3ra-1088/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1088/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: A. Catană dosarul nr. 3ra-1088/16

instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliță

Î N C H E I E R E

27 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii cu Capital

Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2015 prin care a

fost admis apelul declarat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, casată

hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 martie 2015 și emisă o nouă

hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 18 noiembrie 2014, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire

la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că prin pct. 7 al deciziei CCA nr. 63 din 14

noiembrie 2014, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, care este titulara postului de

televiziune Jurnal TV a fost sancționată cu amendă în mărime de 3 600 lei pentru

derogări repetate de la prevederile Regulamentului Comisiei Electorale Centrale

privind reflectarea companiei electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie

2014 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova pct. 19 și anume

art. 7 alin.(2) din Cordul audiovizualului în conformitate cu art. 38 alin. (2) lit. b) și

f) și alin. (3) lit. b) din Codul Audiovizualului.

Indică că prin decizia susmenționată Consiliul Coordonator al Audiovizualului

a imputat faptul că „...în cadrul emisiunilor de știri difuzate de postul de televiziune

„Jurnal TV” s-a constatat un decalaj mare în ceea ce privește ponderea reprezentărilor

pozitive/negative ale subiecților politici. Conotația reflectării a fost dezechilibrată în

partea ce ține de procentul negativ obținut de PDM, care, din timpul total oferit de 9

min. 5 sec, 4 min. 02 sec. a fost prezentat într-o formă negativă și doar indirect. S-au

atestat derogări de la prevederile Regulamentului Comisiei Electorale Centrale

privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie

2014 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, pct. 19, care

prevede: „în programele de știri ale instituțiilor audiovizuale, evenimentele din

campania electorală vor fi reflectate cu respectarea prevederilor art. 47, 64, 64/1 din

Codul electoral și art. 7 din Codul audiovizualului, și anume, derogări de la art. 7

alin.(2) din Codul audiovizualului: „Acordînd timpi de antenă unui partid sau unei

mișcări politice pentru propagarea pozițiilor acestora, radiodifuzorul trebuie să ofere,

de asemenea, în cadrul aceluiași gen de programe și la aceeași oră, timpi de antenă

altor partide și mișcări politice fără tergiversări neîntemeiate și fără a favoriza un

partid anume, indiferent de procentajul reprezentării sale parlamentare”.

Consideră reclamantul că decizia nr. 163 din 14 noiembrie 2014 în partea

contestată este ilegală și neîntemeiată din motiv că examinarea chestiunii sancționării

a purtat un caracter unilateral și formal, cu încălcarea procedurii stabilite și a

prevederilor legale în vigoare.

Astfel, indică că deși Consiliul Coordonator al Audiovizualului dispune de

dreptul de a sancționa posturile de televiziune, acesta urmează să respecte integral

procedura stabilită de Lege pentru emiterea unei astfel de decizii, deoarece

restrângerea unui drept recunoscut de lege, inclusiv, aplicarea de sancțiuni legale

poate fi admisă doar în temeiul unei legi, dispozițiile căreia potrivit jurisprudenței de

principiu a CEDO, cazul Sunday Times v. UK, 26.04.1979 seria A nr. 30 § 59,

Mitropolia Basarabiei și alții v. Moldovei, nr. 54701199 din 13.12.2001, § 109,

trebuie să fie suficient de accesibilă și previzibilă, adică să fie enunțată cu destulă

precizie permițând persoanei de a obține în caz de necesitate sfaturi clare pentru a-și

determina conduita sa și prevedea consecințele acțiunilor sale, iar sintagma „prevăzut

de lege” se referă atît la normă specifică de drept sau la un regim legal care

autorizează interferența, cît și la „calitatea legii”.

Susține reclamantul că, drept temei juridic de aplicare a sancțiunii a servit

Raportul privind respectarea Regulamentului de reflectare a campaniei electorale la

alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 în mijloacele de informare în masă din

RM, pentru perioada 20-29 octombrie, în cadrul principalului buletin de știri al

postului Jurnal TV.

