ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.05.2017

3ra-560/17 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
17.05.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile declarării recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-560/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3ra-560/17

Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: S. Stratan

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, I. Secrieru, I. Muruianu

17 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Maria Ghervas, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea cu Capital Străin ,,Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la

contestarea în parte a actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017 și hotărârii

Judecătoriei Centru din 21 septembrie 2016, prin care s-a respins apelul declarant

de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu

Răspundere Limitată și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 21 septembrie 2016,

La 14 decembrie 2015, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Coordonator al

Audiovizualului cu privire la testarea în parte a actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin pct. 3 din decizia Consiliului

Coordonator al Audiovizualului nr. 38/191 din 13 noiembrie 2015, ÎCS „Jurnal de

Chișinău Plus” SRL, titulara postului de televiziune ,,Jurnal TV”, a fost sancționată

cu amendă maximă în mărime de 5 400 lei pentru transmisia serviciului de

programe cu încălcarea prevederilor pct. 3.1 lit. a) din Licența de emisie seria AA

nr. 073710 din 03 iulie 2009 și anume, pentru nerespectarea prevederilor art. 7 alin.

(4) lit. c) din Codul audiovizualului.

1

Opinează că, actul în partea contestată este vădit ilegal și neîntemeiat,

deoarece amânarea chestiunii sancționării a purtat un caracter unilateral și formal,

cu încălcarea flagrantă a procedurii stabilite și a prevederilor legale în vigoare.

Menționează că, prerogativa pârâtului de a monitoriza, documenta și

sancționa un radiodifuzor nu poate fi arbitrară, ci ea se poate realiza doar cu

respectarea strictă a cadrului legal.

Susține că, în exercitarea atribuțiilor sale de supraveghere a aplicării și

respectării prevederilor Codului audiovizualului, pârâtul a adoptat decizia nr.

35/171 din 29 septembrie 2015, având ca temei autosesizarea membrilor CCA și

sesizarea reprezentanților Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, prin care a

dispus monitorizarea principalelor ediții de știri cu privire la subiectele ce vizează

direct sau indirect protestul organizat de Platforma Civică „Demnitate și Adevăr”,

dar și alte proteste similare, la posturile de televiziune în perioada 06-27

septembrie 2015.

Afirmă că, procedând în asemenea mod, pârâtul a încălcat flagrant prevederile

art. 38 alin. (7) din Codul audiovizualului, care prevede că, CCA va informa

radiodifuzorul sau distribuitorul de servicii despre orice investigație care îl

privește.

Astfel, menționează că, pârâtul a monitorizat perioada 06-27 septembrie 2015,

prin ce a admis o activitate în afara cadrului legal, deoarece la data difuzării

serviciului de programe, postul de televiziune ,,Jurnal TV” nu era informat despre

controlul/investigarea inițiată de pârât și nu era în vigoare actul normativ, care îi

permitea activitatea de monitorizare, așa cum prescrie art. 40 alin. (3) din Codul

audiovizualului.

Susține că, pârâtul a aplicat retroactiv decizia, prin care s-a dispus

monitorizarea, prin ce a încălcat expres principiul neretroactivității legii prevăzut

în art. 22 din Constituția RM.

Consideră că, monitorizarea postului de televiziune ,,Jurnal TV” a fost

efectuată fără un temei juridic valabil și în afara cadrului legal, motive pentru care

rezultatele acestei monitorizări sunt lovite de nulitate absolută, iar examinarea

proiectului de decizie urma a fi sistată.

Reiterează că, pârâtul a emis actul contestat cu încălcarea procedurii stabilite,

fapt ce constituie temei pentru anularea acestuia. Or, doar invocarea de către pârât

a faptului efectuării monitorizării nu-l scutește pe acesta de obligația de a respecta

procedura stabilită de actele normative în vigoare în vederea asigurării scopului

acestora de excludere a oricăror abuzuri din partea autorităților statale.

Menționează că, conform Legii privind controlul de stat asupra activității de

întreprinzător, Consiliul Coordonator al Audiovizualului se regăsește în lista

instituțiilor statului, care efectuează controale planificate și inopinate asupra

activității întreprinderilor, care desfășoară activitatea de emisie a serviciilor de

2

programe. Astfel, verificând Registrul de stat al controalelor, publicat pe pagina

www.controale.gov.md, nu s-a găsit înregistrat controlul pârâtului din perioada 06-

27 septembrie 2015, fapt ce contravine art. 8 din Legea privind controlul de stat

asupra activității de întreprinzător.

Astfel, susține că, în ceea ce privește fondul acuzațiilor aduse, conform art. 7

alin. (4) din Codul audiovizualului, pentru a asigura în cadrul emisiunilor

informative ale radiodifuzorilor respectarea principiilor echilibrului social-politic,

echidistanței și obiectivității, aceștia vor plasa fiecare știre astfel încât: informația

care cuprinde știrea să fie veridică; să nu fie deformat sensul realității prin tertipuri

de montaj, comentarii, mod de formulare sau titluri; în cazul subiectelor ce vizează

situații de conflict, să se respecte principiul de informare din mai multe surse.

