2ra-1523/17 — repararea prejudiciului moral

prima instanță: A. Ciobanu dosarul nr. 2ra-1523/17

instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, O. Moraru

Î N C H E I E R E

23 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Svetlana Șevciuc și Vasile Șevciuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Șevciuc și Vasile

Șevciuc împotriva lui Serghei Chetrari, Svetlana Chetrari și Alexandr Macrițchi cu

privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 martie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Svetlana Șevciuc și Vasile Șevciuc, admis apelul

declarat de către Serghei Chetrari, Svetlana Chetrari și Alexandr Macrițchi, casată

integral hotărârea Judecătoriei Glodeni din 17 octombrie 2016 și emisă o nouă

hotărâre de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 18 noiembrie 2015, Svetlana Șevciuc și Vasile Șevciuc au depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Chetrari, Svetlana Chetrari și

Alexandr Macrițchi cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la data de 25 iulie 2015 au fost

maltratați de vecinii săi Serghei Chetrari, Svetlana Chetrari și Alexandr Macrițchi, iar

conform Raporturilor de constatare medico-legală nr. 217 și 218 din 27 iulie 2015, le-

au fost cauzate leziuni corporale ușoare

Menționează că, conform proceselor-verbale cu privire la contravenție din 28

iulie 2015 și 13 octombrie 2015, pârâți au fost atrași la răspundere contravențională.

Susțin că, în urma acțiunilor pârâților au suportat traumatisme corporale, au

suferit atât fizic cât și moral, din care considerent, ulterior au primit tratament

medical.

Solicită încasarea în mod solidar, din contul lui Serghei Chetrari, Svetlana

Chetrari și Alexandr Macrițchi a sumei de 20 000 lei pentru fiecare, cu titlu de

prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Glodeni din 17 octombrie 2016 a fost admisă parțial

acțiunea și au fost încasate în mod solidar din contul Svetlanei Chetrari și lui

Alexandr Macrițchi în beneficiul Svetlanei Șevciuc suma de 10 000 lei, cu titlu de

1

prejudiciu moral. A fost încasat în mod solidar din contul lui Serghei Chetrari,

Svetlana Chetrari și Alexandr Macrițchi în beneficiul lui Vasile Șevciuc suma de

10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 4 000 lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică, precum și în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 720 lei.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, conform proceselor-

verbale cu privire la contravenții și a deciziilor definitive de sancționare a pârâților

din 25 iulie 2015, 28 iulie 2015 și 13 octombrie 2015, reclamanta Svetlana Șevciuc a

fost maltratată de către Svetlana Chetrari și Alexandr Macrițchi iar reclamantul

Vasile Șevciuc a fost maltratat de către Serghei Chetrari, Svetlana Chetrari și

Alexandr Macrițchi, fiindu-le cauzate leziuni corporale ușoare, fapt confirmat prin

Raporturile de constatare medico-legale nr. 217 și 218 din 27 iulie 2015.

În acest context, prima instanță a reținut că, reclamanta Svetlana Șevciuc nu a

fost bătută de către pârâtul Serghei Chetrari iar pretențiile sale față de ultimul nu sunt

întemeiate.

Totodată, prima instanță stabilind suma prejudiciului moral în cuantum de

10 000 lei pentru fiecare reclamant, a reiterat că, această sumă este rezonabilă și care

va servi ca un remediu compensator și echitabil în urma acțiunilor ilicite ale pârâților,

iar suma de 20 000 lei solicitată pentru fiecare reclamant este exagerat de mare,

făcând trimitere la prevederile art. 1398 alin. (1), 1422 alin. (1) și ale art. 1423 din

Codul civil.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 martie 2017 a fost respins apelul

declarat de către Svetlana Șevciuc și Vasile Șevciuc, admis apelul declarat de către

Serghei Chetrari, Svetlana Chetrari și Alexandr Macrițchi, casată integral hotărârea

primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost încasat în mod solidar de la

Serghei Chetrari, Svetlana Chetrari și Alexandr Macrițchi în beneficiul Svetlanei

Șevciuc și Vasile Șevciuc suma de 1 000 lei pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu

moral. A fost încasat în mod solidar de la Serghei Chetrari, Svetlana Chetrari și

Alexandr Macrițchi în beneficiul Svetlanei Șevciuc cheltuielile de asistență juridică

în mărime de 3 000 lei și în beneficiul statului – 100 lei taxa de stat.

Instanța de apel și-a argumentat poziția prin faptul că, Svetlanei Șevciuc și lui

Vasile Șevciuc prin acțiunile ilegale ale lui Serghei Chetrari, Svetlanei Chetrari și ale

lui Alexandr Macrițchi, le-au fost cauzate vătămări corporale ușoare, determinate

generic ca excoriații și echimoze iar suma de 1 000 lei reprezintă o recompensare

echitabilă, ce ar aduce o satisfacție proporțională suferințelor și trăirilor psihice

suportate de către aceștia, or, revendicările de încasarea sumei de 20 000 lei pentru

fiecare, sunt exagerate.

La data de 14 iunie 2017, Svetlana Șevciuc și Vasile Șevciuc au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală

a deciziei instanței de apel și parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărârii cu privire la admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece au fost încălcate normele de drept material și au fost apreciate arbitrar

probele.

