2rh-217/17 — cu privire la încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.2rh- 217/17

Instanța de fond: Judecătoria Edineț – Gh. Bîrsan

Instanța de apel: CA Bălți – T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza

Instanța de recurs: CSJ – S. Filincova, D. Mardari, M. Ghervas,

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinând cererea de revizuire declarată de către Anatoli Jurcov,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecară declarată de către Anatoli

Jurcov împotriva Liliei Țurcan și Nicolae Titov cu privire la încasarea prejudiciului

moral,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiției din data de 05 octombrie 2016,

prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de recurs depusă de către Anatoli

Jurcov,

C O N S T A T Ă:

Anatoli Jurcov la data de 16 noiembrie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Liliei Țurcan și Nicolae Titov privind repararea prejudiciului

moral în cuantum de 50 000 euro ( f.d.2-3)

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin hotărârea Judecătoriei

Dondușeni din 06 septembrie 2004, s-a recunoscut valabil contractul de vânzare-

cumpărare a apartamentului nr. xxxxx, încheiat între Anatolii Jurcov și Nicolae Titov.

Hotărârea fiind casată prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 august 2011 cu

remiterea cauzei la rejudecare. Prin hotărârea Judecătoriei Dondușeni din 04

decembrie 2012 s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolae Titov

ca fiind neîntemeiată.

Fiindcă până la anularea hotărârii Judecătoriei Dondușeni din 06 septembrie

2004 apartamentul litigios a fost vândut de către Nicolae Titov Galinei Arapu, care la

rândul ei a vândut apartamentul Zalinei Caldare, consideră că pârâții l-au prejudiciat

material și a solicitat de la ei o compensație bănească în sumă de 50 000 euro.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din data de 29 februarie 2016 s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Jurcov ca fiind neîntemeiată ( f.d.

70).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din data de 07 iunie 2016 s-a respins cererea de

apel depusă de Anatoli Jurcov, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Edineț din data de

29 februarie 2016 ( f.d. 129).

Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din data de 05 octombrie 2016 a

respins ca fiind inadmisibil recursul declarat de către Anatoli Jurcov ( f.d 171-174).

1

Nefiind de acord cu încheierea instanței de recurs, la data de 03 octombrie 2017

a contestat-o cu revizuire, solicitând casarea încheierii contestate, rejudecarea cauzei,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri privind admiterea acțiunii ( f.d. 176).

În motivarea revizuirii revizuentul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 449 lit.

b) al CPC, invocând ca circumstanță nouă faptul că la data de 16 iunie 2017 de către

Judecătoria Drochia (sediul central) a fost emisă hotărârea, prin care s-a admis

acțiunea lui Anatoli Jurcov, au fost declarate nule contractele de vânzare- cumpărare

nr. 611 din 29 iulie 2006 încheiat între Nicolae Titov și Galina Arapu și nr. 10219 din

13 decembrie 2016 încheiat între Galina Arapu și Zalina Caldare, a apartamentului

nr. xxxxx.

Conform prevederilor art. 451, alin.1 în coroborare cu art. 447 lit. a) CPC

cererea de revizuire se depune în scris de către părți și alți participanți la proces,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-

se probele ce le confirmă.

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport cu

temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră, că

cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 449 CPC revizuirea se declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că

prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale

în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449, lit. b) CPC

„au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au

2

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii”, invocând că după emiterea deciziei recurate i-au devenit

cunoscute noi argumente și anume, că contractele de vânzare – cumpărare a

apartamentului nr. xxxxx, încheiate la data de 26 iulie 2006 și 13 decembrie 2016 au

fost anulate prin hotărârea Judecătoriei Dondușeni (sediul central) din data de 14

iunie 2017.

Completul Colegiului reține, că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent

este important ca circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei

civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată,

să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

La caz, Anatoli Jurcov invocă drept circumstanță nouă hotărârea Judecătoriei

Dondușeni (sediul central), care a fost pronunțată la data de 14 iunie 2017, adică după

pronunțarea de către Curtea Supremă de Justițe a încheierii contestate cu revizuire.

Prin urmare, instanța de revizuire remarcă, că cele invocate de revizuent în

susținerea poziției sale, nu se încadrează în prevederile art. 449, lit. b) CPC, ori

circumstanța invocată a apărut ulterior emiterii hotărârilor judecătorești.

Totodată, completul Colegiului reamintește, că este necesar ca după emiterea

deciziei, revizuentului să-i fie cunoscute circumstanțe sau fapte esențiale pricinii, care

nu au putut fi cunoscute acestuia, însă a întreprins toate măsurile pentru aflarea

acestora în timpul judecării cauzei.

Revizuirea hotărârii judecătorești rămasă irevocabilă este posibilă doar în

cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente care

sunt esențiale pentru litigiul examinat și de natură să influențeze soluția adoptată.

În speță, argumentul revizuentului cu privire la anularea contractelor de

vânzare – cumpărare a apartamentului nr. xxxxx, nu este esențial litigiului dedus

judecății și nu poate influența soluția adoptată privind respingerea pretenției cu

privire la încasarea prejudiciului moral.

Completul Colegiului precizează, că hotărârea atacată prin intermediul

revizuirii nu poate fi criticată în raport cu probatoriul dosarului existent la data

pronunțării acestei hotărâri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de

instanță la data pronunțării.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei

noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății finalizate cu

pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de

revizuire pe acest temei este important ca circumstanțele sau faptele date, existente

obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor

probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare

a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței

de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Completul Colegiului constată, că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde

nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri

irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor

internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului

3

judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează, că revizuirea este o cale de

atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată

a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor

juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată

fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate instanța de revizuire invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca

contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice

presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o

parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru

obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a

instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui

apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată

doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caractere substanțiale și

obligatorii.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate,

Colegiul consideră, că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449, lit. b), 453, lit. a) ale CPC completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Anatoli

Jurcov.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4