3ra-1066/17 — contestarea în parte a actului administrativ

prima instanță: V. Sandu dosarul nr. 3ra-1066/17 instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai D E C I Z I E 08 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Druță, Oleg Sternioală Luiza Gafton, Mariana Pitic examinând recursul declarat de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii cu capital străin „Jurnal de Chișinău Plus” societate cu răspundere limitată împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la contestarea în parte a actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 10 aprilie 2017, c o n s t a t ă: La data de 01 decembrie 2016, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la contestarea în parte a actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este titulara postului de televiziune Jurnal TV, a cărui activitate a fost monitorizată de pârât în perioada 31 octombrie - 05 noiembrie 2016, sub aspectul corectitudinii refecării, în principalul buletin de știri, a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. Menționează că, la data de 21 noiembrie 2016, a recepționat Raportul de monitorizare a principalului buletin informativ al postului de televiziune Jurnal TV, examinarea căruia a fost numită pentru 25 noiembrie 2016, ora 10.00.

Susține că, prin Raportul de monitorizare a principalului buletin informativ al postului de televiziune Jurnal TV pârâtul a constatat că, reclamanta a încălcat prevederile art. 7 alin. (2) și (3) din Codul audiovizualului, atestând un dezechilibru între PAS și candidatul acestuia, Maia Sandu, cu ceilalți candidați electorali și subiecți politici, care, în opina sa, formează componențele contravențiilor prevăzute de art.7 alin. (2) și (3) din Codul audiovizualului. În același timp, pârâtul a indicat 1 că, partea dominantă a reflectării, de 55,9% a acumulat PAS, fiind urmat de PSRM cu 44,1%. Afirmă că, la data de 24 noiembrie 2016, a depus obiecții asupra Raportului de monitorizare a principalului buletin informativ al postului de televiziune Jurnal TV, prin care nu a recunoscut faptele și vinovăția.

Relevă că, prin pct. 6 din decizia nr. 32/185 din 25 noiembrie 2016 reclamanta a fost sancționată cu retragerea dreptului de a difuza anunțuri publicitare pentru o perioadă de 72 ore, pentru derogări repetate de la pct. 3.1 lit. a) din Condițiile la licența de emisie seria AA nr. 073710 din 03 iulie 2009 (nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (2) și (3) din Codul audiovizualului), în conformitate cu art. 38 alin. (2) lit. b) și f) și alin. (3) lit. b) din Codul audiovizualului. Consideră că, decizia pârâtului, prin care i-a fost aplicată sancțiunea, este ilegal în fond și emisă contrar procedurii legale.

Invocă că, decizia enunțată a fost adoptată în temeiul Raportului de monitorizare a principalului buletin informativ al postului de televiziune Jurnal TV, pentru perioada 31 octombrie - 05 noiembrie 2016, care, la rîndul său, a fost întocmit în vederea constatării respectării Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 181 din 6 septembrie 2016 și a Concepției privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 de către instituțiile audiovizualului din Republica Moldova, aprobată prin decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 22/126 din 25 august 2016, însă nici în textul Raportului și nici în decizia contestată nu au fost stabilite derogări de la aceste acte normative, a căror respectare este obligatorie în perioada electorală.

Or, reclamanta nu a admis derogări de la normele imperative aferente perioadei electorale, iar pârâtul, cu toate că a monitorizat activitatea reclamantei sub aspectul respectării acestor reglementări, nu a constatat devieri și încălcări ale acestora, astfel, atare încălcări nici nu au existat. Mai invocă că, ținând cont de prevederile art. 38 alin. (7) din Codul audiovizualului, reclamanta a întocmit și a depus obiecții scrise, pe care le-a prezentat în timp util pentru ca ele să fie examinate și apreciate de pârât, însă în pofida faptului că obiecțiile au fost înaintate pârâtului, acesta nu le-a examinat și nici combătut, după cum se constată din textul deciziei și din procesul-verbal al ședinței Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Menționează că, chiar în textul deciziei contestate pârâtul a recunoscut că, nu a examinat obiecțiile, limitându-se doar la faptul că, prin scrisoarea nr. 372-E/04 din 24 noiembrie 2016, postul de televiziune Jurnal TV a declarat că nu este de acord cu rezultatele monitorizării și a cerut ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului să adopte o decizie de încetare a examinării raportului de monitorizare a postului Jurnal TV, însă ca urmare a examinării scrisorii nominalizate, s-a constatat netemeinicia acesteia. Susține că, prin aceasta se constată că, actul contestat contravine prevederilor art. 38 alin. (8) din Codul audiovizualului.

