2r-939/17 — încălcarea dreptului de vecinătate

Dosarul nr. 2r-939/17

Prima instanță: ( Judecătoria Cahul) D. Fujenco

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) G. Vavrin, I. Dănăilă, R. Petrov ,

D E C I Z I E

27 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecători Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Negoiță Valeriu în interesele lui Olărescu

Ion,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Miron Denis

împotriva lui Olărescu Ion și Olărescu Raisa privind încălcarea dreptului de vecinătate,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, prin care s-a

respins cererea de repunere în termen și s-a restituit cererea de apel declarată de

Olărescu Ion și Olărescu Raisa,

c o n s t a t ă:

La 05 ianuarie 2015, Miron Denis s-a adresat cu cererea de chemare în judecată

împotriva lui Olărescu Ion și Olărescu Raisa solicitând obligarea pârâților de a instala

jghebyrile și burlanele pentru evacuarea apelor pluviale și barierele pentru stoparea

căderii zăpezii în așa fel ca evacuarea apei și zăpezii de pe acoperișul imobilului să aibă

loc pe terenul acestora, obligarea de a acoperi geamul instalat în ograda casei sale,

obligarea de a reinstala hornul cazanului de încălzire care este montat în direcția

ogrăzii sale și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 29 decembrie 2015 a fost admisă acțiunea

înaintată de Miron Denis.

S-au obligat Olărescu Ion și Olărescu Raisa de a instala jgheburile și burlanele

pentru evacuarea apelor pluviale și barierele pentru stoparea căderii zăpezii în așa fel ca

evacuarea apei și zăpezii de pe acoperișul imobilului pârâților, să aibă loc excluzând

căderea pe terenul vecin care-i aparține cu drept de proprietate lui Miron Denis.

S-au obligat Olărescu Ion și Olărescu Raisa să acopere geamul instalat în partea

casei reclamantului Miron Denis.

S-au obligat Olărescu Ion și Olărescu Raisa să reinstaleze hornul cazanului de

încălzire care este montat în direcția ogrăzii lui Miron Denis.

S-a încasat de la Olărescu Ion și Olărescu Raisa în beneficiul lui Miron Denis

cheltuieli de judecată compuse din cheltuieli de plata taxei de stat în mărime de 200 lei

și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 2000 lei.

1

La 26 august 2016, Olărescu Ion și Olărescu Raisa au declarat apel împotriva

hotărâri Judecătoriei Cahul din 29 decembrie 2015, solicitând repunerea în termenul de

declarare a apelului, casarea hotărârii menționate, și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii înaintată de Miron Denis.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 24 octombrie 2017, s-a respins cererea

privind repunerea în termen și s-a restituit cererea de apel declarată de Olărescu Ion și

Olărescu Raisa, ca fiind depusă în afara termenului legal.

La 04 decembrie 2017, Negoiță Valeriu în interesele lui Olărescu Ion, a declarat

recurs împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din 24 octombrie 2017, și a indicat că

nu este de acord cu conținutul acesteia, fiind încălcate și aplicate eronat normele de

drept material și procedural, concluziile expuse fiind în contradicție cu circumstanțele

concrete și reale ale pricinii.

Susține că instanța de apel examinând cererea de repunere în termen, a dat o

apreciere greșită circumstanțelor invocate de apelant și astfel a încălcat prevederile

art.116 Cod de procedură civilă.

Relatează că instanța de fond nu a respectat prevederile art. 236 alin.4) Cod de

procedură civilă și nu a expediat în termenul de 5 zile dispozitivul hotărârii pronunțate

la 29 noiembrie 2015, la fel nu a fost publicată pe saitul instanței și astfel nu a cunoscut

care a fost soluția instanței.

Din motivul dat nu a avut posibilitatea de a depune cererea de apel în termen.

Indică că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Cahul din 29 noiembrie 2015, l-a

recepționat prin intermediul oficiului poștal la 27 iulie 2016.

