2ra-2307/16 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: S. Lazari dosarul nr. 2ra-2307/16 instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița Î N C H E I E R E 19 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Soltan Serghei și Negru Eudochia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Jumati Valentina împotriva lui Soltan Serghei și Negru Eudochia privind repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, prin care s-a admis apelul declarat de Soltan Serghei și Negru Eudochia, s-a casat parțial hotărîrea Judecătoriei Orhei din 27 noiembrie 2015 și în partea casată s-a emis o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 23 septembrie 2015, Jumati Valentina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Soltan Serghei și Negru Eudochia privind repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, potrivit proceselor-verbale cu privire la contravenție Negru Eudochia a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod contravențional, cu aplicarea amenzii în mărime de 600 lei, iar Soltan Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) și art. 78 alin. (3) Cod contravențional, cu aplicarea amenzii în mărime de 1 400 lei. Astfel, susține că, prin acțiunile ilegale ale pîrîților i-au fost provocate leziuni corporale. Conform raportului de constatare medico-legală nr. 381 din 01.09.2015 i-a fost cauzat traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală, achimoze pe membrele superioare și membrul inferior stîng, excoriație pe genunchiul stîng, care în comun determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară.

1 Urmare a leziunilor cauzate a fost nevoită să procure medicamente pentru tratament și pentru calmare. Potrivit bonurilor de plată costul medicamentelor procurate a constituit suma de 3 156, 56 lei. La fel, a avut de suportat cheltuieli de deplasare la medic și de consultare. Conform indicațiilor medicului, fiind invalidă de gradul I, necesită să urmeze o tratament continuu, deoarece starea sănătății s-a agravat. A mai indicat reclamanta că, în urma acțiunilor pîrîților, i-a fost cauzat și prejudiciu moral exprimat prin suferințe fizice și psihice. Consideră că cel care a acționat în mod ilicit cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial și moral cauzat prin acțiune. De asemenea, a menționat că, în timpul conflictului și-a pierdut lănțișorul de aur în valoare de 3 573 lei, fapt care poate fi confirmat prin declarațiile martorilor.

Solicită reclamanta, încasarea din contul lui Soltan Serghei și Negru Eudochia în beneficiul său a prejudiciului material de 3156, 56 lei, costul lănțușorului în sumă de 3 573 lei și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 27 noiembrie 2015 acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Soltan Serghei în beneficiul Valentinei Jumati suma de 3 109, 96 lei cu titlu de cheltuieli pentru tratament și suma de 3 573 lei cu titlu de prejudiciu material, iar în beneficiul statului taxa de stat de 200, 46 lei. S-a încasat solidar de la Soltan Serghei și Negru Eudochia în beneficiul Valentinei Jumati prejudiciu moral în mărime de 7 000 lei, iar în beneficiul statului taxa de stat 100 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Soltan Serghei și Negru Eudochia au contestat-o cu apel. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016 s-a admis apelul declarat de Soltan Serghei și Negru Eudochia, s-a casat parțial hotărîrea Judecătoriei Orhei din 27 noiembrie 2015 și în partea casată s-a emis o nouă hotărîre, prin care s-a respins ca neîntemeiată cerința înaintată de Jumati Valentina privind încasarea sumei de 3 573 lei. În rest, hotărîrea a fost menținută. La 05 august 2016, Soltan Serghei și Negru Eudochia au declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea menținerii hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată, considerînd-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele pricinii și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural. Susțin recurenții că, intimata nu a prezentat careva probe ce ar confirma cu certitudine legătura cauzală dintre tratamentul administrat de ea și leziunile corporale stabilite prin raportul de constatare medico-legală, iar preparatele indicate în bonurile prezentate nu au nici o legătură cauzală cu leziunile corporale și nici cu urmările acestor leziuni. 2 Suplimentar menționează că, copiile prezentate la materialele dosarului nu au fost legalizate în modul stabilit de lege.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Soltan Serghei și Negru Eudochia, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Soltan Serghei și Negru Eudochia este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). 3 Instanța de recurs reține că argumentele invocate de către recurenți în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează că, conform articolului 13 din Convenția Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime" conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe cînd în recursul declarat asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Soltan Serghei și Negru Eudochia, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Soltan Serghei și Negru Eudochia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Oleg Sternioală Valentina Clevadî 4