Indică că, deși pârâta consideră că, informațiile făcute publice vizează situații

de conflict, aceasta a ignorat faptul că, reclamanta a pus pe post opinia unor

exponenți ai societății civile, vociferate în cadrul unor mitinguri de protest, despre

starea reală din țară. Or, în cauza respectivă nu este vorba despre o situație de

conflict, deoarece în rezultatul acestor mediatizări nu a parvenit nici o cerere de

dezmințire în temeiul art. 16 din Codul audiovizualului și nici în temeiul Legii cu

privire la libertatea de exprimare.

Relevă că, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a monitorizat doar

principalul buletin informativ, pe când, pentru a conchide încălcarea imputată

reclamantei, pârâtul urma să monitorizeze întreaga emisiune, toate buletinele de

știri și nu doar unul. Consideră că, pârâtul a aplicat prevederi legale, care nu

trebuiau și nu puteau să fie aplicate cazului dat, în lipsa unor încălcări din partea

postului Jurnal TV, cu încălcarea agravantă a procedurii de sancționare, ce

determină vădit ilegalitatea actului contestat.

Consideră că, pârâtul a aplicat nejustificat amenda maximă, pe când art. 38

alin. (3) Codul audiovizualului stabilește că, sancțiunile prevăzute la alin. (1) se

aplică gradual. Ori, presupusa încălcare anterioară se află pe rolul instanței de

judecată, reclamanta fiind sancționată pentru încălcarea regulilor de mediatizare a

campaniei electorale prin prisma art. 7 alin. (2) din Codul audiovizualului, acum

fiind sancționați în baza altei norme și altei presupuneri - art. 7 alin. (4) lit. c) din

Codul audiovizualului, ceea ce nu echivalează și nici nu poate echivala cu

încălcarea repetată a acelorași prevederi legale.

Solicită anularea pct. 3 din decizia Consiliul Coordonator al Audiovizualului

nr. 191 din 13 noiembrie 2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 septembrie 2016

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 23 septembrie 2016, ÎCS

,,Jumal de Chișinău Plus” SRL, în termenul prevăzut de lege, a declarat apel

nemotivat (f.d. 169, vol. I) și la 05 decembrie 2016 (f.d. 186-211, vol. I) – apel

3

motivat, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri cu privire la admiterea

acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chiținău din 31 ianuarie 2017 s-a respins apelul

declarat de către ÎCS ,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 septembrie 2016.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că, motivele invocate de

apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului, iar argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Instanța de apel a menționat că, conform art. 7 alin. (4) lit. c) din Codul

audiovizualului, pentru a asigura în cadrul emisiunilor informative ale

radiodifuzorilor respectarea principiilor echilibrului social-politic, echidistanței și

obiectivității, aceștia vor plasa fiecare știre astfel încât în cazul subiectelor ce

vizează situații de conflict, să se respecte principiul de informare din mai multe

surse.

Instanța de apel a relevat că, radioul și televiziunea sunt, la fel ca presa

tipărită, parte a mijloacelor modeme și indispensabile de comunicare în masă, prin

care se exercită influența asupra opiniei publice. Radioul și televiziunea reprezintă

mai mult decât un simplu „mediu” de formare a opiniei publice, ele reprezintă un

„factor” eminent al formării opiniei publice.

La fel, instanța de apel a reținut că, anume prevederile art. 7 din Codul

audiovizualului evit posibilitatea concentrării forțelor de formare a opiniei și

pericolul abuzului în vederea influențării unilaterale a opiniei publice.

Suplimentar a menționat că, din materialele dosarului rezultă că, apelanta a

invocat încălcarea de către intimat, la emiterea deciziei contestate, a prevederilor

Legii nr. 131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat a activității de

întreprinzător, manifestat prin neinformarea anticipată despre control.

Conform art. 4 din Legea menționată, se consideră control orice formă de

verificare, revizie, audit, evaluare și/ sau analiză exercitată de către un organ de

control la fața locului și/ sau prin solicitare directă de la persoana controlată a

documentației și a altei informații prin poștă, inclusiv prin poșta electronică, sau

prin telefon, informație pe care aceasta, în virtutea legii, nu este obligată să o ofere

periodic.

Astfel, instanța de apel a reiterat că, monitorizarea Consiliului Coordonator al

Audiovizualului este efectuată nu la fața locului, la sediul postului ,,Jurnal TV”, ci

la sediul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, unde este direcția de

monitorizare și echipamentul necesar monitorizării.

