2ra-2147/17 — anularea actelor, restabilirea la serviciu, încasarea salariului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor, restabilirea la serviciu, încasarea salariului
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2147/17 — anularea actelor, restabilirea la serviciu, încasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Căușeni (sediul Ștefan Vodă) Dosarul nr. 2ra-2147/17
Judecător: I. Nașco
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
Î N C H E I E R E
13 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
către Zavalișca Marcel prin intermediul avocatului Cîșlari Ion,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zavalișca Marcel
împotriva întreprinderii mixte „Applum D.A.B.” societate cu răspundere limitată
cu privire la anularea actelor de dispoziție cu privire la reducerea statelor de
personal, de concediere cu restabilirea la muncă, încasarea salariului pentru
perioada absenței forțate de la muncă și încasarea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de avocatul Cîșlari Ion, reprezentant al lui Zavalișca
Marceal și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni din 27 februarie 2017,
c o n s t a t ă:
La data de 04 aprilie 2016 Zavalișca Marcel a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva ÎM „Applum D.A.B.” SRL cu privire la anularea actelor de
dispoziție cu privire la reducerea statelor de personal, de concediere cu
restabilirea la muncă, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la
muncă și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că, din data de 01 septembrie 2012, în baza
contractului de muncă nr. 13, este angajat al ÎM „Applum D.A.B.” SRL pe
termen nedeterminat, îndeplinind funcția de manager în agricultură.
Menționează că, în luna ianuarie a anului 2016 de către administratorul ÎM
„Applum D.A.B.” SRL a fost anunțat că funcția lui se reduce și că la expirarea
termenului de două luni va fi concediat, iar la data de 21.03.2016 a fost anunțat de
administrație că, începând cu data de 19.03.2016 deja nu mai activează la
întreprindere și i s-a cerut să părăsească locul de muncă, și la cererea de a face
cunoștință cu ordinul de eliberare a primit răspuns de la contabilă că nu este
semnat și să se prezinte la data de 23.03.2016 pentru a face cunoștință cu ordinul
și îi va ti eliberat carnetul de muncă.
Afirmă că, la data de 23 martie 2016, s-a prezentat la administrație pentru a
face cunoștință cu ordinul, însă a primit răspuns că nu este semnat, că va fi
contactat telefonic și va fi invitat pentru a face cunoștință cu ordinul de eliberare.
Consideră că, acțiunile pârâtului sunt ilegale, deoarece până în prezent îi este
interzis accesul la locul de muncă, nu i-a fost adus la cunoștință ordinul de
concediere și nu i-a fost eliberat carnetul de muncă.
La data de 20 februarie 2017 reclamantul a înaintat cerere de concretizare a
cerințelor din cererea de chemare în judecată în care a solicitat perceperea de la
ÎM „Applum D.A.B” SRL a despăgubirii pe întreaga perioadă de absență forțată
de la muncă în sumă de 17 396 lei, conform calculului de 1500 lei lunar, a unei
compensații suplimentare la sumele pretinse în mărime de 5 salarii medii lunare
în sumă de 7800 lei și a prejudiciului moral cauzat în sumă de 3000 lei (f.d.77).
Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din 27 februarie
2017, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
Zavalișca Marcel împotriva ÎM „Applum D.A.B.” SRL cu privire la anularea
ordinului nr.1 al directorului ÎM „Applum D.A.B.” SRL din 05.01.2016 „privind
reducerea statelor de personal, reducerea funcției de manager în agricultură”, cu
privire la anularea ordinului nr.29 din 17.03.2016 al directorului ÎM „Applum
D.A.B.” SRL „privind concedierea în legătură cu reducerea numărului statelor de
personal, conform căruia s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă
nr.13 din 01.09.2012, încheiat cu Zavalișca Marcel, cu privire la încasarea de la
ÎM „Applum D.A.B.” SRL în beneficiul lui Zavalișca Marcel a unei despăgubiri
pentru întreaga perioada de absență forțată de la muncă în mărimea salariului
mediu pentru întreaga perioada de absența forțată de la locul de muncă în mărime
de 17 396 lei, cu privire la încasarea în locul restabilirii la muncă a lui Zavalișca
Marcel în funcția de manager în cadrul ÎM „Applum D.A.B.” SRL a unei
compensații în mărime de 5 salarii medii lunare în sumă de 7800 lei și cu privire
la încasarea de la ÎM „Applum D.A.B.” SRL în beneficiul lui Zavalișca Marcel a
prejudiciului moral în sumă de 3000 lei (f.d.105, f.d.109-112).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2017 a fost respins din lipsă
de temei, apelul declarat de avocatul Cîșlari Ion, reprezentant al lui Zavalișca
Marcel și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Căușeni din 27 februarie 2017 (f.d.
153, f.d.154-164).
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 03 octombrie 2017, Zavalișca
Marcel prin intermediul avocatului Cîșlari Ion (mandatul nr.0986355, f.d. 61) a
declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel
Chișinău din 20 iulie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan
Vodă) din 27 februarie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii
înaintate.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că cât
instanța de apel, atât și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, nu au dat o
apreciere concretă a argumentelor aduse de Zavalișca Marcel, au aplicat în mod
eronat normele de drept material, apreciind arbitrar probele din dosar.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost
expediată în adresa reprezentantului reclamantului la 21.08.2017 (f.d. 173),
recursul lui Zavalișca Marcel prin intermediul avocatului Cîșlari Ion se consideră
declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Zavalișca Marcel prin
intermediul avocatului Cîșlari Ion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar
indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se
axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de
casare a actelor judecătorești recurate.
Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau
alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432
alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub
aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod
arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor
stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind
încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele
recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării
cauzei, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Zavalișca Marcel prin intermediul avocatului
Cîșlari Ion ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Zavalișca Marcel prin intermediul avocatului Cîșlari
Ion se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță