3ra-1305/17 — cu privire la repunerea în termenul de prescripție și anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1305/17 Instanța de fond: Judecătoria Centru mun. Chișinău – L. Bagrin Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – D. Manole, V. Negru, A. Bostan Î N C H E I E R E 22 noiembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Alali Abed Allah împotriva Biroului Migrație și Azil, intervenient accesoriu Serviciul de Informații și Securitate cu privire la repunerea în termenul de prescripție și anularea actelor administrative, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de Alali Abed Allah, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 30 iunie 2016, C O N S T A T Ă : La 29 martie 2016 Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil, intervenient accesoriu Serviciul de Informație și Securitate cu privire la repunerea în termenul de prescripție privind contestarea deciziei nr.79 din 20 noiembrie 2015 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă și deciziei nr.13 din 20 noiembrie 2015 de returnare sub escortă de pe teritoriul Republicii Moldova, anularea deciziilor nr. 79 din 20 noiembrie 2015, nr. 13 din 20 noiembrie 2015 și restabilirea situației preexistente deciziilor anulabile.

(f.d.4-6) În motivarea acțiunii avocatul reclamantului a indicat, că Alali Abed Allah, student la Universitatea Tehnică a Moldovei este cetățean al Siriei și solicitant de azil în Republica Moldova din 01 septembrie 2015. La data de 20 noiembrie 2015, Biroul Migrație și Azil, a emis decizia nr.79 cu privire la declararea lui Alali Abed Allah, ca persoană indezirabilă și tot în aceiași zi a emis și decizia nr.13 de returnare lui Alali Abed Allah, sub escortă de pe teritoriul Republicii Moldova. Reclamantul menționează că nu a fost informat asupra motivelor expulzării sale și a fost în imposibilitate de a-și asigura apărarea în lipsa oricăror dovezi împotriva sa. În opinia 1 reclamantului returnarea îl va supune la un tratament inuman și degradant interzis de art. 3 CEDO, or, organul emitent nu a ținut cont de faptul că în țara de origine Republica Arabă Sirienă are loc un conflict armat.

Consideră deciziile contestate ca fiind ilegale în fond, emise contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite, or, pârâtul le-a emis în aceiași zi și tot atunci au fost și executate,reclamantul fiind lipsit de posibilitatea fizică de a contesta actele date. La data de 13 februarie 2016 reclamantul a reușit identificarea unui reprezentant, ce va acționa în interesele sale pe teritoriul Republicii Moldova și prin poștă a fost expediat mandatul pentru a fi contrasemnat de către client, iar la data de 25 martie 2016, mandatul a fost recepționat. Astfel, omiterea termenului de prescripție este justificat și urmează să fie repus în termen. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2016 s-a respins cererea depusă de Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu cu privire la repunerea în termen de prescripție ca fiind nefondată, s-a respins acțiunea ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

(f.d. 64, 74-81). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016 a fost respins apelul declarat de Alali Abed Allah, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2016. (f.d.101,102-107) La 14 ianuarie 2017 Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță. (f.d. 110-112) În motivarea cererii de recurs avocatul recurentul a invocat, că instanța de fond a examinat cauza în absența unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat data și ora ședinței de judecată, instanța de apel la emiterea deciziei urma să i-a în cont circumstanța dată, însă cu toate acestea a menținut hotărârea instanței de fond, care a fost emisă cu încălcarea procedurii.

La 20 noiembrie 2017 Biroului Migrație și Azil a depus referință, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și depus peste termen. În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 18 octombrie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 11 noiembrie 2016, confirmare despre recepționarea acesteia de către părții la materialele dosarului lipsește (f.d.108). În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 14 ianuarie 2017, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de 2 admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentul la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu inadmisibil.

3 Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu , se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4