În circumstanțele expuse supra, instanța de apel a respins argumentele

apelantului care au invocat că, intimata la sancționarea apelantei a aplicat greșit

normele de drept material și a reținut că, Consiliul Coordonator al Audiovizualului

4

corect a stabilit derogările admise de către postul de televiziune ,,Jurnal TV” și

anume încălcarea prevederilor art.7 alin. (4) lit. c) din Codul Audiovizualului în

decizia contestată de apelant.

Astfel, instanța de apel a opinat că, prima instanță corect a concluzionat că,

Consiliul Coordonator al Audiovizualului legal a sancționat apelanta cu amendă,

or, după cum se menționează în decizia de sancționare, postul de televiziune

„Jurnal TV” a fost sancționat anterior pentru încălcarea prevederilor art. 7 din

Codul audiovizualului, iar contestarea actului administrativ în instanța de

contencios administrativ nu implică și inopozabilitatea deciziei respective față de

persoanele vizate și prin urmare, temeinic și legal a respins acțiunea ca fiind

nefondată, iar argumentele invocate de către apelantă în acest sens nu pot fi

reținute ca întemeiate.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 23 martie 2017, ÎCS ,,Jurnal

de Chișinău Plus” SRL a depus cerere de recurs, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017 și a

hotărârii Judecătoriei Centru din 21 septembrie 2016, cu pronunțarea unei decizii

de admitere integrală a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, aceasta a indicat că, decizia instanței de apel a fost

adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și cu încălcarea

normelor de drept procedural.

Specifică că, instanța de apel a ignorat prevederile legale care determină cert

că, la adoptarea actului administrativ contestat a fost încălcată procedura aferentă

aplicării unei sancțiuni.

Totodată, relevă că, monitorizarea postului de televiziune ,,Jurnal TV” a fost

efectuată fără un temei juridic valabil și în afara cadrului legal, motive pentru care

rezultatele acestei monitorizări sunt lovite de nulitatea absolută, iar examinarea

proiectului de decizie urma a fi sistată.

Opinează că, instanța de ape a ignorat prevederile legale care determină cert

că, la adoptarea actului administrativ contestat a fost încălcată norma materială.

Totodată, mai invocă recurenta că, instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că, decizia Curții de Apel Chișinău din 31

ianuarie 2017, a fost contestată cu recurs de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus”

SRL la 23 martie 2017. Astfel, prin prisma art. 434 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul depus în termen.

5

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un

complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 13 aprilie 2017, în adresa intimatului CCA a fost expediată spre cunoștință

copia recursului declarat de către ÎCS ,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 11 mai 2017 CCA a depus referință în întâmpinarea recursului, solicitând

respingerea cererii de recurs ca fiind nefondată, cu menținerea în vigoare a deciziei

Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017.

Analizând circumstanțele de fapt și de drept privind admisibilitatea recursului,

conform art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată

de ÎCS ,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL, este inadmisibilă, din următoarele motive.

Se reține că, argumentele invocate în cererea de recurs declarată de ÎCS

,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL, nu pot constitui temei de admitere a acestuia,

deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În această ordine de idei și prin prisma celor menționate, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul depus de ÎCS ,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu dispoziția art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în

prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Mai mult de cât atât, cauza a fost

judecată cu respectarea normelor de drept material și procesual, iar recursul fiind

vădit neîntemeiat.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile

prevăzute la art. 433 CPC și anume la lit. a), care expres prevede că, cererea de

6

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, instanța de recurs accentuează că, potrivit art. 440 alin. (1)

CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.

433 CPC, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere

motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite

conform prevederilor art. 270 CPC și nu conține nici o referire cu privire la fondul

recursului.

Astfel, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta

Comisie a arătat că, „ ... art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în

detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect

probele prezentate, aplicând corespunzător normele de drept material și respectând

normele de drept procedural, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către ÎCS ,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

Recursul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin ,,Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-12-06
0,97
3ra-1326/17 — contestarea actului administrativ
prima instanţă: S. Stratan dosarul nr. 3ra-1326/17 instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros Î N C H E I E R E 06 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în
CSJ 2017-03-22
0,97
3ra-261/17 — contestarea actului administrativ
prima instanţă: Gh. Stratulat dosarul nr. 3ra- 261/17 instanţa de apel: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru Î N C H E I E R E 22 martie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie î
CSJ 2018-11-14
0,97
3ra-1450/18 — Contestarea actului administrativ
Dosar nr. 3ra-1450/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Constantin Roşca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Nelea Budăi, Ion Ţurcan, Ion Muruianu) Î N C H E I E R E 14 noiembrie 2018 mun. Chișinău Coleg
CSJ 2018-12-05
0,96
3ra-1472/18 — contestarea actului administrativ
dosarul nr.3ra-1472/18 prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (N. Mazur) instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 05 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de con
CSJ 2018-10-17
0,96
3ra-1349/18 — contestarea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra – 1349/18 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: A. Catană) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Buhnaci, Vl. Clima, M. Guzun) Î N C H E I E R E 17 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civ
Sursă