Însă, Raportul respectiv i-a fost prezentat prin scrisoarea Consiliului

Coordonator al Audiovizualului nr. 641 din 12 noiembrie 2014, recepționată la data

de 17 noiembrie 2014, ora 16.00, pe cînd examinarea acestuia a fost numită pentru

data de 14 noiembrie 2014, ora 12:00, respectiv, nu a fost în posibilitate de a lua

cunoștință de Raport pînă la data ședinței stabilite pentru examinarea acestuia și de a-

și pregăti apărarea.

Mai mult, deși, în urma examinării conținutului raportului s-a constatat că nu

au fost elucidate și/sau menționate prevederile legale încălcate, și s-a creat impresia

că postul Jurnal TV nu a admis derogări de la legislație, Consiliul Coordonator al

Audiovizualului în ședința publică a decis sancționarea postului Jurnal TV.

Totodată, menționează că potrivit prevederile art. 38 alin. (7) și (8) din Codul

audiovizualului, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va informa radiodifuzorul

sau distribuitorul de servicii despre orice investigație care îl privește, despre

învinuirile ce i se aduc și îi va crea posibilitatea de a-și prezenta cazul în fața

consiliului, iar decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la

aplicarea oricărei sancțiuni va fi motivată, devenind executorie de la data adoptării și

aducerii la cunoștință radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii vizați prin

scrisoare recomandată, cu publicarea ulterioară în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova și pe pagina web a organului emitent.

Însă, Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu l-a informat despre

învinuirile aduse, (fapta și prevederea legală încălcată) și nu i-a acordat un termen

suficient.

Remarcă că Consiliul Coordonator al Audiovizualului tendențios a considerat

că prezentarea în cadrul buletinelor de știri a informațiilor veridice despre mai multe

ilegalități deconspirate în privința unor exponenți a PDM și/sau a conduitei acestui

partid constituie derogări de la art. 7 alin. (2) din Codul Audiovizualului, în

conformitate cu care acordînd timpi de antenă unui partid sau unei mișcări politice

pentru propagarea pozițiilor acestora, radiodifuzorul trebuie să ofere, de asemenea, în

cadrul aceluiași gen de programe și la aceeași oră, timpi de antenă altor partide și

mișcări politice fără tergiversări neîntemeiate și fără a favoriza un partid anume,

indiferent de procentajul reprezentării sale parlamentare.

Sau, este de părerea că Consiliul Coordonator al Audiovizualului a ignorat

faptul că reglementarea menționată se referă la timpii de antenă acordați gratis sau

contra plată concurenților electorali în cadrul dezbaterilor electorale și publicității

electorale, pe când în speță, se monitorizează buletinele de știri, asupra cărora au

incidență prevederile art. 7 alin. (4) din Codul audiovizualului, care stabilește că

pentru a asigura în cadrul emisiunilor informative ale radiodifuzorilor respectarea

principiilor echilibrului social-politic, echidistanței și obiectivității, aceștia vor plasa

fiecare știre astfel încît informația care compune știrea să fie veridica, să nu fie

deformat sensul realității prin tertipuri de montaj, comentarii, mod de formulare sau

titluri, în cazul subiectelor ce vizează situații de conflict, să se respecte principiul de

informare din mai multe surse.

Or, indică reclamantul că nu a încălcat prevederile art. 7 alin. (4) din Codul

audiovizualului, și nici Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu i-a imputat

încălcarea acestora.

Insistă că Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aplicat prevederi legale

care nu trebuiau și nici nu puteau să fie aplicate cazului dat în lipsa unor încălcări din

partea postului Jurnal TV cu încălcarea gravă a procedurii de sancționare, ce

determină vădita ilegalitate a actului contestat.

Totodată, invocă întrucît actul contestat contravine prevederile legale în

vigoare prin prisma art. 21 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ în

coroborare cu art. 174 CPC, este necesară aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 38 alin. (9) Codul

Audiovizualului, art. art. 8. 16, 21, 25 alin. (1) lit. b), 26 alin. (1) lit. a), b). c) din

Legea contenciosului administrativ.

Solicită anularea pct. 7 al deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului

nr. 163 din 14 noiembrie 2014 și suspendarea executării pct. 7 al deciziei Consiliului

Coordonator al Audiovizualului nr. 163 din 14 noiembrie 2014, pînă devenirea

hotărîrea instanței de judecată definitive.

