2ra-2155/16 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: A. Malîi dosarul nr.2ra-2155/16

instanța de apel: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii : Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Mihail Gafton în interesele lui Vasile Bulhac,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Ternavscaia

împotriva lui Vasile Bulhac cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Vasile Bulhac, casată hotărîrea Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 09 decembrie 2015 în partea admiterii pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral și emisă în această parte o nouă hotărîre de

respingere a pretenției, în rest hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09

decembrie 2015 a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La 26 august 2015, Tatiana Ternavscaia a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Vasile Bulhac cu privire la repararea prejudiciului material

și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, pîrîtul Bulhac Vasile este

proprietarul apartamentului nr.30 situat pe bd.Mircea cel Bătrîn, 5 blocul 3,

amplasat la etajul de mai sus, în vecinătatea apartamentului său nr.16.

În urma exploatării necalitative de către pîrît a conductelor de alimentare cu

apă potabilă din apartament, acestea au fost deteriorate, ele avînd scurgere

abundentă pe pereți, tavan și podelele a apartamentului reclamantei.

Menționează reclamanta că, a înștiințat despre eveniment reprezentanții

APLP nr. 54/369. Prin actul întocmit de către reprezentantul gestionarului fondului

locativ din 21 mai 2015 se atestă faptul că apartamentul nr.16 a fost inundat, pe

motivul că locatarul apartamentului nr.30 a conectat amestecătorul de apă rece și

caldă din bucătărie cu un furtun din cauciuc simplu, care la presiunea apei potabile

din acest bloc locativ nu a rezistat.

Indică reclamanta că, potrivit controlului efectuat la fața locului de către

reprezentanții gestionarului fondului locativ APLP nr. 54/369 a fost constatat urme

pe tavanul odăii și a bucătăriei precum și deteriorarea podelelor din laminat pe

toată suprafața.

1

Mai indică reclamanta că, pe parcursul mai multor ani a fost inundată de

către pîrît, fiind nevoită să repare apartamentul suportînd cheltuieli din bugetul

familial. La solicitările sale de a soluționa litigiul apărut pe cale amiabilă pîrîtul nu

a reacționat.

Solicită Tatiana Ternavscaia încasarea de la Vasile Bulhac a sumei de 17

210 lei în vederea reparării prejudiciului material, 20 000 lei în vederea reparării

prejudiciului moral, obligarea pîrîtului de a efectua din cont propriu lucrările

necesare de reparație a instalațiilor de alimentare cu apă potabilă din apartamentul

nr. 30 din str. Mircea cel Bătrîn, 5/3 mun. Chișinău, dispunîndu-se că în cazul

neînlăturării obstacolelor nominalizate în termenul stabilit de instanță prejudiciul

material nou pricinuit va avea consecința solicitării a despăgubirilor suplimentare,

încasarea cheltuielilor de judecată sub formă de cheltuieli de asistență juridică în

mărime de 100 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 09 decembrie 2015

acțiunea a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea de la Bulhac Vasile în

beneficiul Tatianei Ternavskaia prejudiciul material în mărime de 10 679,71 lei,

suma de 2000 lei cu titlu prejudiciu moral, cheltuielile de judecată sub formă de

asistență juridică în mărime de 100 lei, în total suma de 12 779,71 lei. În rest

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 04 ianuarie 2016, Vasile Bulhac a declarat apel împotriva hotărîrii primei

instanțe, cerînd admiterea apelului, casarea hotărîrii contestate cu restituirea

pricinii spre rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016 a fost admis apelul

declarat de către Vasile Bulhac, casată hotărîrea primei instanțe în partea admiterii

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și emisă în această parte o

nouă hotărîre cu privire la respingerea pretenției date. În rest, hotărîrea primei

instanțe a fost menținută.

Instanța de apel și-a bazat concluzia pe prevederile art. 1398 alin. (1) și 1413

Codul civil, art. 118 alin. (1), art. 121 CPC și a ajuns la concluzia temeiniciei

hotărîrii primei instanțe în ceea ce privește repararea prejudiciului material în sumă

de 10679,71 lei cauzat în urma inundării apartamentului intimatei Tatiana

Ternavscaia, precum și a cheltuielilor de judecată în sumă de 100 lei suportate de

către intimată în cadrul examinării pricinii date.

Însă, în ceea ce ține de pretenția Tatianei Ternavscaia privind repararea

prejudiciului moral, instanța de apel a casat hotărîrea primei instanțe în această

parte și a emis o hotărîre nouă de respingere a pretenției date, motivînd că prima

instanță a admis acest capăt de cerere în lipsă de temei legal, or, în astfel de situații

juridice legislația în vigoare nu prevede posibila reparare a prejudiciului moral.

La 08 iulie 2016, avocatul Mihail Gafton în interesele lui Vasile Bulhac a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța

de apel.

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța la emiterea deciziei nu a ținut cont de faptul ca atît la

examinarea pricinii în fond cît și la examinarea apelului nu a fost citat legal, nu i s-

a comunicat locul, data și ora examinării pricinii, fapt ce constituie o încălcare a

accesului său la justiție.

2

În conformitate cu art.434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

consideră că recursul este declarat în termen, deoarece conform scrisorii Curții de

Apel Chișinău rezultă că decizia instanței de apel a fost expediată părților la 20 mai

2016, iar Vasile Bulhac a depus recurs la 08 iulie 2016.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Mihai Gafton

în interesele lui Vasile Bulhac nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt

a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Vasile Bulhac, în

esența lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în

instanța de apel și sînt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului Vasile Bulhac precum că nu a

fost înștiințat legal, despre locul, data și ora examinării pricinii, deoarece conform

avizului de recepție a citației și recipisei ultimul a fost înștiințat legal (f.d. 96, 98),

or, în conformitate cu art. 102 alin. (41) CPC, participanții la proces înștiințați în

mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură

la o dată ulterioară.

Prin urmare, argumentul invocat în recurs precum că, atît decizia instanței de

apel cît și hotărîrea primei instanțe contravin normelor de drept procedural, nu pot

fi reținute, deoarece în speță, ambele instanțe de judecată au stabilit just

circumstanțele pricinii, precum și au aplicat elocvent normele juridice, ce

guvernează raportul juridic litigios.

În consecință, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

3

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține și jurisprudența CEDO conform căreia recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede putere de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcel contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd motivele

recursului indicate în cazul din speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii atît în prima instanță cît și instanța de apel, asupra cărora instanța

de apel s-a pronunțat în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către avocatul Mihai Gafton în interesele lui Vasile Bulhac ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către avocatul Mihai Gafton în interesele lui Vasile

Bulhac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4