2ra-1815/17 — repararea prejudiciului material si moral

prima instanță: E. Lavric dosarul nr. 2ra-1815/17

instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

Î N C H E I E R E

25 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Tatiana Soltînscaia și reprezentantul acesteia, avocatul Stela Lefter,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Bălănuța

împotriva Tatianei Soltînscaia cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 mai 2017, prin care a fost respins

apelul declarat de către Serghei Bălănuța, admis apelul declarat de către Tatiana

Soltînscaia, casată hotărârea Judecătoriei Șoldănești din 27 octombrie 2016 în partea

reparării prejudiciului material și emisă în această parte o nouă hotărâre cu privire la

respingerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material, iar în rest

hotărârea a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La data de 21 ianuarie 2016, Serghei Bălănuța a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Tatianei Soltînscaia cu privire la repararea prejudiciului material și

moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 10 septembrie 2015,

fiul său, XXXXX, născut la data de XXXXX, în timp ce juca fotbal pe terenul sportiv

al gimnaziului „M. Volontir” din s. Glingeni, r-nul Șoldănești, a suportat o fractură

închisă distală a ambelor oase ale gambei stîngi cu deplasarea fragmentelor.

Menționează că, la fața locului a venit asistenta medicală, Tatiana Soltînscaia,

care nu i-a acordat nici un ajutor medical, motivând că, copilul are părinți.

Susține că, el, venind la fața locului, a găsit copilul său plângând și strigând de

durere.

Afirmă că, ulterior, copilul său a fost transportat la Spitalul raional Șoldănești,

unde a fost internat.

Relevă că, referitor la cele întâmplate, a sesizat organele de drept și prin

ordonanța de aplicare a sancțiunii contravenționale din 02 noiembrie 2015, emisă de

către procurorul în Procuratura raionului Șoldănești, pârâta a fost recunoscută

1

vinovată în comiterea contravenției prevăzută de art. 313 din Codul contravențional,

fiindu-i aplicată o amendă în mărime de 50 unități convenționale.

Mai relevă că, la data de 02 noiembrie 2015, pârâta a achitat amenda, fapt

confirmat prin ordinul de încasare a numerarului din 02 noiembrie 2015.

Consideră că, prin inacțiunile pârâtei i-a fost cauzat fiului său și familiei sale un

prejudiciu material și moral.

Solicită încasarea de la pârâtă a sumei de 1500 lei, cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 20000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a taxei de stat în sumă

de 100 lei.

La data de 28 ianuarie 2016, Serghei Bălănuța a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, solicitând încasarea de la pârâtă a sumei de 1500 lei, cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 30000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a taxei de stat în sumă

de 100 lei.

Ulterior, Serghei Bălănuța și-a concretizat pretențiile, solicitând încasarea de la

pârâtă a sumei de 683 lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 30000 lei, cu titlu

de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în sumă de 2600 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Șoldănești din 27 octombrie 2016 acțiunea a fost

admisă parțial și a fost încasată de la Tatiana Soltînscaia în beneficiul lui Serghei

Bălănuța suma de 626,83 lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 5000 lei, cu titlu

de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată în sumă de 2700 lei, iar în total suma de

8326,83 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost încasată de la

Tatiana Soltînscaia în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 lei.

Prima instanță, încasând suma de 626,83 lei, cu titlu de prejudiciu material, a

reținut că, această sumă se confirmă prin bonurile de plată pentru serviciile medicale

și medicamentele, care au fost procurate și care corespund prescrierilor medicului-

traumatolog din 17 septembrie 2016 (f. d. 93, 94).

Totodată, prima instanță, încasând suma de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral, a concluzionat că, această sumă constituie pentru reclamant o satisfacție

echitabilă. Or, timp de 2 ore, din momentul incidentului și până la sosirea ambulanței,

copilul minor al reclamantului a stat culcat jos pe iarbă, lângă viceul din preajma casei

de cultură, așteptând acordarea ajutorului medical, care nu a fost solicitat nici de către

Tatiana Soltînscaia și nici de către ceilalți angajați ai gimnaziului „M. Volontir” din s.