La 04 decembrie 2014, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a depus cerere de

completare a cererii de chemare în judecată invocînd că în ședința Consiliului

Coordonator al Audiovizualului din data de 14 noiembrie 2014 au participat în

calitate de membrii Marian Pocaznoi (numit pe 6 ani la 06 noiembrie 2008), Vitalie

Tabunscic (numit pe 6 ani la 11 aprilie 2008) și Ignat Vasilache (numit pe 6 ani la 06

noiembrie 2008).

Indică că persoanele respective au pierdut calitatea de membru a Consiliului

Coordonator al Audiovizualului și anume Vitalie Tabunscic la 11 aprilie 2014, iar

Marian Pocaznoi și Ignat Vasilache la 06 noiembrie 2014, prin expirarea termenului

și nu mai au nici dreptul și nici posibilitatea de a participa la ședințele Consiliului

Coordonator al Audiovizualului precum și nici a vota deciziile Consiliului

Coordonator al Audiovizualului.

În această privință menționează prevederile art. 43 alin. (2) Codul

audiovizualului, potrivit cărora durata mandatului membrilor Consiliului Coordonator

al Audiovizualului este de 6 ani. Reînnoirea componenței Consiliului Coordonator al

Audiovizualului se efectuează eșalonat: inițial, se aleg 3 candidați pe un termen de 6

ani, 3 pentru 4 ani și 3 pentru 2 ani. La expirarea termenelor inițiale, în temeiul

propunerilor făcute la solicitarea comisiei parlamentare de profil și a Comisiei

parlamentare juridice, pentru numiri și imunități, în baza sesizării Consiliului

Coordonator al Audiovizualului, alți membri ai Consiliului Coordonator al

Audiovizualului se numesc pe un termen de 6 ani. Vacanța funcției de membru al

Consiliului Coordonator al Audiovizualului poate interveni în caz de expirare a

termenului de deținere a funcției, conform art. 43 alin. (5) lit. b) Codul

audiovizualului.

Atrage atenția că, în privința membrilor Consiliului Coordonator al

Audiovizualului nu pot fi aplicate prevederile art. 7 alin. (3) al Legii cu privire la

statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, care

stipulează că în cazul în care termenul regulamentar de exercitare a mandatului expiră

sau a expirat, iar succesorul de competență nu intră în exercitarea mandatului,

demnitarul continuă să-și exercite mandatul pînă la ocuparea funcției de către

succesorul de competență.

Prin urmare, avînd în vedere că Legea cu privire la statutul persoanelor cu

funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010 și Codul audiovizualului nr.

260 din 27 iulie 2006 sunt două acte legislative cu aceeași forță juridică, în caz de

divergență între o normă a actului legislativ general și o normă a actului legislativ

special, se aplică norma actului legislativ special, conform art. 6 alin. (3) al Legii

privind actele legislative nr. 780 din 27 decembrie 2001, la caz, fiind aplicabile

prevederile Codului audiovizualului, care este un act legislativ special, aspect asupra

căruia s-a pronunțat Curtea Supremă de Justiție prin decizii rămase irevocabile pe

cauzele nr. 3r-576/2011 din 02 martie 2011 și nr. 3r-2132/2011 din 09 noiembrie

2011.

În context, relatează că decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului

nr.163 din 14 noiembrie 2014 este ilegală și din considerentul că a fost votată de niște

indivizi care nu mai aveau calitatea de membri, iar membrii valizi, în funcție, nu au

întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea unei decizii, după cum indică art.

7 din Statutul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, aprobat prin Hotărîrea

Parlamentului nr.433 28 decembrie 2006, cu privire la aprobarea statutului, structurii

organizatorice și a efectivului-limită ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului,

potrivit cărora, Consiliul deliberează în prezența a cel puțin 6 dintre membrii săi, iar

deciziile se adoptă dacă întrunesc votul a cel puțin 5 membri.

