3ra-1450/18 — Contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3ra-1450/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Constantin Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Nelea Budăi, Ion Țurcan, Ion Muruianu)

Î N C H E I E R E

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Jurnal de Chișinău Plus”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău Plus” împotriva Consiliului Coordonator al

Audiovizualului cu privire la contestarea parțială a actului administrativ,

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău

Plus” și s-a menținut hotărârea din 3 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La 22 noiembrie 2016, Societatea cu Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău

Plus” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Coordonator al

Audiovizualului cu privire la contestarea parțială a actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 8 noiembrie 2016, Societatea cu Răspundere

Limitată „Jurnal de Chișinău Plus” a recepționat raportul de monitorizare a

principalului buletin informativ al postului de televiziune Jurnal TV, pentru perioada

20 octombrie 2016 – 30 octombrie 2016, examinarea căruia a fost numită pentru

ședința Consiliului Coordonator al Audiovizualului din 11 noiembrie 2015, ora.l0:00.

Prin raportul de monitorizare a principalului buletin informativ al postului de

televiziune Jurnal TV, Consiliului Coordonator al Audiovizualului a constatat

încălcarea prevederilor art. 7 alin. (2) și (3) din Codul audiovizualului, atestând un

dezechilibru între PAS și liderul acesteia, Maia Sandu, cu ceilalți candidați electorali

și subiecți politici.

La 10 noiembrie 2016 a depus cerere de amânare a ședinței care a fost

înregistrată în aceeași zi la Consiliului Coordonator al Audiovizualului, motivând că

1

nu va putea onora nici prezența și nici depunerea unor obiecții asupra raportului de

monitorizare.

În consecință, la ședința publică din 11 noiembrie 2016, a fost emisă decizia

nr.31/180 a Consiliului Coordonator al Audiovizualului prin care Societatea cu

Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău Plus”, titulara postului de televiziune Jurnal

TV, a fost sancționată cu amenda maximă de 5 400 de lei, pentru derogări repetate de

la pct. 3.1. lit. a) din Condițiile la licența de emisie seria AA nr.073710 din 3 iulie

2009, nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (2) și (3), art.38 alin. (2) lit. b), f) și

alin.(3) lit. b) din Codul audiovizualului.

A considerat că, decizia nr.31/180 din 11 noiembrie 2016 este una ilegală și

emisă contrar procedurii legale, iar examinarea chestiunii sancționării a purtat un

caracter unilateral și formal, cu încălcarea procedurii de sancționare stabilite.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată și a încălcat procedura de sancționare, fapt care demonstrează ilegalitatea

actului contestat.

A menționat că, nu a admis nici o derogare de la cadrul legal în vigoare atunci

când a realizat și a plasat pe post știrile date, iar deși în raportul de monitorizare au

fost expuse concluzii cu privire la respectarea principiului neutralității, unii candidați

fiind tratați atât pozitiv cât și negativ, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a

decis să aplice față de reclamantă sancțiunea sub formă de amendă. În cazul alegerilor

și monitorizării unui singur buletin de știri, nu este posibilă invocarea și aplicarea art.7

alin. (2) din Codul audiovizualului.

Răspunderea la care a fost supusă, de fapt, constituie o răspundere

contravențională deoarece prevederile art.38 alin. (2) din Codul audiovizualului

stabilește expres că, aceste abateri constituie contravenții.

A specificat că, a fost tratată în mod discriminatoriu în raport cu alte cazuri de

aplicare de sancțiuni, fiind direct sancționată cu amendă maximă.

A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău Plus”

admiterea cererii de chemare în judecată, anularea integrală a pct. 11 din decizia

Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 31/180 din 11 noiembrie 2016 și

anularea parțială a pct. 15 și 17 din aceeași decizie.

Prin hotărârea din 3 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins din lipsă de

temei apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău Plus”,

reprezentată de avocatul Dumitru Pavel și s-a menținut hotărârea din 3 octombrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 19 iulie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău Plus”,

reprezentată de avocatul Dumitru Pavel a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, sancționarea radiodifuzorilor se

atribuie la categoria contravențiilor, în pricinile privind examinarea unor decizii de

sancționare urmează a fi aplicate cert prevederile art. 21 din Constituția Republicii

Moldova.

A indicat că, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului

administrativ, ține de obligația intimatului de a proba comiterea de către

2

radiodifuzorul de știri abaterile imputate, și anume încălcarea dispozițiilor legale și

condițiile de licență nu au fost reflectate în campaniile electorale în mod veridic,

echilibrat și imparțial.

Actele anexate la dosar nu dovedesc indubitabil comiterea de către recurent a

încălcării incriminate. Orice post de televiziune în campania electorală este în drept

să difuzeze publicitate electorală contra plată și să acorde timpi de antenă prin

intermediul organizării dezbaterilor electorale, care, de regulă se oferă gratis. Aceste

argumente formează temeiuri de anulare a deciziei contestate prin prisma prevederilor

art. 26 din Legea contenciosului administrativ.

A considerat că, hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel nu pot fi

menținute, deoarece din probele și argumentele prezentate urma a fi constatată

ilegalitatea și tendențiozitatea sancționării postului Jurnal TV.

A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău Plus”,

admiterea recursului, casarea hotărârii din 3 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și a deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău cu pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Jurnal de Chișinău Plus”, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se

decide în lipsa acesteia.

La 8 octombrie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei

copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Prin referința Consiliului Coordonator al Audiovizualului depusă la 13

noiembrie 2018, s-a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă și

neîntemeiată.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de

Societatea cu Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău Plus”, în raport cu materialele

cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din actele cauzei se constată că, decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 4 iulie 2018

(vol. II, f.d.25). Astfel, recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Jurnal

de Chișinău Plus” la data de 19 iulie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Societatea cu

Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău Plus” în cererea de recurs nu se încadrează

în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Dezacordul Societății cu Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău Plus” cu

decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,

4

modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și c), art. 440

din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Jurnal de Chișinău

Plus”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

5