2ra-2575/16 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-2575/16 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 2ra-2575/16

Prima instanță; Judecătoria Botanica mun. Chișinău (jud: L. Gafton)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, I. Muruianu, A. Minciuna)

DECIZIE

16 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecătorii Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de către Eșan Gheorghe împotriva deciziei din 15

iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Eșan

Tatiana împotriva lui Eșan Gheorghe privind repararea prejudiciului material și

moral,

c o n s t a t ă :

La data de 18.12.2014, Eșan Tatiana s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Eșan Gheorghe solicitând încasarea din contul pârâtului în

beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 1473,16 lei, a prejudiciului moral

în mărime 30000 lei, a cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 1500 lei și a

cheltuielilor de judecată care vor fi suportate în prezentul proces.

La data de 07 mai 2015 Eșan Tatiana, prin cererea de concretizare, și-a majorat

pretențiile din acțiune solicitând încasarea prejudiciului material în sumă de 2655,14

lei, a prejudiciului moral în sumă de 30000 lei și a cheltuielilor pentru asistență

juridică în mărime de 1500 lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, în rezultatul acțiunilor ilegale ale pârâtului

din data de 13.07.2011 reclamantei i-а fost cauzat un prejudiciu material în sumă de

2655,14 lei, care s-a exprimat în necesitatea de a urma un tratament, drept dovadă

servind bonurile de plată anexate la materialele cauzei.

Reclamanta a menționat că, maltratarea și cauzarea leziunilor corporale de către

pârât se demonstrează prin decizia agentului constatator conform căreia pârâtul a fost

recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod

contravențional și supus unei pedepse în formă de amendă în mărime de 500 lei,

decizie care a fost menținută prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

19 martie 2013, prin care s-a respins contestația pârâtului depusă împotriva

procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei agentului constatator din din

12 octombrie 2011.

Prin hotărârea din 19.11.2015 a judecătoriei Botanica mun. Chișinău s-a respins

ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Eșan Tatiana.

Prin decizia din 15 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus

de avocatul Postolache Gheorghe, în interesele Tatianei Eșan; s-a casat hotărârea

primei instanțe și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care s-a încasat de la Eșan

Gheorghe în beneficiul Tatianei Eșan prejudiciul material în sumă de 1473,16 lei,

prejudiciul moral în sumă de 3000 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 1500 lei,

iar în total suma de 5973,16 lei. În rest, cerința privind încasarea prejudiciului moral

s-a respins.

La data de 13 septembrie 2016 Eșan Gheorghe a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia contestată este ilegală,

neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece la examinarea pricinii instanța de apel

a interpretat eronat legea și a apreciat arbitrar probele prezentate la materialele

pricinii, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

Menționează recurentul că, în acest litigiu lipsesc toate elementele răspunderii

civile delictuale, având în vedere că Eșan Tatiana nu a probat prin careva înscrisuri

compensarea prejudiciului material, cât și cel moral, la care pretinde intimata

neîntemeiat, inclusiv raportul cauzal între prejudiciu și fapta ilicită. Mai mult, la

materialele dosarului nu sunt anexate careva probe ce atestă că tratamentul urmat de

către Eșan Тatiana este o consecință a conflictului din 13.07.2011.

Susține recurentul că, instanța de apel neîntemeiat a dispus încasarea

prejudiciului material în sumă de 1476,16 lei, bazându-se doar numai pe copiile unor

documente, nefiind cercetate originalele acestor înscrisuri în cadrul dezbaterilor

judiciare.

Declară recurentul că, Eșan Тatiana nu s-a adresat la asistenții medicali (medicul

de familie, neurolog) pentru acordarea asistenței medicale, nici în anul 2011, adică

îndată după conflict, și nici în anul 2012, ci doar începând cu luna septembrie a

anului 2013. Astfel, instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele prezentate de

Eșan Тatiana, adoptând o hotărâre neîntemeiată și ilegală.

Afirmă recurentul că, rezultând din procesul-verbal cu privire la contravenție din

12.10.2011, Tatianei Eșan i s-au cauzat doar dureri fizice, însă instanța de judecată în

mod arbitrar a indicat în decizia contestată că prin acțiunile lui Eșan Gheorghe

intimata ar fi fost maltratată, suportând un stres, în urma cărora s-a adresat pentru

acordarea ajutorului medical, fără a preciza perioada cînd Eșan Tatiana a apelat la

aceste servicii. Mai mult, instanța de apel nu a dat nici o apreciere faptului că la

materialele cauzei lipsește certificatul medical sau un alt înscris al medicilor, ce ar

confirma că cauzele prezentului diagnostic sunt o consecință a celor indicate în

Raportul de examinare medico-legală din 14.07.2011. Deci, consideră că probele

prezentate și anexate la materialele cauzei demonstrează lipsa elementelor răspunderii

civile delictuale, inclusiv despăgubirea prejudiciului.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei

se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 15 iunie 2016 și expediată

participanților la proces în baza scrisorii de însoțire datate cu 04.07.2016 (f.d. 138).

Recursul declarat la data de 13 septembrie 2016 se consideră a fi declarat în termen,

deoarece la materialele pricinii este anexat plicul poștal, care confirmă recepționarea

2

de către reprezentantul recurentului a deciziei contestate la data de 12.07.2016. (f.d.

151)

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 02 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Eșan Gheorghe, va casa decizia instanței de apel cu remiterea pricinii la

rejudecare, rezultând din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs;

În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei,

iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea pricinii.

Colegiul reține că din materialele pricinii se atestă că la data de 13.07.2011 între

Eșan Tatiana și Eșan Gheorghe s-a iscat un conflict, în procesul căruia recurentul i-a

aplicat intimatei lovituri provocându-i dureri fizice.