2 Afirmă că, în textul actului de prezentare a învinuirilor - Raportul de monitorizare expres a fost indicat că, reflectarea candidaților electorali în cadrul buletinelor informative difuzate de postul de televiziune „Jurnal TV” a fost, în general, neutră, unii fiind tratați atît pozitiv, cît și negativ, însă, contrar acestor enunțuri, este acuzată de comiterea unor încălcări, fapt ce a nedumerit-o. Relevă că, conform textului Raportului de monitorizare și a cap. IX din decizia contestată, se constată la final „un dezechilibru între PAS și candidatul acestuia, Maia Sandu, cu ceilalți candidați electorali și subiecți politici”, care, în opina sa, formează componențele contravențiilor prevăzute de art. 7 alin. (2) și (3) din Codul audiovizualului.

În același timp, pârâta a indicat că, partea dominantă a reflectării, de 55,9% a acumulat PAS, fiind urmat de PSRM - cu 44,1%. Mai relevă că, perioada vizată se referă strict la turul 2 al alegerilor, unde au fost doar 2 concurenți electorali, ocazie cu care este neclară insinuarea pârâtului despre „ceilalți candidați și subiecți politici”, în afară de PAS și Maia Sandu. Invocă că, necătând la faptul că se impută la finalul Raportului existența unei discrepanțe majore între procentajele de mediatizare, în partea descriptivă se indică o diferență de doar 10%, ceea ce nicidecum nu poate fi catalogată ca o dominare a unui concurent față de altul. Declară că, art. 6 din Codul contravențional prescrie egalitatea în fața legii, ce a fost încălcat de pârât, care a decis sancționarea sa în pofida faptului că alte posturi, având presupuse abateri similare, nu au mai fost sancționate.

Această discriminare contravine și unor reglementări speciale, incluse în Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității și, anume, prevederile art. art. 2, 3, 4 și 6 din Lege. Menționează că, în condițiile în care pârâtul nu are aprobat un regulament, care ar delimita strict limitele admisibile ale diferențierii procentuale la mediatizarea concurenților electorali, marja de 10% nu poate nicidecum constitui un temei în vederea concluzionării existenței unui dezechilibru. Or, pârâtul urma să motiveze cum a ajuns la această concluzie și pe ce își întemeiază decizia de sancționare, atît timp cît legea nu este clară și nu stabilește cert marjele de apreciere, precum și limitele care pot atrage neaplicarea unei sancțiuni, după cum deja a fost constatat în raport cu unele posturi TV concurente.

Susține că, Jurnal TV nu poate măsura exact și egal mediatizarea activității tuturor concurenților electorali, după cum acest fapt nici nu este posibil și nici necesar, dar în același timp, această mediatizare este strict legată și de acțiunile nemijlocite ale concurenților. Cu cît aceștia sunt mai activi, cu atît mai mult ei ajung subiecte de știri, inclusiv la Jurnal TV. Afirmă că, în cazul alegerilor și monitorizării unui singur buletin de știri nu este posibilă invocarea și aplicarea art. 7 alin. (2) din Codul audiovizualului.

Relevă că propagarea pozițiilor partidelor sau mișcărilor politice, reieșind din prevederile art. l din Codul electoral, constituie agitație electorală: agitație electorală- acțiuni de pregătire și difuzare a informației, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alți concurenți electorali, iar 3 avînd în vedere că aceste mesaje se difuzează prin intermediul mas-media, ele reprezintă publicitate electorală. Mai relevă că, Jurnal TV nu a difuzat în buletinele de știri mesaje cu titlu de agitație electorală sau de publicitate electorală. Invocă că, orice post de televiziune în campania electorală este în drept să difuzeze publicitate electorală contra plată și să acorde timpi de antenă prin intermediul organizării dezbaterilor electorale, care, de regulă, se oferă gratis.