Solicită anularea pct.7 al deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului

nr. 163 din 14 noiembrie 2014.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 martie 2015 acțiunea a

fost admisă integral, fiind anulat pct. 7 din decizia nr. 163 din 14 noiembrie 2014,

privind aplicarea amenzii în valoare de 3 600 lei companiei „Jurnal de Chișinău Plus”

SRL, fondatorul postului de televiziune „Jurnal TV” pentru derogări repetate la

prevederile Regulamentului Comisiei Electorale Centrale privind reflectarea

campaniei electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 în mijloacele de

informare în masă din Republica Moldova.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2015 a fost admis apelul

declarat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, casată hotărîrea primei instanțe

și emisă o houă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă integral ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel s-a referit la hotărîrea Parlamentului

Republicii Moldova nr.81 din 28 mai 2014, prin care au fost stabilit pentru data de 30

noiembrie 2014 alegerile parlamentare și a reținut prevederile art. 64 alin. (1), (5) și

(7) art. 1641alin. (1) Cod electoral care stabilește particularitățile și principiile

generale privind reflectarea alegerilor de către mijloacele de informare în masă și pct.

19 al Regulamentului Comisiei Electorale Centrale privind reflectarea companiei

electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 în mijloacele de informare

în masă din Republica Moldova aprobat prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale

nr. 2680 din 30 septembrie 2014, care statuează că în programele de știri ale

instituțiilor audiovizuale, evenimentele din campania electorală vor fi reflectate cu

respectarea prevederilor art.47, 64 și 641 din Codul electoral și art.7 din Codul

audiovizualului.

La fel, instanța a remarcat prevederile art. art. 7 alin. (2) și (4) lit. a), c), 37

alin. (1), (3) lit. a), c), și (4), 38 alin. (1) lit. c), (2) lit. b), f), (3) lit. b), (7) și (8 ), 40

alin. (1) lit. a), b), d), 41 alin. (1) lit. a), 42 alin. (1), 43 alin. (2), (5) lit. b), și (6) din

Codul audiovizualului, care reglementează echilibrul și pluralismul politico-social,

activitatea de supraveghere și control, sancțiuni, atribuțiile și competența Consiliului

Coordonator al Audiovizualului și a menționat decizia Consiliului Coordonator al

Audiovizualului nr. 145 din 13 octombrie 2014, privind efectuarea unei monitorizări

a principalelor buletine informative a posturilor de televiziune, la capitolul

respectarea Regulamentului Comisiei Electorale Centrale privind reflectarea

companiei electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 în mijloacele de

informare în masă din Republica Moldova, inclusiv a postului de televiziune Jurnal

TV, care prin declarația din 17 octombrie 2014 și-a exprimat intenția de a participa la

reflectarea companiei electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Iar cu referire la normele legale reținute instanța de apel a stabilit că în

rezultatul monitorizării asupra respectării de către posturile de televiziune în perioada

30 octombrie - 08 noiembrie 2014, a Regulamentului Comisiei Electorale Centrale

privind reflectarea companiei electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie

2014 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova cu privire la

reflectarea de către „Jurnal TV” a subiecților politici în cadrul emisiunilor

informative, s-a constatat un decalaj mare în cadrul emisiunilor de știri difuzate de

postul de televiziune „Jurnal TV” în ceea ce privește ponderea reprezentărilor

positive/negative ale subiecților politici, conotația reflectării fiind dezechilibrată în

partea ce ține de procentul negativ obținut de PDM, care din timpul total oferit 09

min. 05 sec, 04 min. 02 sec. a fost prezentat într-o formă negativă și 05 min.03 sec în

formă neutră (f. 86).

Astfel, a remarcat instanța de apel că la ședința din 14 noiembrie 2014

Consiliul Coordonator al Audiovizualului a atestat derogări ale postului de

televiziune „Jurnal TV” de la prevederile pct. 19 al Regulamentului Comisiei

Electorale Centrale privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare

din 30 noiembrie 2014 și ținînd cont de faptul că prin decizia Consiliului Coordonator

al Audiovizualului nr. 155 din 07 noiembrie 2014 (publicată M.O. 340-343 din

14.11.2014), ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a fost avertizat public pentru

aceleași derogări, prin pct. 7 decizia Consiliuliu Coordonator al Audiovizualului nr.

