3ra-1305/17 — cu privire la repunerea în termenul de prescripție și anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1305/17

Instanța de fond: Judecătoria Centru mun. Chișinău – L. Bagrin

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – D. Manole, V. Negru, A. Bostan

Î N C H E I E R E

22 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Alali Abed Allah,

reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de către Alali Abed Allah împotriva Biroului Migrație și Azil,

intervenient accesoriu Serviciul de Informații și Securitate cu privire la repunerea în

termenul de prescripție și anularea actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, prin care s-a

respins apelul declarat de Alali Abed Allah, s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 29 martie 2016 Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii

Russu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil,

intervenient accesoriu Serviciul de Informație și Securitate cu privire la repunerea în

termenul de prescripție privind contestarea deciziei nr.79 din 20 noiembrie 2015 cu

privire la declararea străinului persoană indezirabilă și deciziei nr.13 din 20

noiembrie 2015 de returnare sub escortă de pe teritoriul Republicii Moldova, anularea

deciziilor nr. 79 din 20 noiembrie 2015, nr. 13 din 20 noiembrie 2015 și restabilirea

situației preexistente deciziilor anulabile. (f.d.4-6)

În motivarea acțiunii avocatul reclamantului a indicat, că Alali Abed Allah,

student la Universitatea Tehnică a Moldovei este cetățean al Siriei și solicitant de azil

în Republica Moldova din 01 septembrie 2015. La data de 20 noiembrie 2015, Biroul

Migrație și Azil, a emis decizia nr.79 cu privire la declararea lui Alali Abed Allah, ca

persoană indezirabilă și tot în aceiași zi a emis și decizia nr.13 de returnare lui Alali

Abed Allah, sub escortă de pe teritoriul Republicii Moldova. Reclamantul

menționează că nu a fost informat asupra motivelor expulzării sale și a fost în

imposibilitate de a-și asigura apărarea în lipsa oricăror dovezi împotriva sa. În opinia

1

reclamantului returnarea îl va supune la un tratament inuman și degradant interzis de

art. 3 CEDO, or, organul emitent nu a ținut cont de faptul că în țara de origine

Republica Arabă Sirienă are loc un conflict armat. Consideră deciziile contestate ca

fiind ilegale în fond, emise contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii

stabilite, or, pârâtul le-a emis în aceiași zi și tot atunci au fost și executate,reclamantul

fiind lipsit de posibilitatea fizică de a contesta actele date. La data de 13 februarie

2016 reclamantul a reușit identificarea unui reprezentant, ce va acționa în interesele

sale pe teritoriul Republicii Moldova și prin poștă a fost expediat mandatul pentru a fi

contrasemnat de către client, iar la data de 25 martie 2016, mandatul a fost

recepționat. Astfel, omiterea termenului de prescripție este justificat și urmează să fie

repus în termen.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2016 s-a respins

cererea depusă de Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu cu

privire la repunerea în termen de prescripție ca fiind nefondată, s-a respins acțiunea

ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție. (f.d. 64, 74-81).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016 a fost respins apelul

declarat de Alali Abed Allah, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 30 iunie 2016. (f.d.101,102-107)

La 14 ianuarie 2017 Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii

Russu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie

2016, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu trimiterea cauzei la rejudecare în

prima instanță. (f.d. 110-112)

În motivarea cererii de recurs avocatul recurentul a invocat, că instanța de fond

a examinat cauza în absența unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat data

și ora ședinței de judecată, instanța de apel la emiterea deciziei urma să i-a în cont

circumstanța dată, însă cu toate acestea a menținut hotărârea instanței de fond, care a

fost emisă cu încălcarea procedurii.

La 20 noiembrie 2017 Biroului Migrație și Azil a depus referință, solicitând

respingerea recursului ca neîntemeiat și depus peste termen.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

18 octombrie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 11

noiembrie 2016, confirmare despre recepționarea acesteia de către părții la

materialele dosarului lipsește (f.d.108).

În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 14 ianuarie 2017, se consideră

depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Alali

Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu indică argumente

ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile

probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de

2

admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul

declarat de către Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de

judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentul la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu și, respectiv,

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar Dmitrii Russu

inadmisibil.

3

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Alali Abed Allah, reprezentat de avocatul stagiar

Dmitrii Russu , se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

4