Difuzarea informațiilor în buletinele de știri se efectuează cu respectarea strictă a prevederilor art. 7 alin. (4) din Codul audiovizualului. Declară că, a respectat aceste prevederi legale și pârâtul nu a constatat că ar fi existat abateri în această privință. Menționează că, art. 7 alin. (3) din Codul audiovizualului prevede că, pentru încurajarea și facilitarea exprimării pluraliste a curentelor de opinie, radiodifuzorii au obligația de a reflecta campaniile electorale în mod veridic, echilibrat și imparțial. Susține că, Jurnal TV a respectat întocmai obligația de a reflecta în mod veridic campania electorală, în mod echilibrat și imparțial campania electorală. Cu toate acestea, prin Raportul menționat se impută existența unui dezechilibru între PAS și candidatul acestuia Maia Sandu, cu ceilalți candidați electorali și subiecți politici.

Declară că, noțiunea inclusă în decizia de sancționare - „dezechilibru” este o invenție a autorilor acestui raport, deoarece în lege ea nu se reglementează, iar prin aceasta se încalcă art. 5 alin. (2) din Codul contravențional. Solicită anularea pct. 6 din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 32/185 din 25 noiembrie 2016. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 10 aprilie 2017 a fost admisă acțiunea și a fost anulat pct. 6 din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 32/185 din 25 noiembrie 2016 ca fiind ilegal. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017 a fost respins apelul declarat de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 27 iulie 2017, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece instanțele judecătorești, la examinarea cauzei, au apreciat eronat probele prezentate la dosar și greșit au aplicat normele de drept material.

Menționează că, instanțele de judecată, la emiterea hotărârilor, nu au elucidat pe deplin datele din raportul de monitorizare și, anume, în cadrul principalului buletin informativ al postului de televiziune „Jurnal TV”, partea dominată a reflectării în știri a fost obținută de Maia Sandu - 56,0% (0:37:27), fiind urmată de Igor Dodon, cu 44,0% (0:29:22), iar din volumul total al subiecților politici reflectați în cadrul principalului buletin informativ al postului de televiziune „Jurnal TV”, 4 partea dominantă a reflectării, de 55.9% (0:37:32), a acumulat PAS, fiind urmat de PSRM- cu 44,1% (0:29:39). Candidații electorali Igor Dodon și Maia Sandu, precum și subiecții politici PSRM și PAS au fost mediatizați în context neutru, pozitiv și negativ, într-un mod dezechilibrat, candidatul PSRM fiind defavorizat, iar candidatul PAS fiind favorizat.

În perioada de raport, din numărul total de subiecți politici, cota femeilor a fost de 55,4%, iar cota bărbaților a constituit 44,6%. Susține că, instanța de apel a reținut că, Consiliul a respectat procedura existentă pentru perioada premergătoare monitorizării și celei premergătoare dezbaterii Raportului de monitorizare. Astfel, respectând prevederile art. 38 alin. (7) din Codul audiovizualului, Consiliul a informat radiodifuzorul despre monitorizarea activității, iar la finalizarea acestei proceduri, l-a informat despre rezultatele monitorizării, expediindu-i Raportul corespunzător și acordându-i termen suficient pentru a se pregăti de procedura dezbaterilor pe marginea acestuia.

Cu toate acestea, în încălcarea prevederilor art. 38 alin. (8) din Codul audiovizualului, Consiliul nu a pus în discuție, nu a examinat și nu a dezbătut obiecțiile înaintate de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, nu a explicat acest lucru și nu s-a expus nici într-un fel asupra motivelor invocate de radiodifuzor în susținerea poziției sale. Afirmă că, în decizia recurentului nr. 32/185 adoptată în ședința publică a Consiliului Coordonator al Audiovizualului din 25 noiembrie 2016 a fost indicat că, prin scrisoarea nr. 372-E/04 din 24 noiembrie 2016, postul de televiziune „Jurnal TV” a declarat că nu este de acord cu rezultatele monitorizării și a cerut ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului să adopte o decizie de încetare a examinării raportului de monitorizare a postului „Jurnal TV”.

