2rhc-111/17 — privind intentarea procesului de insolvabilitate

Dosarul nr. 2rhc-111/17

Instanța de fond: CA Chișinău – M. Moraru

Instanța de recurs: CSJ – S. Filincova, G. Stratulat, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

22 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Galina Stratulat, Maria Ghervas,

examinând cererea de revizuire înaintată de către Ternovski Alexandr

administratorul și fondatorul Societății cu Răspundere Limitată „Mazal Tov”,

în cauza la cererea introductivă înaintată de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău, Direcția Administrare Fiscală Rîșcani împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Mazal Tov” privind intentarea procesului de insolvabilitate,

împotriva deciziei Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2016, prin care s-a respins recursul declarat

de către Ternovski Alexandr administratorul și fondatorul SRL „Mazal Tov” și s-a

menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016,

C O N S T A T Ă:

La 22 octombrie 2015 Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, Direcția

Administrare Fiscală Rîșcani a înaintat cerere introductivă împotriva SRL „Mazal Tov”

privind intentarea procesului de insolvabilitate.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2015 a fost admisă spre

examinare cererea introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate față de

SRL „Mazal Tov” și în scopul prevenirii modificărilor stării bunurilor debitorului în

perioada de până la intentarea procesului de insolvabilitate s-a dispus aplicarea

măsurilor de asigurare în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității. În calitate

de administrator provizoriu a fost numită Fanari Svetlana.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016 s-a declarat

SRL „Mazal Tov” în stare de insolvabilitate, s-a intentat în privința debitorului

1

procedura simplificată a falimentului și s-a desemnat în calitate de lichidator Fanari

Svetlana.

În cadrul ședinței de judecată din data de 15 ianuarie 2016 administratorul

provizoriu Fanari Svetlana a depus o cerere, prin care a solicitat încasarea remunerației

administratorului provizoriu pe perioada de observație în mărime de 20 773,33 lei și

cheltuielilor suportate pe cont propriu, compuse din cheltuieli poștale în mărime de

307,85 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016 s-a admis cererea

administratorului provizoriu Fanari Svetlana privind stabilirea remunerației, s-a stabilit

remunerarea administratorului provizoriu Fanari Svetlana pentru perioada de

îndeplinire a funcției de administrare provizorie în sumă de 20 773,33 lei. S-au

compensat cheltuielile suportate de administratorul provizoriu Fanari Svetlena în

activitatea sa, în perioada de îndeplinire a funcției în sumă de 307,85 lei. S-a încasat

din contul lui Ternovski Alexandr administratorul și fondatorul SRL „Mazal Tov” în

beneficiul administratorului provizoriu Fanari Svetlana suma de 20 773,33 lei cu titlu

de remunerație și suma de 307,85 lei cu titlu de cheltuieli aferente suportate în perioada

de îndeplinire a funcției. (f.d. 7-8).

La 03 octombrie 2016 Ternovski Alexandr administratorul și fondatorul

SRL „Mazal Tov” a declarat cerere de recurs, solicitând casarea încheierii

Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2016 s-a respins

recursul declarat de către Ternovski Alexandr administratorul și fondatorul

SRL „Mazal Tov” și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din

17 martie 2016. (f.d. 41-44)

La 13 septembrie 2017 Ternovski Alexandr administratorul și fondatorul

SRL „Mazal Tov” a depus cerere de revizuire asupra deciziei Curții Supreme de

Justiție din 26 octombrie 2016, prin care a fost menținută încheierea Curții de Apel

Chișinău din 17 martie 2016, privind stabilirea remunerației administratorului

provizoriu Fanari Svetlana pentru perioada de îndeplinire a funcției de administrare

provizorie în sumă de 20 773,33 lei și împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din

08 iunie 2016, prin care a fost menținută hotărârea Curții de Apel Chișinău din

17 martie 2016 de intentare a procedurii simplificate a falimentului față de

SRL „Mazal Tov”, s-a desemnat în calitate de lichidator al SRL „Mazal Tov” Fanari

Svetlana și s-a înlăturat de la conducere a administratorului și fondatorului SRL „Mazal

Tov” Ternovski Alexandr, solicitând casarea acestora cu trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de insolvabilitate. (f.d. 46-56)

În prezenta procedură Curtea Supremă de Justiție va examina cererea de

revizuire asupra încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016 privind

stabilirea remunerației administratorului provizoriu Fanari Svetlana pentru perioada

de îndeplinire a funcției de administrare provizorie în sumă de 20 773,33 lei, iar cererea

2

de revizuire asupra hotărârii Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016 va fi examinată

de un alt complet de judecată.

Drept temei de revizuire revizuentul a invocat prevederile art. 449 lit. b) și c)

CPC și anume că au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale pentru examinarea

justă a pricinii și că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care

nu au fost implicate în proces.

A menționat că Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, Direcția

Administrare Fiscală Rîșcani și lichidatorul Fanari Svetlana intenționat au dus în eroare

instanța de insolvabilitate indicând persoana responsabilă de starea de insolvabilitate

a întreprinderii pe fondatorul și administratorul Ternovski Alexandr, care nu se

consideră vinovat de aducerea în stare de insolvabilitate a societății fondate, din contra,

este persoana păgubașă. Totodată, persoanele menționate supra au ascuns și intenționat

nu au prezentat probele care confirmă că revizuentul nu a contribuit la aducerea

societății în stare de insolvabilitate.