Glingeni, r-nul Șoldănești, ci de către reclamant, la data de 10 septembrie 2015, ora

14.37.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 mai 2017 a fost respins apelul declarat

de către Serghei Bălănuța, admis apelul declarat de către Tatiana Soltînscaia, casată

hotărârea primei instanțe în partea reparării prejudiciului material și emisă în această

parte o nouă hotărâre, prin care pretenția cu privire la repararea prejudiciului material

a fost respinsă. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Instanța de apel, respingând pretenția cu privire la repararea prejudiciului

material, a concluzionat că, lipsește legătura cauzală între inacțiunile asistentei

medicale, Tatiana Soltînscaia manifestate prin nechemarea ambulanței imediat după

producerea cazului și suportarea cheltuielilor pentru tratamentul piciorului fracturat.

2

La data de 01 august 2017, Tatiana Soltînscaia și reprezentantul acesteia,

avocatul Stela Lefter a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului și modificarea deciziei instanței de apel în partea menținerii

hotărârii primei instanțe, cu respingerea pretențiilor cu privire la repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Totodată, au mai solicitat

încasarea de la intimat a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de

apel în partea menținerii hotărârii primei instanțe în partea încasării sumei de 5000 lei,

cu titlu de prejudiciu moral.

Menționează că, fapta recurentei n-a produs consecințe legate de prejudiciul

intimatului, pentru că piciorul copilului a fost fracturat nu din vina recurentei,

nechemarea ambulanței de către recurentă, la fel, n-a produs consecințe de agravare a

stării copilului, fapt ce confirmă că recurenta nu poate fi recunoscută „autorul

prejudiciului” și de aceea nici prevederile art. 1398, 1422 și 1423 din Codul civil nu

pot fi aplicate în speța dată.

Consideră că, instanțele judecătorești au aplicat o lege care nu poate fi aplicată

în cazul dat.

Susține că, instanța de apel a concluzionat că, în speță, lipsește raportul cauzal

dintre faptă și prejudiciu și vinovăție, însă, totodată, a dispus încasarea de la recurentă

a sumei de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Consideră că, este greșită încasarea unui prejudiciu moral doar pentru faptul că,

ambulanța a fost chemată nu de către recurentă, dar de intimat, deoarece pentru

această inacțiune, recurenta a fost sancționată contravențional.

Afirmă că, recurenta, în calitate de lucrător medical, a venit imediat ce a aflat

despre caz, a încercat să-i administreze un calmant, însă copilul a refuzat, astfel,

recurenta a început să caute părinții copilului ca reprezentanți legali, respectând

prevederile art. 23 alin. (1)-(6) din Legea privind ocrotirea sănătății. Faptul că, copilul

a suportat dureri până la sosirea ambulanței nu este vina recurentei, dar a copilului,

care a refuzat acordarea din partea recurentei a primului ajutor medical.

Relevă că, instanțele judecătorești, încasând cheltuielile de judecată, urmau să

aplice prevederile art. 94 alin. (1) CPC.

Prin referința depusă la data de 02 octombrie 2017 Serghei Bălănuță a solicitat

declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele cauzei la data de 23 iunie 2017, recurenta a recepționat copia deciziei

instanței de apel și la data de 01 august 2017, a depus cerere de recurs.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

3

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Tatiana Soltînscaia și

reprezentantul acesteia, avocatul Stela Lefter nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către

Tatiana Soltînscaia și reprezentantul acesteia, avocatul Stela Lefter, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Tatiana Soltînscaia și reprezentantul acesteia,

avocatul Stela Lefter ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Tatiana Soltînscaia și reprezentantul acesteia,

avocatul Stela Lefter se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Luiza Gafton

Mariana Pitic

5