3ra-261/17 — contestarea actului administrativ

3ra-261/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Gh. Stratulat dosarul nr. 3ra- 261/17

instanța de apel: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

Î N C H E I E R E

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul Întreprinderii cu capital străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu

răspundere limitată, avocatul Dumitru Pavel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii cu capital străin

„Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu răspundere limitată împotriva Consiliului

Coordonator al Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de către Întreprinderea cu capital străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu răspundere limitată și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 04 aprilie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 14 noiembrie 2014, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului

cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este titularul postului de

televiziune Jurnal TV, iar prin pct. 8 al deciziei nr.155 din 07 noiembrie 2014,

Consiliul Coordonator al Audiovizualului i-a fost aplicată sancțiunea „avertizare

publică” pentru unele pretinse derogări de la prevederile pct.19 al Regulamentului

Comisiei Electorale Centrale și art.7 alin.(2), art.38 alin.(2) lit. b), f) și alin.(3) lit. a)

din Codul audiovizualului.

Menționează că, temei juridic al sancționării a fost Raportul privind respectarea

Regulamentului de reflectare a campaniei electorale la alegerile parlamentare din 30

noiembrie 2014 în mijloacele de informare în masă pentru perioada 20 – 29

octombrie 2014, în cadrul principalului buletin de știri al postului de televiziune

„Jurnal TV”, a fost constatat un decalaj mare în ceea ce privește ponderea

reprezentărilor pozitive/negative ale subiecților politici.

Susține că, conotația reflectării a fost dezechilibrată în partea ce ține de

procentul negativ obținut de Partidul Democrat din Moldova, care, din timpul total

oferit de 11 min. 16 sec., 10 min. 02 sec. a fost prezentat într-o formă negativă.

1

Consideră că, actul contestat este vădit ilegal și neîntemeiat, deoarece

examinarea chestiunii sancționării a purtat un caracter unilateral și formal fiind

încălcată procedura și prevederile legale.

Afirmă că, Raportul a fost prezentat prin scrisoarea Consiliului Coordonator al

Audiovizualului nr. 626 din 05 noiembrie 2014 și a fost recepționată la data de 06

noiembrie 2014, ora 16:00, examinarea Raportului fiind numită pentru data de 07

noiembrie 2014, ora 10:00, astfel că, pentru a lua cunoștință cu Raportul și a pregăti

apărarea reclamanta a avut la dispoziție 4 ore, timp insuficient.

Declară că, în textul Raportului nu au fost elucidate și menționate prevederi

legale care se pretind a fi încălcate, iar pârâtul în mod eronat a constatat că,

prezentarea în cadrul buletinelor de știri a unor pretinse informații despre mai multe

ilegalități în privința unor exponenți politici ar constitui derogări de la art. 7 alin (2)

din Codul audiovizualului, or, această reglementare se referă la timpii de antenă

acordați gratis sau contra plată concurenților electorali în cadrul dezbaterilor

electorale și publicității electorale, pe când de fapt se monitorizase buletinele de știri,

iar asupra buletinelor de știri se răsfrâng prevederile art. 7 alin.(4) Codul

audiovizualului.

În cadrul examinării pricinii, reclamanta a depus cerere de completare a cererii

de chemare în judecată, invocând că în cadrul ședinței Consiliului Coordonator al

Audiovizualului din 07 noiembrie 2014, în calitate de membri au participat Marian

Pocaznoi, Vitali Tabunscic și Ignat Vasilache ale căror mandate erau expirate și nu

aveau dreptul de a participa la ședințele Consiliului Coordonator al Audiovizualului

și de a vota, astfel că, decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.163 din

14 noiembrie 2014 este ilegală, iar membrii în funcție nu au întrunit numărul necesar

de voturi pentru adoptarea deciziei, potrivit statutului Consiliului Coordonator al

Audiovizualului.

Solicită, anularea pct.8 al Deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului

nr.155 din 07 noiembrie 2014.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 aprilie 2016 a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prima instanță, și-a argumentat concluzia prin faptul că, Decizia Consiliului

Coordonator al Audiovizualului nr.155 din data de 07 noiembrie 2014, a fost adoptată

conform legii, competenței și procedurii stabilite, deoarece aceasta constituie un act

administrativ în accepțiunea art. art. 1 și 2 al Legii contenciosului administrativ

nr.793 din 10 februarie 2000, iar la adoptarea pct.8 din Decizie sus menționată

Consiliul Coordonator al Audiovizualului a invocat încălcarea de către ÎCS „Jurnal de

Chișinău Plus” SRL a prevederilor pct. 19 din Regulamentul CEC privind reflectarea

campaniei electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, în mijloacele

de informare în masă din Republica Moldova, potrivit căruia în programele de știri

ale instituțiilor audiovizuale, evenimentele din campania electorală vor fi reflectate cu

respectarea prevederilor art. art.47, 64, 641 din Codul electoral și art. 7 alin.(2) din

Codul audiovizualului, care prevede că, acordând timpi de antenă unui partid sau unei

mișcări politice pentru propagarea pozițiilor acestora, radiodifuzorul trebuie să ofere,

de asemenea, în cadrul aceluiași gen de programe și la aceeași oră, timpi de antenă

altor partide și mișcări politice fără tergiversări neîntemeiate și fără a favoriza un

partid anume , indiferent de procentajul reprezentării sale parlamentare.

