- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 18 octombrie 2022
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Affaire communiquée
Antonescu împotriva României
Traducere în română Auto
Publicat la 7 noiembrie 2022 SECȚIUNEA 4 Cerere nr. 21433/20 Roxana-Beatrice ANTONESCU și Petru David ANTONESCU împotriva României, introdusă la 29 aprilie 2020, comunicată la 18 octombrie 2022 CU PRIVIRE LA LIMBARE Cererea se referă la îngrijirea medicală a reclamantei la sfârșitul sarcinii sale și la nașterea reclamantului cu handicap grav, la 7 În aprilie 2012 se estimează că reclamanții au fost victime ale unei neglijențe medicale și că au inițiat două proceduri penale și disciplinare împotriva medicilor care au consultat recurenta și au participat la aceasta. La 30 octombrie 2015, Colegiul medicilor din România a concluzionat că medicii în cauză nu au comis o abatere disciplinară.
Procedura penală este finalizată printr-o clasificare fără urmare a cauzei, confirmată de Tribunalul de Primă Instanță din Plyești, la 30 octombrie 2019. Invocând articolele 6 și 8 din convenție, reclamanții se plâng de lipsa de eficacitate a anchetei referitoare la presupusa neglijență medicală, precum și de durata acesteia.
a încălcat dreptul la respectarea vieții private al reclamanților astfel cum este protejat prin art. 8 din convenție (Mehmet Ulusoy și alții c. Turcia, n 54969/09, § 64, 25 iunie 2019) În special, având în vedere obligația pe teren prevăzută la art. 8 din convenție, la momentul faptelor, România avea un sistem judiciar efectiv și independent capabil să stabilească cauza handicapului fiului recurentei și, dacă este cazul, să oblige eventualii responsabili să răspundă pentru faptele lor (a se vedea Mehmet Ulusoy și alții, citată anterior, § 90, și, mutatis mutandis Lopes de Sousa Fernandes c. Portugalia [GC], n 56080/13, § 214, 19 decembrie 2017)? Sistemul juridic național a pus la dispoziția reclamanților o cale de atac civilă care, indiferent de rezultatul procedurilor penale și disciplinare, ar fi putut permite obținerea unei despăgubiri adecvate pentru prejudiciile suferite ca urmare a pretinsei abateri medicale ( Scripnic c. Republica Moldova , nr. 63789/13, § 31, 13 aprilie 2021) Ancheta în speță a fost efectivă în sensul articolului 8 din convenție?
În special, ancheta a clarificat circumstanțele privind apariția handicapului reclamantului și i-a identificat pe eventualii responsabili ? Durata procedurilor penale a fost justificată în condițiile cazului
Publié le 7 novembre 2022
QUATRIÈME SECTION
Requête n o 21433/20 Roxana-Beatrice ANTONESCU et Petru David ANTONESCU contre la Roumanie introduite le 29 avril 2020 communiquée le 18 octobre 2022
OBJET DE L’AFFAIRE
La requête concerne la prise en charge médicale de la requérante à la fin de sa grossesse et la naissance du requérant avec un handicap grave, le 7 avril 2012. Estimant avoir été victimes d’une négligence médicale, les requérants ont engagé deux procédures, pénale et disciplinaire, contre les médecins qui avaient consulté la requérante et participé à l’accouchement. Le 30 octobre 2015, le Collège des médecins de Roumanie conclut que les médecins en cause n’avaient pas commis de faute disciplinaire. La procédure pénale s’est finalisée par un classement sans suite de l’affaire, confirmé par le tribunal de première instance de Ploiești, le 30 octobre 2019. Invoquant les articles 6 et 8 de la Convention, les requérants se plaignent du défaut d’effectivité de l’enquête relative à la négligence médicale alléguée ainsi que de la durée de celle-ci.
QUESTIONS AUX PARTIES
1. Y a-t-il eu atteinte au droit au respect de la vie privée des requérants tel qu’il est protégé par l’article 8 de la Convention ( Mehmet Ulusoy et autres c. Turquie , n o 54969/09 , § 64, 25 juin 2019) ? 2. En particulier, eu égard à l’obligation procédurale sur le terrain de l’article 8 de la Convention, à l’époque des faits la Roumanie était-elle dotée d’un système judiciaire effectif et indépendant apte à établir la cause du handicap du fils de la requérante et, le cas échéant, à obliger les responsables éventuels à répondre de leur actes (voir, Mehmet Ulusoy et autres , précité, § 90, et, mutatis mutandis , Lopes de Sousa Fernandes c. Portugal [GC], n o 56080/13, § 214, 19 décembre 2017) ? Le système juridique national mettait-il à la disposition des requérants un recours civil qui, indépendamment de l’issue des procédures pénale et disciplinaire, aurait pu permettre d’obtenir une réparation adéquate pour les dommages subis par eux à la suite de la faute médicale alléguée ( Scripnic c. République de Moldova , n o 63789/13, § 31, 13 avril 2021) ? 3. L’enquête menée en l’espèce a-t-elle été effective au sens de l’article 8 de la Convention ? En particulier,
l’enquête a-t-elle clarifié les circonstances entourant la survenue du handicap du requérant et a-t-elle identifié les éventuels responsables ? La durée de la procédure pénale était-elle justifiée dans les conditions de l’espèce ?