163 din 14 noiembrie 2014 cu privire la examinarea raportului privind respectarea

Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare din

30 noiembrie 2014 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova în

cadrul principalelor buletine informative ale posturilor de televiziune „Moldova-1”,

„Prime”, „Publica TV”, „Canal 3”, „Canal 2”, „N 4”, „TV 7”, „PRO TV Chișinău”,

„Jurnal TV”, „Accent TV”, „Euro TV”, „RTR Moldova”, „Ren Moldova” pentru

perioada 30 octombrie-08 noiembrie 2014”, a sancționat ÎCS „Jurnal de Chișinău

Plus” SRL în calitate de fondator al postului de televiziune „Jurnal TV” cu amendă

în mărime de 3 600 lei. (f. 15-26, 63-69)

A mai reținut instanța de apel că, din conținutul înscrisurilor indicate s-a

constatat încălcarea art. 7 alin. (2) Codul audiovizualului imputată intimatului, prin

faptul că acordând timpi de antenă unui partid sau unei mișcări politice pentru

propagarea pozițiilor acestora, trebuia să ofere, de asemenea, în cadrul aceluiași gen

de programe și la aceeași oră, timpi de antenă altor partide și mișcări politice fără

tergiversări neîntemeiate și fără a favoriza un partid anume, indiferent de procentajul

reprezentării sale parlamentare.

În context, instanța de apel a considerat că în prezența încălcării constatate,

lipsește temei prevăzut de art. 26 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ,

pentru anularea actul administrativ contestat ca ilegal în fond sau emis contrar

prevederilor legii, și a remarcat că în conformitate cu art. 26 alin. (2) al Legii

contenciosului administrativ, nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității

actului administrativ și a operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii

acestuia.

Totodată, cu referire la argumentele ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL

precum că a recepționat la 17 noiembrie 2014 ora 16.00 raportul prezentat prin

scrisoarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 641 din 12 noiembrie 2014

și către data examinării acestui raport la 14 noiembrie 2014 ora 12.00 nu a cunoscut

că este învinuit de săvârșirea anumitor ilegalități, instanța de apel a reținut că la 12

noiembrie 2014, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a expediat ÎCS „Jurnal de

Chișinău Plus” SRL extrasul din Raportul privind respectarea Regulamentul de

reflectare a campaniei electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 în

mijloacele de informare în masă din Republica Moldova pentru perioada 30

octombrie - 08noiembrie 2014 în cadrul principalului buletin de știri al postului

public de televiziune „Jurnal TV”, inclusiv la adresa electronică, indicată de

reclamant în declarația din 17 octombrie 2014 de participare la reflectarea campaniei

electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, destinatarului fiindu-i

comunicat că rezultatele raportului vor fi examinate în cadrul ședinței publice a

Consiliului Coordonator al Audiovizualului la 14 noiembrie 2014 ora 12.00 (f. 27,

28-34, 70, 82).

Concomitent, instanța de apel a menționat nota informativă a funcționarului

Consiliului Coordonator al Audiovizualului din 01 decembrie 2014, și factura

eliberată de SA „Orange Moldova” la 03 decembrie 2014 din care rezultă că la 13

noiembrie 2014 ora 13.51.14 funcționarul Consiliului Coordonator al

Audiovizualului de pe numărul 60615893 a contactat numărul de telefon 068302161

al persoanei indicată în declarația „Jurnal TV” din 17 octombrie 2014 cu durata

discuției telefonice de 46 sec. (f. 71, 72-73, 82), corelativ reținînd că pe scrisoarea de

însoțire a Consiliului Coordonator al Audiovizualului din 12 noiembrie 2014 ÎCS

„Jurnal de Chișinău Plus” SRL a aplicat ștampila de înregistrare cu indicarea datei 17

noiembrie 2014, însă nu a anexat și lipsește la dosar plicul cu ștampila ÎS „Poșta

Moldovei” și alte probe despre data recepționării a livrării poștale.

În concluzie instanța de apel a conchis că în cadrul examinării cauzei Consiliul

Coordonator al Audiovizualului a probat informarea SRL „Jurnal de Chișinău Plus”

despre investigație care îl privește expuse în raportul indicat, despre învinuirile ce i se

aduc și i-a creat posibilitatea de a-și prezenta cazul în fața consiliului la ședința

publică din 14 noiembrie 2014 ora 12.00, iar argumentele invocate în acest sens a

considerat neîntemeiate.

La 06 iunie 2016 ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este vădit ilegală

și adoptată contrar cadrului legal în vigoare și a modului de aplicare a acestuia.