2

Totodată, prima instanță a constatat că, Consiliul Coordonator al

Audiovizualului ca unic organ care supraveghează respectarea prevederilor Codului

audiovizualului, monitorizează modul în care radiodifuzorii se conformează

obligațiilor legale și condițiilor licențelor de difuzare, a stabilit că, reflectarea

subiecților politici în cadrul principalului buletin informativ al postului de televiziune

„Jurnal TV” a avut următoarea pondere procentuală: PDM – 22,3 %, fiind urmat de

Guvern – 17,6%. Categoria „Alții” a obținut 13%, iar Primăria mun. Chișinău și

PCRM au acumulat 11 % fiecare. PLR a fost reflectată în volum de 5%, iar PL, APL

și PLDM au acumulat fiecare câte 4% fiecare, cu volumul de 3% au fost reflectați

COAL și MPA. De asemenea, PARE și PSRM au obținut câte 2% fiecare, urmate de

PPP și PREZ cu câte 1% și, respectiv 0,5%.

La fel, prima instanță a stabilit că, în cadrul principalului buletinului informativ

al postului de televiziune „Jurnal TV”, partea dominantă a reflectării, de 40,1 %, a

fost dedicată lui: V. Plahotniuc. Iu. Leancă a avut o cotă de 19,2 %, datorită funcție

pe care o deține, fiind urmat de D. Chirtoacă, care a fost mediatizat în volum de

15,7% (în calitate de membru al PL-3 sec, în calitate de primar al capitalei 2 min.58

sec.). A. Slusari a obținut 4,1%, S. Mocanu 3,8%, V. Filat 2,9%, V. Ciobanu 2,8%,

R.Usatîi 2,3% și T. Potîng 1,8%. I. Corman a fost reflectat în volum de 1,7% (în

calitate de membru PDM 3 sec, în calitate de președinte al Parlamentului 17

sec.),urmat de Președintele RM , N. Timofti, cu 1,4 % . Cu aceeași cotație de 1% au

fost evidențiați A. Reșetnicov, I. Dodon și M. Ghimpu. La fel, M. Lupu, V. Tarlev, L.

Palihovici, Z. Greceanîi, V. Voronin și I. Hadîrcă au fost mediatizați în volum de

0,3% fiecare. În perioada de raport, în cadrul emisiunilor de știri difuzate pe postul de

televiziune „Jurnal TV” s-a constatat un decalaj mare în ceea ce privește ponderea

reprezentărilor pozitive/negative ale subiecților politici. Conotația reflectării a fost

dezechilibrată în partea ce ține de procentul negativ obținut de PDM, care, din timpul

total oferit de 11 min. 16 sec., 10 min. 02 sec. a fost prezentat într-o formă negativă.

Respingând argumentul reclamantului precum că, nu a fost informat despre

învinuirea ce i se impune și că nu a avut suficient timp pentru a se pregăti pentru

ședința Consiliului din 07 noiembrie 2016, prima instanță a reținut că, Raportul

Consiliului Coordonator al Audiovizualului privind monitorizarea respectării

Regulamentului CEC privind reflectarea campaniei electorale la alegerile

parlamentare din 30 noiembrie 2014, a fost expediat reclamantei prin mijloacele de

informare în masă cu o zi înainte de ședința preconizată.

Prima instanță, respingând capătul de cerere a reclamantei cu privire la

ilegalitatea deciziei nr.155 din 07 noiembrie 2014, pe motiv că aceasta a fost votată

de 3 membri ai căror împuterniciri au fost expirate, Marian Pocaznoi, Vasile

Tabunscic și Ignat Vasilache, a conchis că votul acestora nu este decisiv și nu a

influențat asupra soluției adoptate de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016 a fost respins apelul

declarat de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și a fost menținută hotărârea

primei instanțe.

La data de 20 ianuarie 2017, reprezentantul ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL,

avocatul Dumitru Pavel a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

3

În motivarea recursului a invocat ilegalitatea hotărârilor judecătorești contestate,

subliniind că instanțele ierarhic inferioare au apreciat în mod arbitrar probele

administrate, precum și au interpretat și aplicat eronat normele de drept material și

procedural, nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțe importante

pentru soluționarea pricinii, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente, iar

concluziile expuse sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Susține că, instanța de apel a ignorat prevederile legale care determină cert că la

adoptarea actului administrativ contestat a fost încălcată procedura aferentă aplicării

unei sancțiuni, deoarece recurentului nu i s-a adus nici o învinuire în prealabil, ci doar

a fost sancționat în ședința Consiliului Coordonator al Audiovizualului, fără a avea

posibilitatea de a cunoaște, în prealabil, de ce sunt acuzați.

La fel susține că, instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație

nerespectarea procedura de citare în ședința Consiliului Coordonator al

Audiovizualului și că decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului este ilegală

și din considerentul că a fost votată de trei membri ai căror mandate erau expirate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele

cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat copia deciziei contestate în adresa

recurentei la data de 19 decembrie 2016 (f. d. 64, Vol.II), însă la materialele

dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia de către ultima.

Prin referința depusă la data de 09 martie 2017, Consiliul Coordonator al

Audiovizualului a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă și

menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, ca fiind legală

și întemeiată.

Susține că, pct.8 din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.155

din 07 noiembrie 2014 este legal și întemeiat, bazat pe circumstanțele constatate de

instanța de fond și instanța de apel în conformitate cu legea, iar argumentele

recurentului referitor la modalitatea aplicării legislației privind sancționarea postului

de televiziune „Jurnal TV” sunt nefondate și fără careva efecte juridice.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

4

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul ÎCS

„Jurnal de Chișinău Plus” SRL, avocatul Dumitru Pavel nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs sunt similare argumentelor invocate

atât în prima instanță, cât și în instanța de apel și sunt expuse asupra circumstanțelor

de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă, având la

bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate

conform art.130 CPC.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către reprezentantul ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, avocatul Dumitru Pavel

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

5

considera recursul reprezentantului ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, avocatul

Dumitru Pavel ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul reprezentantului ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, avocatul Dumitru

Pavel se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

6