A mai indicat că Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, Direcția

Administrare Fiscală Rîșcani s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu cerere

introductivă față de SRL „Mazal Tov” invocând că are datorii față de bugetul de stat,

însă, datoria s-a format în rezultatul îndeplinirii atribuțiilor necorespunzătoare de către

contabilul Buzurnaia Natalia, care a fost angajată la 01.05.2011 în baza contractului de

muncă.

Respectiv, Buzurnaia Natalia, fiind angajată în calitate de contabil la societate și

fiind persoană responsabilă a organelor de conducere ale SRL „Mazal Tov”, în

conformitate cu art. 247 al Legii insolvabilității, poartă și ea răspundere pentru

aducerea persoanei juridice în stare de insolvabilitate, dar care nu a fost introdusă în

proces.

Consideră că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2016 îi sunt

lezate drepturile sale de invalid, fiind descriminat și lipsit de dreptul de a-și apăra

drepturile sale procesuale și constituționale. În materialele cauzei nu sunt toate probele

care ar reflecta situația reală a cauzei. Respectiv, după mai mule adresări în instanța de

insolvabilitate cu cereri, a făcut cunoștință cu materialele cauzei și i-au devenit

cunoscute circumstanțele relatate supra și faptele esențiale ale pricinii care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuientului până la examinarea cauzei.

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport cu

temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ consideră că cererea de revizuire a deciziei Curții Supreme de

Justiție din 26 octombrie 2016 este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

3

Revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC

„au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii”, „instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces.

Temeiurile invocate și în special faptul că după ce a făcut cunoștință cu probele

dosarului de insolvabilitate, făcând mai multe interpelări, i-au devenit cunoscute unele

circumstanțe și fapte esențiale ale pricinii, care nu a fost posibil de aflat în timpul

judecării anterioare a pricinii, deoarece instanța de insolvabilitate nu-i elibera dosarul,

nu constituie temei de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din

26 octombrie 2016 și a încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016, prin care

s-a stabilit și încasat remunerația administratorului provizoriu. Este cert că revizuentul

cunoștea și fără aceste probe despre starea financiară a societății și cauza care a

survenit.

Mai mult ca atât, revizuentul în anexele la cererea sa de revizuire a prezentat cereri

și acte care le-a contestat în instanța de judecată, respectiv cunoștea despre ele în timpul

judecării pricinii.

Revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) CPC

„instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate

în proces” și anume că cauza a fost examinată fără a fi citată și fără a fi atrasă ca parte

în proces contabilul Buzurnaia Natalia.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ conchide că potrivit art.

447 lit. c) CPC sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au

participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau

decizia judecătorească.

Pornind de la prevederile acestei norme legale Colegiul reține că pentru a fi în

posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că hotărârea,

a cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale. Atunci când se invocă temeiul

prevăzut de art. 449 lit. c) CPC instanța de judecată urmează să constate dacă persoana,

care nu a fost implicată în proces, este subiect al raportului material litigios.

În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente și concludente, iar instanța

urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei neimplicate în

proces i-au fost încălcate aceste drepturi.

Or, actele cauzei atestă că Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, Direcția

Administrare Fiscală Rîșcani a înaintat cerere introductivă împotriva SRL „Mazal Tov”

privind intentarea procesului de insolvabilitate. Ulterior, administratorul provizoriu

Fanari Svetlana a depus o cerere, prin care a solicitat încasarea remunerației

administratorului provizoriu pe perioada de observație în mărime de 20 773,33 lei și

cheltuielilor suportate pe cont propriu, compuse din cheltuieli poștale în mărime de

4

307,85 lei din contul fondatorului și administratorului SRL „Mazal Tov” Ternovski

Alexandr.

Colegiul reține că Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 17 martie 2016 a

admis cererea administratorului provizoriu Fanari Svetlana și a încasat din contul lui

Ternovski Alexandr administratorul și fondatorul SRL „Mazal Tov” în beneficiul

administratorului provizoriu Fanari Svetlana suma de 20 773,33 lei cu titlu de

remunerație și suma de 307,85 lei cu titlu de cheltuieli aferente suportate în perioada

de îndeplinire a funcției.

Colegiul conchide că revizuentul nu a confirmat instanței de judecată existența

temeiului prevăzut la art. 449 lit. c) CPC - faptul că prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 26 octombrie 2016 și încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016

au fost lezate în drepturi alte persoane, neimplicate în proces.

Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt

care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului

judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de

reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate

duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod

limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune

respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este

în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei

reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor

superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca

un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci

când este determinată de circumstanțe cu caracter substanțiale și obligatoriu.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului resjudicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

5

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiurile revizuirii

nu au fost prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ conchide

că cererea de revizuire înaintată de Ternovski Alexandr administratorul și fondatorul

Societății cu Răspundere Limitată „Mazal Tov” este inadmisibilă și urmează a fi

respinsă.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449 lit. b) și c), art. 453 alin. (1) lit. a) CPC

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Ternovski

Alexandr administratorul și fondatorul Societății cu Răspundere Limitată „Mazal

Tov”.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Maria Ghervas

6