2ra-1769/16 — constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1769/16 — constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr.2ra-1769/16
prima instanță: C. Valah
instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță
ÎNCHEIERE
14 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecător Tatiana Vieru
Judecători Valentina Clevadî și Oleg Sternioală
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Mihalachi Alexandru și
Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihalachi Alexandru
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării
dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, prin care a fost respins
apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, admis apelul declarat de
către Mihalachi Alexandru cu modificarea hotărîrii primei instanțe,
c o n s t a t ă:
La 21 iulie 2015, Mihalachi Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la
examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că prin procesul-verbal cu privire la
contravenție din 05 ianuarie 2011 a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției
administrative cu aplicarea amenzii.
Nefiind de acord cu procesul dat, la 19 ianuarie 2011 a depus contestație privind
încetarea procesului contravențional. Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 22 decembrie 2011 contestația a fost respinsă ca neîntemeiată, iar prin decizia
Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2012 a fost casată hotărârea primei instanțe din 22
decembrie 2011, cauza fiind remisă pentru o nouă examinare în fond.
Rejudecînd pricina, la 14 noiembrie 2013, Judecătoria Centru mun. Chișinău a
pronunțat hotărîrea prin care a fost respinsă contestația înaintată ca neîntemeiată, iar prin
1
decizia Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2014 a fost casată hotărârea primei instanțe,
cauză fiind remisă pentru o nouă examinare în fond, în alt complet de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 03 martie 2015, contestația
împotriva procesului verbal a fost respinsă ca neîntemeiată, iar prin decizia Curții de Apel
Chișinău din 01 iunie 2015 a fost respins ca nefondat recursul și menținută fară modificări
hotărârea primei instanțe.
În astfel de circumstanțe a avut statut de contravenient aproximativ 4 ani și jumătate,
cât a durat examinarea cauzei contravenționale, care a fost amânată din inițiativa sa doar o
singură dată, în rest din cauza lipsei agentului constatator și părții vătămate.
La cererea părții vătămate a fost dispusă efectuarea expertizei, care nu s-a realizat,
deoarece partea vătămată nu a achitat costul acesteia.
Consideră Mihalachi Alexandru că urmează să fie constatată încălcarea dreptului lui la
judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, deoarece sarcina de a pune capăt
abuzurilor de drept în ședința de judecată pe parcursul examinării cauzei revine judecătorului,
care nu trebuia să tolereze acțiunile părților care au dus la tergiversarea examinării cauzei.
Solicită Mihalachi Alexandru constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen
rezonabil a contestației depuse împotriva procesului verbal cu privire la contravenție din 05
ianuarie 2011, încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui suma de 12 000 lei cu titlu de
prejudiciu moral pentru durata nerezonabilă a procedurii judiciare și a cheltuielile de asistență
juridică în mărime de 2 500 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 octombrie 2015, acțiunea a
fost admisă parțial.
S-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Mihalachi Alexandru la examinarea în
termen rezonabil a contestației depuse împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție
din 05 ianuarie 2011.
S-a dispus încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în
beneficiul lui Mihalachi Alexandru suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 2 500 lei
cheltuieli de asistență juridică. În rest, pretențiile de încasare a prejudiciului moral în mărime
de 7 000 lei, au fost respinse, ca neîntemeiate (f.d. 95, 100-106).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, a fost respins apelul declarat
de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și admis apelul depus de Mihalachi
Alexandru, cu modificarea hotărîrii primei instanțe, prin majorarea sumei încasate din bugetul
de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Mihalachi Alexandru de la 5000
lei pînă la 8000 lei. În rest hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 octombrie
2015, a fost menținută. (f.d.139-152).
La 11 mai 2016, Curtea de Apel a expediat în adresa părților, copia deciziei (f.d. 153).
La 06 iunie 2016, Mihalachi Alexandru a depus recurs împotriva deciziei instanței de
apel, solicitînd modificarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016 în partea
încasării prejudiciului moral și anume să fie dispusă încasarea sumei integrale solicitate prin
acțiunea înaintată de 12 000 lei.
La 12 iulie 2016, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 martie
2016 și a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 octombrie 2015 cu emiterea
2
unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de către Mihalachi Alexandru ca
fiind neîntemeiată.
În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Prin prisma normei de drept citate, Completul de judecată consideră că recursurile
declarate la 06 iunie și 12 iulie 2016, sunt depuse în termen. Or, Ministerul Justiție a
recepționat copia deciziei instanței de apel, la 24 mai 2016, fapt ce rezultă din copia anexată
la recurs, iar referitor la recurentul Mihalachi Alexandru nu sunt date cînd ultimului i s-a
comunicat decizia contestată.
În motivarea recursurilor recurenții au invocat că instanțele ierarhic inferioare au
aplicat eronat normele de drept material, iar în concluzie au emis decizii ilegale.
Verificînd legalitatea deciziei contestate, în limitele invocate în cererile de recurs
depuse de Mihalachi Alexandru și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că
recursurile urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.
În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune
expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
La 27 iunie și 13 iulie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
cererile de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Până la examinarea pricinii, intimații nu au depus referințe, prin care să-și exprime
opinia referitor la recursurile declarate.
În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor
verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal
în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în
recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt
inadmisibile din următoarele motive.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră
că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar
alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Colegiul menționează că, Mihalachi Alexandru și Ministerul Justiției al Republicii
Moldova în cererile de recurs nu au invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la
art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.
3
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin.(2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide
în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nici o referire cu privire la
fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din
Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „ ... art.6
parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de
recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait
și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
Totodată instanța de recurs reiterează și faptul că conform articolului 13 din Convenția
Europeană recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atît în practică, cît și în drept.
Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase
și legitime" conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova,
nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a
examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea
corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului care sânt similare
argumentelor invocate în instanța de apel, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în
ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Mihalachi
Alexandru și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca inadmisibile.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e :
Recursurile declarate de către Mihalachi Alexandru și Ministerul Justiției al Republicii
Moldova se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președinte, judecător Tatiana Vieru
Judecători Valentina Clevadî
Oleg Sternioală
4