Mai menționează că instanța de apel a ignorat prevederile legale care determină

cert că la adoptarea actului administrativ contestat a fost încălcarea procedura de

aplicare a sancțiunii și nu s-a pronunțat motivat asupra fondului pretențiilor din

cererea de chemare în judecată.

Astfel, susține că deși, prin cererea de chemare în judecată și referința scrisă

prezentată în instanța de apel a fost demonstrat că procedura de adoptare a deciziei

contestate a fost efectuată contrar cadrului legale, instanța a omis prevederile art. 24

alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, în conformitate cu care la

examinarea în contencios administrativ sarcina probațiunii este pusă pe seama

pîrîtului și lăsînd fără apreciere copia actului prezentat din care rezultă că raportul de

monitorizare și citația au fost recepționate după ședința Consiliului Coordonator al

Audiovizualului în cadrul căreia a fost aplicată sancțiunea, concluzionînd că

reclamantul nu a demonstrat momentul recepționării Raportului din 30 noiembrie

2014.

La fel indică că instanța de apel a ignorat prevederile art. 381 alin. (1) și (3) din

Codul contravențional care urma a fi aplicat prin analogie în raporturile de

contravenții în domeniul audiovizualului și care stabilește că citarea este o acțiune

procedurală prin care autoritatea competentă să soluționeze cauza contravențională

asigură prezentarea persoanei în fața sa pentru desfășurarea normală a procesului

contravențional, iar citarea se face în așa fel ca persoana chemată să primească

invitația cu cel puțin 5 zile înainte de data cînd ea trebuie să se prezinte în fața

autorității respective.

Or, sub acest aspect, afirmă recurentul că nu a fost informat de Consiliul

Coordonator al Audiovizualului despre investigațiile care îl privesc, precum și despre

învinuirile care i-au fost aduse și nu i-a fost creată posibilitate de a-și prezenta cazul

în fața consiliului, fapt ce contravine prevederilor art. 38 alin. (7) alin. (8) din Codul

Audiovizualului.

În context, cu referire la procedura de adoptare a deciziei contestate, recurentul

a indicat motive similare celor indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea

de completare a cerințelor, insistînd că decizia Consiliului Coordonator al

Audiovizualului nr. 163 din 14 noiembrie 2014, a fost votată de niște persoane care

nu aveau calitatea de membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Iar, remarcînd că în textul deciziei contestate nu se găsesc motivele sancționării

postului Jurnal TV, a indicat că instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 38

alin.(8) din Codul audiovizualului, care indică că decizia Consiliului Coordonator al

Audiovizualului cu privire la aplicarea oricărei sancțiuni va fi motivată, devenind

executorie de la data adoptării și aducerii la cunoștință radiodifuzorilor și

distribuitorilor de servicii vizați prin scrisoare recomandată, cu publicarea ulterioară

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina web a organului emitent.

A mai indicat recurentul că prin decizia contestată Consiliul Coordonator al

Audiovizualului, în mod tendențios, a considerat că prezentarea în cadrul buletinelor

de știri a informațiilor veridice despre mai multe ilegalități deconspirate în privința

unor exponenți ai Partidului Democrat și/sau a conduitei acestui partid, ar constitui

derogări de la art.7 alin.(2) din Codul audiovizualului și a lăsat fără apreciere faptul

că în contradictoriu cu faptele imputate prin decizia de sancționare, 5 min.03 sec. din

informația despre PD prezentată în cadrul emisiunilor de știri difuzată pe postul de

televiziune Jurnal TV a avut un caracter neutru.

Totodată, susține că toate știrile cu și despre PD se realizau doar după ce se

încerca obținerea poziției acestui partid. Nici un material nu s-a realizat fără poziția

exponenților partidului, de fiecare dată fiind telefonați fie exponenții fie

reprezentanții partidului, de la care se solicita interviu, opinie, poziție, însă ei refuzau

să se expună, or, anume acest refuz era vociferat în cadrul informațiilor.

Indică recurentul că sancțiunea a fost aplicată pentru faptul că PD nu a dorit să

se expună în legătură cu subiectele realizate de postul de televiziune Jurnal TV,

respectiv, sancționarea pentru inacțiunile altora este nejustificată.