Menționează că, conform proceselor-verbale cu privire la contravenție,

intimații Svetlana Chetrari, Serghei Chetrari și Alexandr Macrițchi i-au bătut,

săvârșind, astfel, fapte cu caracter ilicit față de ei, fiind sancționați administrativ.

2

În acest sens, relevă că, la data de 28 iulie 2015, în privința Svetlanei Chetrari

și Serghei Chetrari au fost întocmite procese-verbale cu privire la contravenție în

baza art. 78 alin. (2) Codul contravențional, prin care s-a stabilit că, la data de 25 iulie

2015, Svetlana Chetrari i-a bătut pe Svetlana Șevciuc și Vasile Șevciuc iar Serghei

Chetrari l-a bătut pe Vasile Șevciuc, pricinuindu-le acestora dureri fizice, fiind

sancționați prin decizia agentului constatator cu amendă în mărime de 500 lei fiecare.

Afirmă că, la data de 13 octombrie 2015, în privința lui Alexandr Macrițchi, la

fel, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art. 354 Codul

contravențional, prin care s-a constatat că, la data de 25 iulie 2015, acesta i-a bătut pe

Svetlana Șevciuc și Vasile Șevciuc, cauzându-le dureri fizice, fiind sancționat

administrativ cu amendă în mărime de 200 lei.

Atenționează că, contestațiile depuse de către intimați împotriva procesele-

verbale cu privire la contravenții enunțate au fost respinse, astfel culpa acestora în

cauzarea prejudiciului, a fost pe deplin dovedită.

Susțin că, faptul maltratării lor și pricinuirii leziunilor corporale de către

intimați este dovedit prin Raporturile de constatare medico-legală nr. 217 și nr. 218

din 27 iulie 2015, mai mult, medicul legist în concluzii indică că, leziunile depistate

puteau fi produse cu corpuri dur-contodente, posibil în timpul și circumstanțele

indicate și corespund categoriei vătămări corporale ușoare, or, rapoartele de

constatare medico-legală sunt probe suficiente și necesare care dovedesc existența

leziunilor fizice corporale care le-au fost pricinuite.

Invocă că, raportul de cauzalitate dintre faptele ilicite săvârșite de intimați și

constatate în procesele contravenționale enunțate și prejudiciul direct cauzat în urma

acțiunilor ilegale ale intimaților, reprezintă condiția în funcție de care se determină

mărimea despăgubirilor, or, suma solicitată ca despăgubire pentru prejudiciul moral

cauzat este una echitabilă.

Astfel, consideră că, elementele constitutive ale răspunderii delictuale au fost

demonstrate.

Califică ca eronate concluziile instanței de apel precum că, din răspunsurile

Centrului medicilor de familie mun. Bălți nu se deduce că, starea sănătății descrisă în

concluzia Centrului este condiționată de primirea excoriațiilor și a echimozelor ca

rezultat al acțiunilor ilegale ale intimaților din data de 25 iulie 2015, deoarece,

trecerea oricărui control medical implică în sine explicarea, de către pacient,

medicului, a simptomelor și circumstanțelor care au dus la înrăutățirea stării sănătății,

mai mult, prin aceste răspunsuri se demonstrează că, starea lor de sănătate s-a agravat

după acțiunile ilegale ale intimaților.

Consideră că, suma de 1 000 lei pentru fiecare recurent, cu titlu de prejudiciu

moral este neîntemeiată, neechitabilă și prea mică pentru a acoperi suferințele morale

suportate ca urmare a acțiunilor ilegale ale intimaților, or, conform practicii judiciare

suma de 333,33 lei, care îi revine să achite fiecărui intimat în parte este exagerat de

mică, nu are un caracter compensator și nu reprezintă o satisfacție echitabilă.

Astfel, prin prisma criteriului echității și principiului disponibilității în drepturi,

prejudiciul moral în mărime de 1000 lei încasate în mod solidar de la trei persoane

este prea mică și duce la suferințe morale și mai mari ca până la admiterea cererii, or,

vătămările sunt resimțite și până în prezent.

3

Susțin că, nu sunt de acord nici cu încasarea cheltuielilor de asistență juridică

în mărime de 3 000 lei, or, conform bonului de plată au fost suportate cheltuieli în

sumă de 4 000 lei, care este una reală, necesară și rezonabilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele cauzei rezultă că, recurenții au recepționat copia deciziei instanței de

apel la data de 10 mai 2017 (f. d. 157) iar cererea de recurs a fost depusă de către

aceștia la data de 14 iunie 2017 (f. d. 165).

Prin referința depusă la data de 04 august 2017, reprezentantul lui Serghei

Chetrari, Svetlana Chetrari și Alexandr Macrițchi, avocatul Tatiana Guțu a solicitat

respingerea recursului declarat de către Svetlana Șevciuc și Vasile Șevciuc și

menținerea deciziei Curții de Apel Bălți din 07 martie 2017, ca fiind legală și

întemeiată.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

4

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Svetlana Șevciuc și Vasile

Șevciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către Svetlana Șevciuc și Vasile Șevciuc, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul Svetlanei Șevciuc și Vasile Șevciuc ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Svetlana Șevciuc și Vasile Șevciuc se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton

Mariana Pitic

5