Ca urmare a examinării scrisorii nominalizate, s-a constatat netemeinicia acesteia. Relevă că, în urma examinării obiecțiilor depuse de reclamantă, Consiliul a constatat faptul că argumentele date sunt doar declarații și exprimă nemulțumirea postului de televiziune „Jurnal TV”, astfel, demonstrându-se netemeinicia acestora. Mai relevă că, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, fiind invitată de nenumărate ori la ședințele Consiliului, nu s-a prezentat niciodată, astfel, refuzând să-și prezinte cazul în fața Consiliului. Astfel, au fost respectate prevederile art. 38 din Codul audiovizualului. Invocă că, la adoptarea deciziei recurentului nr. 32/185 din 25 noiembrie 2016, nu a fost încălcată procedura legală de sancționare.

Declară că, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a monitorizat reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 în baza Metodologiei MEMO 98, aprobată în cadrul ședinței publice a Consiliului din 29 octombrie 2010, prin decizia nr. 129, în conformitate cu Programul comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei în cadrul „Programului de Susținere a Democrației în Republica Moldova”, planificat pe Componenta „Sprijin pentru dezvoltarea mass-media pluraliste, standardele Consiliului Europei și prevederile legislației Republicii Moldova”. Menționează că în scopul reflectării campaniei prezidențiale în mod veridic, echilibrat și imparțial, Consiliul a organizat pentru radiodifuzori, pe data de 23 5 septembrie 2016, seminarul cu tematica „Reflectarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016”.

Susține că, metodologia în baza căreia Consiliul efectuează monitorizări este cu acces public și este publicată pe pagina oficială a Consiliului. Afirmă că, în urma monitorizării buletinelor informative a postului „Jurnal TV” s-au stabilit derogări și de la prevederile art. 7 alin. (2) din Codul audiovizualului, acordând timpi de antenă unui partid sau unei mișcări politice pentru propagarea pozițiilor acestora, radiodifuzorul trebuie să ofere, de asemenea, în cadrul aceluiași gen de programe și la aceeași oră, timpi de antenă altor partide și mișcări politice fără tergiversări neîntemeiate și fără a favoriza un partid anume, indiferent de procentajul reprezentării sale parlamentare. Relevă că, Consiliul Coordonator al Audiovizualului corect a stabilit derogările admise de la art. 7 alin. (2) din Codul audiovizualului de către postul de televiziune „Jurnal TV” și nu de la art. 7 alin. (4) așa cum se invocă.

Invocă că, intimata consideră că acest articol se referă la dezbaterile electorale și a publicității electorale, ceea ce este greșit, deoarece legiuitorul nu concretizează genul de program, iar buletinul informativ este genul de program în care partidele sau mișcările politice de cele mai multe ori își propagă pozițiile lor politice. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 08 noiembrie 2017 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, în baza deciziei nr. 25/145 din 26 septembrie 2016, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a efectuat monitorizarea principalelor buletine informative ale posturilor de televiziune „Moldova-1”, „Prime”, „Canal 3”, „Canal 2”, „Publika TV”, „TV 7”, „Accent TV”, „Pro TV Chișinău”, „Jurnal TV”, „N4”, „Realitatea TV”, „Ren Moldova”, „NTV Moldova” și „RTR Moldova” la capitolul respectării legislației electorale (Codul electoral, Codul audiovizualului, Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova), pentru perioada 31 octombrie – 05 noiembrie 2016, în urma căreia a întocmit raportul de monitorizare.