De asemenea susține recurentul că prevederile art.7 alin.(2) din Codul

audiovizualului, pentru care a fost aplicată sancțiunea nu au incidență la caz, întrucît

această normă se referă la timpi de antenă acordați gratis sau contra plată

concurenților electorali în cadrul dezbaterilor electorale și publicității electorale și

are tangență directă cu Declarația postului Jurnal TV privind politica editorială pentru

reflectarea campaniei electorale, unde în pct. 2 JTV a indicat că va acorda doar timpi

de antenă contra plată pentru publicitate și gratis pentru dezbateri electorale.

Menționează că Consiliul Coordonator al Audiovizualului a monitorizat

buletinele de știri, în cadrul cărora nu se acordă timpi de antenă și asupra cărora se

răsfrîng prevederile art.7 alin. (4) din Codul audiovizualului care nu au fost încălcate

de postul de televiziune Jurnal TV și încălcarea cărora nici nu a fost imputată

Consiliului Coordonator al Audiovizualului, respectiv instanța de apel eronat a reținut

relevanța acestora la caz.

Susține că postul Jurnal TV în toate subiectele indicate a difuzat doar

informații veridice, nu a deformat sensul realității, a informat telespectatorul din mai

multe surse, precum și în toate cazurile a încercat să obțină inclusiv poziția

persoanelor pe care îi viza subiectul. Mai mult, nici una din persoanele vizate nu a

solicitat dezmințire sau dreptul la replică în legătură cu aceste reportaje.

Accentuează recurentul că intențiile Consiliului Coordonator al

Audiovizualului de a-l sancționa cad sub incidența prevederilor relevante ale art. 8

din Codul audiovizualului, care stabilește că radiodifuzorii aflați sub jurisdicția

Republicii Moldova au dreptul să decidă liber asupra conținutului emisiunilor și

programelor lor, respectînd principiul de pluralitate a opiniilor în conformitate cu

cadrul juridic și condițiile expuse în licența de emisie.

Afirmă că deși, argumentele expuse au fost invocate în cadrul examinării

cauzei, instanța de apel nu s-a expus asupra acestora, pe cînd din interpretarea art. 6

al CEDO, pronunțarea de către instanțele de judecată a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta

presupune obligația instanței de judecată de a se expune în hotărârile emise asupra

tuturor cerințelor pricinii, precum și asupra argumentelor invocate de către intimat

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz, 26).

Mai invocă că în sensul art.6 alin. (1) al Convenției, instanțele de judecată,

trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar

având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce

implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea noțiunea de proces

echitabil impune ca instanțele de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa,

ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se

mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Pe cînd, instanța de apel nu a respectat normele de drept și nici reglementările

CEDO, deoarece argumentele invocate de ei sunt importante pentru rezultatul

procesului și necesitau un răspuns concret în hotărâre.

La 01 iulie 2016, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a depus referință

asupra recursului declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL invocînd caracterul

neîntemeiat al acestuia și solicitînd respingerea lui ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din materialele cauzei copia deciziei instanței de apel din 18

noiembrie 2015 a fost expediată în adresa participanților la proces, inclusiv

recurentului ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL prin scrisoarea nedatată nr. 3a-

914/15 (f. d. 200 Vol. I), însă, date ce ar confirma recepționarea acesteia de către

destinatari, materialele cauzei nu conțin.

În același timp la materialele cauzei este anexată cererea nr. 05-314555 din 19

aprilie 2016, prin care reprezentantului ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, Dumitru

Pavel a solicitat Judecătoriei Centru mun. Chișinău eliberarea copiei deciziei instanței

de apel din 18 mai 2015, și scrisoarea de însoțire din 19 mai 2016, prin care

Judecătoria Centru mun. Chișinău a expediat în adresa ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus”

SRL copia deciziei din 18 noiembrie 2015 (f.d. 2012 Vol. I, 9 Vol. II).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 03 iunie 2016 în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL este inadmisibil din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎCS „Jurnal de Chișinău

Plus” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4)

CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei

instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de chemare în judecat și în referința

depusă la cererea de apel (f.d. 4-8, 47-48, 177-182).

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul declarat de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL asemenea aspecte nu se

regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău

Plus” Societate cu Răspundere Limitată, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru