumstanțe ale cauzei,
deoarece judecătorul Nina Traciuc soluționând chestiunea cu privire la conexare nu s-a
expus și în privința faptului în procedură cărui judecător se transmit examinarea cauzelor
conexate.
La caz, pentru a se pronunța asupra temeiniciei cererii înaintate de
reprezentantul BC „Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA, Constantin Cogîlnicean
cu privire la strămutarea cauzei civile la o altă instanță egală în grad, instanța de
recurs consideră imperioasă analiza celor invocate în lumina jurisprudenței Curții
Europene a Drepturilor Omului.
În hotărârea Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121),
Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la
imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: „Curtea reiterează, în
primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca
instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului,
în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub
incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența
prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite
moduri.
Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)
face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea
personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,
adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială
legitimă în acest sens (a se vedea Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie
2003, 57067/00).
În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de
3
judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă
comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care
pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această
privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Castillo Algar
împotriva Spaniei și Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o
anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial,
punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar
nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată
(a se vedea Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și Wettstein împotriva
Elveției).
În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie
evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și
comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți
personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit,
în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă
cu privire la imparțialitatea sa.
În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut
întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat
imparțial până la proba contrariului” (Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva
Belgiei, pct. 58).
Colegiul opinează că, în speță, pretinsa atitudine părtinitoare invocată de
reprezentantul BC „Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA, Constantin Cogîlnicean
are o conotație declarativă și neprobată. La acest capitol, nu au fost exemplificate
împrejurările de ordin obiectiv sau subiectiv concludente ce ar furniza concluzii cu
privire la prezența prejudecății tuturor judecătorilor a cărei recuzare se solicită având
în vedere că în spiritul CEDO orice bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv
justificată, or, careva suspiciuni declarative nu pot servi drept temei de strămutare a
pricinii la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea recursului
În speță, argumentele reprezentantului BC „Eximbank – Gruppo Veneto Banca”
SA, Constantin Cogîlnicean în susținerea cererii înaintate nu denotă imparțialitatea
tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău, ci se limitează doar la afirmațiile
acestuia privind părtinirea judecătorului Boris Bîrcă și Nina Traciuc. Or, în ceea ce
privește demersul obiectiv, Curtea a reiterat în jurisprudența sa constantă că, trebuie
stabilit dacă, indiferent de comportamentul personal al unuia dintre membrii acestei
instanțe, există fapte verificabile care pot pune la îndoială însăși imparțialitatea instanței.
Prin urmare, trebuie să se decidă, în fiecare speță dacă natura și gradul de legătură în
cauză sunt de așa natură încât să denote o lipsă de imparțialitate din partea instanței
(Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 97 și 102).
Mai mult ca atât, ținând cont de cerințele art. 46 din Codul de procedură civilă
privind componența completelor de judecată, se impune concluzia că, în majoritatea
cazurilor, acestea oricum nu cuprind toți judecătorii care activează într-o instanță.
Prin urmare, cererile de recuzare se pot justifica doar în privința judecătorilor din
același complet, și nicidecum asupra tuturor judecătorilor din instanța respectivă.
Rațiunea legiuitorului este de a nu admite perturbarea înfăptuirii justiției de către
instanța investită de lege, iar extinderea artificială a temeiurilor de recuzare asupra
judecătorilor neimplicați în judecarea cauzelor civile concrete constituie un abuz de
drept din partea justițiabililor, care generează atât tergiversarea procesului, cât și la
4
prejudicierea intereselor părților adverse.
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea
înaintată de reprezentantul BC „Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA, Constantin
Cogîlnicean cu privire la strămutarea cauzei civile la altă instanță de judecată egală în
grad.
În conformitate cu art. 43 alin. (4), art. 270 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e
Se respinge cererea depusă de reprezentantul băncii comerciale „Eximbank –
Gruppo Veneto Banca” societate pe acțiuni, Constantin Cogîlnicean cu privire la
strămutarea la altă instanță de judecată egală în grad a cauzei civile intentate la
cererea introductivă a societății cu răspundere limitată „Poliproject Exhibitions” cu
privire la intentarea procedurii de insolvabilitate față de sine.
Cauza civilă intentată la cererea introductivă a societății cu răspundere limitată
„Poliproject Exhibitions” cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate față de
sine se trimite Curții de Apel Chișinău pentru examinare.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Ion Druță
5