Ulterior, prin scrisoarea nr. 585 din 17 noiembrie 2016, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a remis în adresa ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL raportul de monitorizare și a informat-o despre faptul că, rezultatele monitorizării vor fi 6 examinate în cadrul ședinței publice a Consiliului Coordonator al Audiovizualului din data de 25 noiembrie 2016. La data de 25 noiembrie 2016, în cadrul ședinței publice, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a examinat rezultatele monitorizării și a emis decizia nr. 32/185 „Cu privire la examinarea Raportului de monitorizare a principalelor buletine informative ale posturilor de televiziune „Moldova-1”, „Prime”, „Canal 3”, „Canal 2”, „Publika TV”, „TV 7”, „Accent TV”, „Pro TV Chișinău”, „Jurnal TV”, „N4”, „Realitatea TV”, „Ren Moldova”, „NTV Moldova” și „RTR Moldova” la capitolul respectării legislației electorale (Codul electoral, Codul audiovizualului, Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova), pentru perioada 31 octombrie – 05 noiembrie 2016. Conform pct. 6 din decizia enunțată, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL,

fondatoarea postului de televiziune „Jurnal TV” i-a fost retras dreptul de a difuza anunțuri publicitare pentru o perioadă de 72 ore pentru derogări repetate de la pct.3.1 lit. a) din Condițiile la licența de emisie seria AA nr. 073710 din 03 iulie 2009 (nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (2) și alin. (3) din Codul audiovizualului), în conformitate cu art. 38 alin. (2) lit. b) și lit. f) și alin. (3) lit. c) din Codul audiovizualului. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a solicitat anularea pct. 6 din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 32/185 din 25 noiembrie 2016. Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii, anulând pct. 6 din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 32/185 din 25 noiembrie 2016 ca fiind ilegal.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, a ajuns la concluzia netemeinicei acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată de către instanțele judecătorești este greșită.

După cum s-a menționat intimatei ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL i-a fost retras dreptul de a difuza anunțuri publicitare pentru o perioadă de 72 ore pentru încălcarea repetată a prevederilor pct. 3.1 lit. a) din Condițiile la licența de emisie seria AA nr. 073710 din 03 iulie 2009 (nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (2) și alin. (3) din Codul audiovizualului), în conformitate cu art. 38 alin. (2) lit. b) și f) și alin. (3) lit. c) din Codul audiovizualului. În acest sens, din decizia contestată rezultă că, în cadrul principalului buletin informativ al postului de televiziune „Jurnal TV”, partea dominantă a reflectării în știri a fost obținută de M. Sandu – 56,0% (0:37:27), fiind urmată de I. Dodon cu 44,0% (0:29:39).

Din volumul total al subiecților politici reflectați în cadrul principalului buletin informativ al postului de televiziune „Jurnal TV”, partea 7 dominantă a reflectării, de 55,9 (0:37:32), a acumulat PAS, fiind urmat de PSRM – cu 44,1% (0:29:39). Candidații electorali I. Dodon și M. Sandu, precum și subiecții politici PSRM și PAS au fost mediatizați în context neutru, pozitiv și negativ, într- un mod dezechilibrat, candidatul PSRM fiind defavorizat, iar candidatul PAS fiind favorizat. În perioada de raport, din numărul total de subiecți politici, cota femeilor a fost de 55,4%, iar cota bărbaților a constituit 44,6%. Urmare a analizei cantitative și calitative, în perioada de raport au fost atestate derogări de la art. 7 alin. (2) și (3) din Codul audiovizualului.

Conform art. 7 alin. (2) și (3) din Codul audiovizualului, acordând timpi de antenă unui partid sau unei mișcări politice pentru propagarea pozițiilor acestora, radiodifuzorul trebuie să ofere, de asemenea, în cadrul aceluiași gen de programe și la aceeași oră, timpi de antenă altor partide și mișcări politice fără tergiversări neîntemeiate și fără a favoriza un partid anume, indiferent de procentajul reprezentării sale parlamentare. Pentru încurajarea și facilitarea exprimării pluraliste a curentelor de opinie, radiodifuzorii au obligația de a reflecta campaniile electorale în mod veridic, echilibrat și imparțial. Conform pct. 3.1 lit. a) din Licența de emisie seria AA nr. 073710 din 03 iulie 2009, titularul licenței se obligă să respecte Codul audiovizualului, deciziile, reglementările și indicațiile Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Conform art. 38 alin. (2) lit. b) și f) și (3) lit. c) din Codul audiovizualului, în sensul prezentului cod, sunt contravenții: transmisa serviciilor de programe cu încălcarea prevederilor licenței de emisie și transmisia serviciilor de programe care, în consecință, conduce la încălcarea prevederilor art. 6, art. 7 alin.(2)-(4), art. 10 alin. (1) și (5), art. 11 alin. (2)-(8), art. 17. Sancțiunile prevăzute la alin. (1) se aplică gradual, după cum urmează: celelalte sancțiuni prevăzute în prezentul cod, aplicate gradual de Consiliul Coordonator al Audiovizualului în cazul în care, după aplicarea amenzii, radiodifuzorul sau distribuitorul de servicii nu reintră în legalitate.

Art. 38 alin. (7) din Codul audiovizualului prevede că, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va informa radiodifuzorul sau distribuitorul de servicii despre orice investigație care îl privește, despre învinuirile ce i se aduc și îi va crea posibilitatea de a-și prezenta cazul în fața consiliului. După cum s-a menționat prin scrisoarea nr. 585 din 17 noiembrie 2016, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a remis în adresa ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL raportul de monitorizare și a informat-o despre faptul că, rezultatele monitorizării vor fi examinate în cadrul ședinței publice a Consiliului Coordonator al Audiovizualului din data de 25 noiembrie 2016. Ulterior, prin scrisoarea nr. 372-E/04 din 24 noiembrie 2016 ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a declarat că nu este de acord cu rezultatele monitorizării și a cerut ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului să adopte o decizie de încetare a examinării raportului de monitorizare a postului „Jurnal TV”.

8 Din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 32/185 din 25 noiembrie 2016 rezultă că, urmare a examinării scrisorii nominalizate, s-a constatat netemeinicia acesteia. Conform art. 40 alin. (4) din Codul audiovizualului, toate deciziile Consiliului Coordonator al Audiovizualului sunt motivate. Deciziile, inclusiv motivarea, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina web a Consiliului. La caz, se reține că, în decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.32/185 din 25 noiembrie 2016 au fost indicate toate datele din raportul de monitorizare. Totodată, se mai reține că, în raportul de monitorizare este prezentată conotația reflectării, unde subiectul politic PAS a avut o conotație total pozitivă și neutră, iar subiectul politic PSRM a fost mediatizat într-un context total negativ și neutru, Astfel, cei doi subiecți nu au fost reflectați în mod veridic, echilibrat și imparțial.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, Consiliul Coordonator al Audiovizualului corect a stabilit derogările admise de la art. 7 alin. (2) și (3) din Codul audiovizualului de către postul de televiziune „Jurnal TV” și nu de la art. 7 alin. (4) așa cum se invocă. Or, prevederile art. 7 alin. (4) din Codul audiovizualului se referă la emisiunile informative în general și nu la perioada campaniei electorale, norma enunțată fiind una generală, fiind aplicabilă oricărui gen de programe.

Actele cauzei denotă faptul că, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a monitorizat reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 în baza Metodologiei MEMO 98, aprobată în cadrul ședinței publice a Consiliului din 29 octombrie 2010, prin decizia nr. 129, în conformitate cu Programul comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei în cadrul „Programului de Susținere a Democrației în Republica Moldova”, planificat pe Componenta „Sprijin pentru dezvoltarea mass-media pluraliste, standardele Consiliului Europei și prevederile legislației Republicii Moldova”. Totodată, actele cauzei denotă faptul că, în scopul reflectării campaniei prezidențiale în mod veridic, echilibrat și imparțial, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a organizat pentru radiodifuzori, pe data de 23 septembrie 2016, seminarul cu tematica „Reflectarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016”.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă hotărâre, prin care acțiunea ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la contestarea în parte a actului administrativ de respins ca fiind neîntemeiată. 9 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017 și hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 10 aprilie 2017 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii cu capital străin „Jurnal de Chișinău Plus” societate cu răspundere limitată împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la contestarea în parte a actului administrativ și se emite o nouă hotărâre, prin care: Se respinge acțiunea Întreprinderii cu capital străin „Jurnal de Chișinău Plus” societate cu răspundere limitată împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la contestarea în parte a actului administrativ ca fiind neîntemeiată. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Ion Druță Oleg Sternioală Luiza Gafton Mariana Pitic 10