2ra-2067/17 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra–2067/17 Instanța de fond: I. Maxim Instanța de apel: A. Minciuna, L. Popova, Iu. Cotruță Î N C H E I E R E 06 decembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Nicolae Craiu, Maria Ghervas Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sandul Alexandru și Sandul Tamara, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Sandul Alexanrdu și Sandul Tamara către Bănca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de Sandul Alexandru și Sandul Tamara, casată hotărârea judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 23 martie 2016, c o n s t a t ă: La 09 octombrie 2014, Sandul Alexandru și Sandul Tamara au depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Moldindconbank”, privind încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral. În motivarea pretențiilor au indicat că, potrivit hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 12 iunie 2009, s-a dispus încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „Prutul Azuriu”, în beneficiul Societății pe Acțiuni „Moldincombank” a datoriei în sumă de 256816,77 lei, 72771,68 euro și taxa de stat în cuantum de 41682,61 lei. Prin hotărârea suplimentara a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 10 octombrie 2011, s-a dispus transmiterea silită în posesia Societății pe Acțiuni „Moldincombank” a casei de locuit situate pe str. Dominte Timonu, nr.15, mun.

Chișinău cu evacuarea concomitentă din imobilul dat a lui Sandul Alexandru și Sandul Tamara și a bunurilor ce le aparțin pentru comercializarea imobilului în scopul stingerii datoriei, fiind menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2012, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 3 aprilie 2013, a fost respins recursul declarat de Alexandru Sandul și Tamara Sandul. Reclamanții au precizat că a fost emis titlul executoriu la 10 octombrie 2011, prin care s-a dispus spre executare hotărârea suplimentară a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 10 octombrie 2011, și anume a transmite silit în posesia Societății pe Acțiuni „Moldindconbank” a casei de locuit situate pe str. Dominte Timonu, nr.15, mun.

Chișinău, cu evacuarea concomitentă din imobilul dat a lui Sandul Alexandru și Sandul Tamara și a bunurilor ce le aparțin pentru comercializarea imobilului în scopul stingerii datoriei. Ulterior, prin încheierea de intentare a procedurii de executare silite din 19 noiembrie 2012, încheierea privind stabilirea datei evacuării și transmiterea silită din 6 februarie 2013, actul de preluare a procedurii de executare din 13 februarie 2013 și procesul-verbal privind transmiterea bunului nr. 175.790.791/13 din 15 februarie 2013, emis de executorul judecătoresc, se confirma faptul că s-a transmis silit în posesia Societății pe Acțiuni „Moldindconbank” casa de locuit situată pe str. XXXX din mun. Chișinău cu suprafața de 152,3 m2, pentru comercializarea imobilului în scopul stingerii datoriei.

Sandul Alexandru, Sandul Tamara au specificat că în așa mod, a fost stinsă datoria reclamanților față de Societatea pe Acțiuni „Moldindconbank, conform contractului de ipotecă din 12 decembrie 2007. Pentru a stinge dreptul de ipotecă asupra imobilului din str. Dominte Timonu, nr. 15, evaluat în valoare de 2 853 550 lei, conform pct. 3 al acordului adițional nr. 2 la contractul de ipoteca nr. 9740 din 24 martie 2008, stingerea datoriei față de Societatea pe Acțiuni „Moldindconbank” conform hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 iunie 2009 și a rămâne în posesia imobilului respectiv, de către Sandul Alexandru au fost parțial achitate datoriile în valoare de 690798,85 lei din 9 noiembrie 2011 până în 07 mai 2012, ce se confirmă prin ordinele de încasare a numerarului.

Neavând posibilitatea de a stinge în totalmente datoria față de Societatea pe Acțiuni „Moldindconbank” de către Sandul Alexandru și Sandul Tamara și a faptului că Societatea cu Răspundere Limitată „Prutul Azuriu” nu și-a îndeplinit obligațiunile asumate față de Societatea pe Acțiuni „Moldindconbank”, s-a purces la transmiterea silită în posesia Societății pe Acțiuni „Moldindconbank” a casei de locuit situate pe str. XXXX, mun. Chișinău cu evacuarea concomitentă din imobilul dat a lui Sandul Alexandru și Sandul Tamara și a bunurilor ce le aparțin pentru comercializarea imobilului în scopul stingerii datoriei. Reclamanții au mai punctat că au predat casa de locuit situată pe str. XXXX, mun. Chișinău și suma de bani în valoare de 690789,85 lei, ceea ce contravine legislației în vigoare.

Sandul Alexandru și Sandul Tamara, pentru recuperarea sumei de 690789,35 lei, care nu este prevăzută în niciuna din hotărârile și deciziile emise de instanțele de judecată, s-au adresat verbal către Societatea pe Acțiuni „Moldindconbank”, cât și prin notificarea către instituția bancară din 1 iulie 2014, prin care au solicitat restituirea sumei de 690789,85 lei din 1 iulie 2014, care a fost depusă de către Sandul Alexandru în contul Societății pe Acțiuni „Moldindconbank” pentru a stinge dreptul de ipotecă asupra imobilului din str. XXXX, mun. Chișinău. Reclamanții au specificat că până în prezent răspuns la notificare nu au primit și suma respectivă nu a fost returnată. Mai mult ca atât, Societatea pe Acțiuni „Moldindconbank” afirmă că suma respectiva nu va fi returnată fiindcă ea reprezintă pierderile băncii în tranzacția efectuata cu Societatea cu Răspundere Limitată „Prutul Azuriu”, ceea ce contravine legislației în vigoare.

La 19 octombrie 2015 și la 02 decembrie 2015 Sandul Alexandu și Sandul Tamara au depus cereri de concretizare a pretențiilor din cererea de chemare în judecată. Reclamanții au solicitat încasarea din contul Societății pe Acțiuni „Moldindconbank”, în beneficiul lui Sandul Alexandru și Sandul Tamara a sumei de 1 655 101,85 lei - cu titlu de datorie, a sumei de 412573,78 lei - cu titlu de dobânzii de întârziere și a sumei de 100000 lei - cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 martie 2016, cererea de chemare în judecată depusă de Sandul Alexandru, Sandul Tamara împotriva Societății pe Acțiuni „Moldindconbank”, privind încasarea datorie, a penalității și repararea prejudiciului moral a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017, apelul declarat de Sandul Alexandru și Sandul Tamara a fost admis, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 martie 2016, fiind emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată depusă de Sandul Alexandru, Sandul Tamara împotriva Societății pe Acțiuni „Moldindconbank”, privind încasarea datoriei, a penalității și repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea din contul Societății pe Acțiuni „Moldindconbank” în beneficiul lui Sandul Alexandru și Sandul Tamara suma de 690789,85 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 36265 lei. În rest, pretențiile reclamanților au fost respinse, ca nefondate.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 23 iunie 2017, Societatea pe Acțiuni „Moldindconbank”, a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărîrii primei instanțe. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2017, recursul declarat de BC „Moldindconbank” SA a fost declarat inadmisibil. La data de 21 iulie 2017, Sandu Alexandru și Sandu Tamara au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017, solicitând casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri de admitere a pretențiilor. La data de 20 noiembrie 2017, Societatea pe Acțiuni „Moldindconbank” a depus referință asupra cererii de recurs, solicitând declararea acestuia inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Sandul Alexandru și Sandul Tamara, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Sandul Alexandru și Sandul Tamara, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Sandul Alexandru și Sandul Tamara. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Sandul Alexandru și Sandul Tamara. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Nicolae Craiu, Maria Ghervas Copia corespunde originalului Judecător Svetlana Filincova