Instanța de apel nu a examinat cererea de repunere în termen conform situației

existente de fapt și a argumentelor invocate de către apelant, iar reieșind din prevederile

art.13 al Convenției CtEDO recurentului i s-a încălcat dreptul al un recurs efectiv, art.

20 din Constituția Republicii Moldova, art. 5 Codul de procedură civilă.

Consideră că prin soluția emisă de către instanța de apel se încalcă grav

principiul accesului liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs relevă

următoarele.

Conform prevederilor art.425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicării încheierii.

Curtea de Apel Cahul a emis încheierea contestată la 24 octombrie 2017.

Potrivit avizului de recepție recurentul a recepționat încheierea la 27 noiembrie

2017, iar recurentul a declarat recurs la la 04 decembrie 2017, respectiv recursul este

declarat în termenul prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 426 alin. (1) și (3) din Codul de procedura civilă, recursul

împotriva încheierii se depune și se examinează în modul stabilit de prezentul capitol,

cu excepțiile stabilite de prezenta secțiune.

Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

2

Analizând legalitatea încheierii atacate, prin prisma argumentelor invocate în

cererea de recurs, Colegiul consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 369 alin.(1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Materialele dosarului atestă că, la 29 decembrie 2015 instanța de fond a

pronunțat dispozitivul hotărîrii judecătorești pe cauza dată.

La 26 august 2016, Olărescu Ion și Olărescu Raisa au declarat apel nemotivat

împotriva hotărâri Judecătoriei Cahul din 29 decembrie 2015, solicitând și repunerea în

termenul de atac.

Ulterior, la 13 octombrie 2017 apelantul Olărescu Ion a depus apel motivat.

Instanța reține că cerere de apel motivată nu conține nici o referire la motivele

repunerii în termenul de declarare a apelului.

În conformitate cu art.362 alin.(1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare

a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea

nu prevede altfel.

Astfel, reieșind din norma citată mai sus termenul legal de declarare a apelului,

pentru apelant a expirat la 29 ianuarie 2016, inclusiv.

Potrivit alin. (2) art.362 Codul de procedură civilă termenul de apel se întrerupe

prin decesul participantului la proces care avea interes să facă apel sau prin decesul

mandatarului căruia i se comunicase hotărîrea. În astfel de cazuri, se face o nouă

comunicare la locul deschiderii succesiunii, iar termenul de apel începe să curgă din

nou de la data comunicării hotărîrii. Pentru moștenitorii incapabili și pentru cei limitați

în capacitatea de exercițiu sau pentru cei dispăruți fără urmă termenul curge din ziua în

care se numește tutorele sau curatorul.

(3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art.116.

Respectiv, conform prevederilor art.116 din Codul de procedură civilă repunerea

în termen este posibilă în caz dacă se depune cerere de către persoana, care a omis acest

termen din motive întemeiate cu anexarea probelor, ce argumentează această cerere.

La caz, Colegiul constată că instanța de apel corect a constatat că cererea de

repunere în termenul de apel este nefondată.

Argumentul recurentului precum că, nu au fost prezenți la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, iar instanța de judecată nu ținut cont de prevederile art.236

alin.4) Cod de procedură civilă și nu a expediat părților dispozitivul hotărârii, astfel nu

au cunoscut care a fost soluția instanței, și din acest motiv au omis termenul de

declarare a apelului, Colegiul îl consideră neîntemeiat și nejustificat.

Or, asemenea argumente nu pot fi serioase și întemeiate, Olărescu Ion și Olărescu

Raisa fiind părți cointeresate în prezentul litigiu, urmau să depună toată diligența

necesară în vederea respectării drepturilor lor procesuale. De la data pronunțării

dispozitivului 29 noiembrie 2015 și până la data declarării apelului au trecut

aproximativ 8 (opt) luni, fiind un termen destul de mare, termen în care părțile nu au

întreprins nici o acțiune, pentru a se interesa despre hotărârea adoptată de instanța de

judecată.

3

Altfel, termenul de declarare a apelului a fost omis din însăși neglijența pârâților

și nici de cum din vina instanței, iar motivele invocate nu se încadrează în prevederile

art.116 Cod de procedură civilă.

Din motivul nerespectării de către partea obligată la îndeplinirea actului de

procedură în termenului legal imperativ prevăzut de lege, intervine decăderea.

Termenele procedurale prin existența lor nu fac altceva decât să asigure

certitudinea drepturilor și stabilitatea raporturilor juridice, fapt ce duce în mod evident

la respectarea principiului legalității, pe de o parte, și a interesului părților de a-și

pregăti temeinic apărarea, astfel încât să nu fie supuse unor sancțiuni severe, pe de altă

parte.

Potrivit jurisprudenței CtEDO dreptul de acces la o instanță poate fi astfel supus,

în anumite circumstanțe, unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale pentru

prescripție (Stubbings și alții împotriva Regatului Unit pct. 51 -52).

În hotărârea Ponomaryov vs. Ucraina 3236/03 din 03 aprilie 2008, a statuat că

dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de atac este reînnoit după un

interval considerabil și pentru motive care nu par să fie foarte convingătoare, o

asemenea decizie ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un

mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne sa decidă asupra

repunerii în termenul de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o

marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au

acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu,

necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente ale statului.

Chiar și atunci, totuși, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind

obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care

ele au cunoștință.

Art.116 alin.(4) Codul de procedură civilă, statuează că repunerea în termen nu

poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de

împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să

cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură, la caz nu

este aplicabilă deoarece recurentul nu a invocat împrejurări care l-au împiedicat a

declara apelul în termenul legal.

Corect a reținut instanța de apel că motivele repunerii în termen invocate, nu sunt

de natură de a repune apelantul în termenul de declararea apelului.

Astfel, depunerea cererii de apel împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2015, la 26

august 2016, peste opt luni, demonstrează neglijarea de către apelant, a drepturilor

procedurale stipulate în legislația națională.

În speță, soluția instanței de apel privind restituirea cererii de apel este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6

Fundamentale, având în vedere că ține de obligația apelantului de a lua măsurile

necesare privind protejarea dreptului său de acces la instanță.

În cazul în care restricția este compatibilă cu principiile stabilite, nu rezultă nicio

încălcare a art. 6 § 1.

Colegiu reține că pentru a se putea cere repunerea în termenul de declarare a

apelului, partea trebuie sa facă dovada existenței unei împrejurări mai presus de voința

4

sa, deci a unei împrejurări care sa excludă culpa părții respective, însă se constată

contrariul.

În afară de aceasta, în conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) Codul de

procedură civilă, părțile sînt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă

prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Instanța de recurs notează că, instanța de apel, corect a concluzionat despre

restituirea cererii de apel declarată de Olărescu Ion și Olărescu Raisa, deoarece

apelanții au omis termenul legal de contestare a hotărîrii judecătorești, precum și

motive întemeiate privind repunerea în termen a apelului nu s-au constatat.

În această privință, Colegiul de asemenea menționează că, prin prisma

jurisprudenței CEDO (Cauza Melnic împotriva Republicii Moldova (Hotărârea din 14

noiembrie 2006), Cauza Ceachir împotriva Republicii Moldova (Hotărârea din 15

ianuarie 2008), neprezentarea de către instanța de judecată a motivelor pentru

repunerea apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de apel

reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.

Având în vedere cele expuse, încheierea Curții de Apel Cahul din 24 octombrie

2017 este întemeiată și legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept

material și cu respectarea normelor de drept procedural, și urmează a fi menținută.

În conformitate cu art. 427 lit. a) art.428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

A respinge recursul declarat de avocatul Negoiță Valeriu în interesele lui Olărescu

Ion.

A menține încheierea Curții de Apel Cahul din 24 octombrie 2017, prin care s-a

respins cererea de repunere în termen și s-a restituit cererea de apel declarată de

Olărescu Ion și Olărescu Raisa,

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecători Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

5