3ra-1472/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-1472/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Mazur)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea cu Capital Străin

„Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins

apelul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate

cu Răspundere Limitată și s-a menținut hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 16 decembrie 2016, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului (în

continuare CCA) solicitând anularea pct. 6 al deciziei Consiliului Coordonator al

Audiovizualului nr.34/193 din 08 decembrie 2016.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este titulara postului de televiziune

„Jurnal TV”, a cărei activitate a fost monitorizată de CCA în perioada 06 - 13 noiembrie

2016, sub aspectul corectitudinii reflectării în principalul buletin de știri, a campaniei

electorale pentru alegerile prezidențiale.

A notat că în data de 02 decembrie 2016, a recepționat raportul de monitorizare a

principalului buletin informativ al postului de televiziune „Jurnal TV”, iar potrivit

scrisorii de însoțire, pârâtul a informat că examinarea acestui raport se va face la o

ședință ulterioară, despre care va fi informat suplimentar.

Astfel, prin raportul de monitorizare a principalului buletin informativ al postului

de televiziune „Jurnal TV”, s-a constatat că reclamanta a încălcat prevederile art.7 alin.

(2), (3) din Codul audiovizualului, atestând un dezechilibru între subiectul politic PAS

cu celălalt subiect politic PSRM. În același timp, CCA a indicat că partea dominantă a

reflectării, de 58% a acumulat PAS, fiind urmat de PSRM - cu 41%.

1

În data de 07 decembrie 2016, în jurul orei 15:00, reclamanta a menționat că a

recepționat citația CCA, prin care i s-a solicitat a prezenta la ședința din data 08

decembrie 2016, ora 08:30. Însă, având în vedere timpul insuficient pentru pregătire,

precum și implicarea reprezentantului în alte activități, a depus la 07 decembrie 2016 o

cerere prin care a solicitat amânarea examinării chestiunii ce o vizează pentru o altă zi,

invocând că citarea cu doar câteva ore înainte de ședință, contravine prevederilor

articolului 382 alin.(3) din Codul contravențional, potrivit căruia citarea se face în așa

mod, încât persoana citată să primească invitația cu cel puțin cinci zile înainte de data

când trebuie să se prezinte în fața autorității respective.

Deși reclamanta a depus cererea de amânare a ședinței preconizate pentru 08

decembrie 2016, CCA a examinat chestiunea în privința postului „Jurnal TV” și prin

decizia nr.34/193 a decis sancționarea postului TV, cu retragerea dreptului de a difuza

anunțuri publicitare pentru o perioadă de 72 ore, invocând derogările repetate de la pct.

3.1 lit. a) din Condițiile la licența de emisie seria AA nr. 073710 din 03 iulie 2009

(nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (2) și alin. (3) din Codul audiovizualului), în

conformitate cu art. 38 alin. (2) lit. b) și lit. f) și alin. (3) lit. b) din Codul

audiovizualului.

În opinia reclamantei, decizia CCA nr.34/193 din 08 decembrie 2016, prin care i-

a fost aplicată sancțiunea, este ilegală în fond și emisă contrar procedurii legale, cu

încălcarea procedurii de sancționare, încălcarea dreptului la apărare, prevederilor art. 38

alin. (7) din Codul audiovizualului și art. 382 alin. (3) din Codul contravențional.

Astfel, a notat reclamanta că decizia contestată a fost adoptată în temeiul raportului

de monitorizare a principalului buletin informativ al postului de televiziune „Jurnal

TV”, pentru perioada 06-13 noiembrie 2016, care a fost întocmit în vederea constatării

respectării regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile

prezidențiale din 30 octombrie 2016, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 181 din 06 septembrie 2016 și a Concepției privind reflectarea campaniei

electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 de către instituțiile

audiovizualului din Republica Moldova, aprobată prin decizia Consiliului Coordonator

al Audiovizualului nr. 22/126 din 25 august 2016.

Prin urmare, a opinat reclamanta că, nici în textul raportului și nici în decizia

contestată nu au fost stabilite derogări de la aceste acte normative, a căror respectare

este obligatorie în perioada electorală. Or, reclamanta nu a admis derogări de la normele

imperative aferente perioadei electorale, iar pârâta, cu toate că a monitorizat activitatea

reclamantei sub aspectul respectării acestor reglementări, nu a constatat devieri și

încălcări ale acestora.

ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a reținut că în capitolul VII din decizia

contestată, se indică „un dezechilibru între subiectul politic PAS cu celălalt subiect

politic, PSRM”, care ar forma componențele contravențiilor prevăzute de art.7 alin.(2)

și (3) din Codul audiovizualului. Totodată, CCA a indicat că partea dominantă a

reflectării, de 58% a acumulat PAS, fiind urmat de PSRM - cu 41%. De asemenea, cu

toate că se impută la finalul raportului existența unei discrepanțe majore între

procentajele de mediatizare, în partea descriptivă se indică o diferență de doar câteva

procente, ceea ce în opinia reclamantei, nicidecum nu poate fi catalogată ca o dominare

a unui concurent față de altul. Or, în cel puțin două cazuri similare (două rapoarte de

monitorizare precedente), CCA cu toate că a constatat abateri similare la postul ProTV,

nu i-a aplicat nicio sancțiune. Mai mult decât atât, prin decizia contestată, diferențe

2

procentuale la reflectarea concurenților au fost atestate și la alte posturi concurente, de

exemplu Moldova 1, ProTV, etc., care însă nu au fost sancționați.

A notat reclamanta că despre respectarea obligațiilor de a reflecta în mod veridic,

echilibrat și imparțial campania electorală, a mediatizat ambii concurenți electorali în

limitele în care au avut activitate și această mediatizare se află în directă

proporționalitate cu activitatea acestor concurenți.

La fel, a concretizat că nu a încălcat nici art. 7 alin. (3) din Codul audiovizualului,

iar CCA ilegal i-a aplicat sancțiune prin decizia nr. 34/193 din 08 decembrie 2016,

încercând astfel să cenzureze informațiile difuzate.

Urmare celor relatate, a solicitat ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL anularea

punctului 6 al deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 34/193 din 08

decembrie 2016 „Cu privire la examinarea Raportului de monitorizare a principalelor

buletine informative ale posturilor de televiziune „Moldova-1”, „Prime”, „Canal 3”,

„Canal 2”, „Publika TV”, „TV 7”, „Accent TV”, „Pro TV Chișinău”, „Jurnal TV”,

„N4”, „Realitatea TV”, „Ren Moldova”, „NTV Moldova” și „RTR Moldova” la

capitolul respectării legislației electorale pentru perioada 06-13 noiembrie 2016 și a unei

contestații parvenită din partea dlui Vadim Filipov”.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL

împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la anularea pct. 6 al

deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.34/193 din 08 decembrie 2016.

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat

de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și s-a menținut hotărârea din 13 decembrie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 05 septembrie 2018, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a declarat recurs, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 20 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi

prin care cererea de chemare în judecată înaintată să fie admisă integral.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurenta consideră că

soluția instanței de apel este eronată, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii juridice a

obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și certă a

situației de fapt și de drept.

De asemenea, a susținut că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod

superficial argumentele invocate de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL_și

materialul probator anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia

hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul

în cauză.

La fel, a reiterat argumentele invocate în susținerea cererii de chemare în judecată

și în cererea de apel.

Prin referința depusă la 16 noiembrie 2018, CCA a menționat că recursul înaintat

de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, conține obiecțiile de fapt și de drept care deja au

constituit obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o

apreciere corespunzătoare, temei din care a solicitat a fi considerat inadmisibil.

Instanța de recurs constată că, decizia din data de 29 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată participanților la proces în data de 23 iulie 2018 (f.d. 36 V. II).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 din Codul de procedură civilă, consideră

recursul depus la data de 05 septembrie 2018, în termen.

3

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil, din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Argumentele recurentei precum că, instanțele de judecată eronat au aplicat

normele de drept material se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost determinate

de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect de instanța de apel cu

argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în

litigiu.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurenta nu a invocat nici un argument

plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența

instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (Doorson

împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol completul reține că,

4

recursul declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări

esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse

de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Completul de admisibilitate relevă că, prezenta cerere de recurs a fost depusă

după ce recurenta a avut posibilitatea de a fi auzită de prima instanță și de instanța de

apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23

octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, recurentei i-a fost asigurat dreptul de

acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs efectiv. De

fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității procedurii din

perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în

fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în

vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea

nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate,a

aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar

argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a considera recursul ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă,completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin

„Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, în cauza civilă intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Consiliului Coordonator al

Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din

20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

5