Pe acest caz, la data de 12.10.2011 a fost întocmit procesul-verbal cu privire la

contravenție, din care rezultă că pârâtul Eșan Gheorghe a fost tras la răspundere

contravențională în baza art.78 alin. (2) Cod contravențional, fiindu-i aplicată amendă

în mărime de 25 unități convenționale (f.d. 14).

Prin hotărârea din 19.03.2013 a judecătoriei Botanica mun. Chișinău, a fost

respinsă contestația lui Eșan Gheorghe împotriva procesului-verbal cu privire la

contravenție din 12.10.2011 și a deciziei agentului constatator întocmite în privința

acestuia. (f.d. 15)

La data de 18.12.2014, Eșan Tatiana s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Eșan Gheorghe, ulterior majorîndu-se cerințele din acțiuni, și a

solicitat încasarea prejudiciului material în sumă de 2655,14 lei, a prejudiciului moral

în sumă de 30000 lei, a cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 1500 lei.

3

Instanța de fond a respins acțiunea reclamantei.

Instanța de apel a casat această soluție și a emis o hotărâre nouă de admitere a

acțiunii, motivând prin faptul că există legătura cauzală între acțiunile pârâtului și

prejudiciile pretinse de către reclamantă.

Colegiul consideră că soluția dată de instanța de apel în partea încasării

prejudiciului material solicitat de către reclamantă în prezenta cauză este pripită,

deoarece rezultă din aprecierea greșită a circumstanțelor.

În susținerea concluziei date, Colegiul reține următoarele.

Conform art. 14 alin. (1) Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere

repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Conform art. 15 Cod civil, drepturile personale nepatrimoniale și alte valori

nemateriale sînt apărate în cazurile și în modul prevăzut de prezentul cod și de alte

legi, în limita în care folosirea modalităților de apărare a drepturilor civile reiese din

esența dreptului încălcat și din caracterul consecințelor acestei încălcări.

Conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod

ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Raportând prevederile citate supra la speța dată, Colegiul menționează că pentru

apariția obligației de compensare a prejudiciului material în speța dată, trebuie să se

stabilească existența unei legături de la cauză la efect între fapta comisă de către Eșan

Gheorghe și prejudiciu material suportat de reclamanta Eșan Tatiana.

La caz, Colegiul relevă faptul că instanța de apel neîntemeiat a concluzionat că

între fapta ilicită a pârâtului Eșan Gheorghe și prejudiciul material suportat de

reclamantă ar exista un raport de cauzalitate, ori, rezultând din materialele pricinii

acest fapt nu se probează.

Colegiul menționează că procesul-verbal cu privire la contravenție nu a

confirmat existența prejudiciului adus sănătății și că acest prejudiciu ar fi consecința

directă a faptei ilicite comise de pârât și constatate de agentul constatator.

Procesul verbal cu privire la contravenție confirmă doar că Eșan Gheorghe a

acționat ilegal în raport cu reclamanta, dar nu stabilește că urmările acțiunilor

recurentului sunt diagnozele stabilite reclamantei.

Totodată este necesar de a releva concluziile conținute în Raportul de expertiză

nr.3340 din 14.07.2011, întocmit a doua zi după conflict, conform căruia reclamantei

i-au fost pricinuite echimoze pe antebrațul drept și coapsa dreaptă, excoriație pe

brațul drept, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect dur

contondent, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

(f.d. 13)

În această ordine de idei, Colegiul menționează ca neîntemeiată concluzia

instanței de apel asupra stabilirii existenței raportului de cauzalitate între fapta comisă

de către Eșan Gheorghe și prejudiciu suferit de reclamanta Eșan Tatiana, ceea ce

rezultă atât din procesul-verbal de contravenție din 12.10.2011, cât și din Raportul de

examinare medico-legală nr. 3340 din 14.07.2011.

Ori, tragerea la răspundere contravențională a lui Eșan Gheorghe conform art.78

alin. (2) Cod contravențional, nu poate servi ca temei pentru stabilirea și respectiv

încasarea prejudiciului, deoarece, după cum s-a menționat mai sus, acest fapt

4

confirmă doar comiterea acțiunilor contravenționale ale recurentului nu și

consecințele pretinse de către intimată.

De asemenea, Colegiul apreciază ca fiind irelevantă poziția instanței de apel

precum că cauzarea suferințelor suportate de către reclamanta este confirmată și prin

recomandările medicului neurolog, la care aceasta s-a adresat după ajutor, precum și

prin extrasele din fișa medicală, prin rețelele medicale, cât și prin bonurile de casă

achitate pentru medicamentele prescrise.

La caz Colegiul reține că actele prezentate cu titlu de probă și reținute drept

pertinente de către instanța de apel, în speța dată, în conformitate cu pretențiile

înaintate de către Eșan Tatiana și anume bonurile de plată (f.d. 8-10, 39-40, 49);

rețetele medicale din 05.10.2013, 06.09.2013, 28.05.2014, 28.02.2015 (f.d. 11-12, 47-

48) nu confirmă legătura cauzală între fapta ilicită cauzată de pîrît și daunele

materiale suferite de către reclamantă în urma acestei fapte, ori, toate aceste înscrisuri

confirmă doar cheltuielile suportate de către reclamantă.

În acest sens, Colegiul remarcă că, din conținutul extraselor din fișa medicală a

bolnavului de ambulatoriu nr. 2 pe numele Tatianei Eșan, nu se deduce că maladiile

de care suferă pacienta ar avea o legătură cauzală cu evenimentele produse la

13.07.2011, or, înscrierile medicului de familie sunt datate începând cu 19.09.2102,

adică peste un an și jumătate după conflictul apărut între părți, fiindu-i stabilit

diagnosticul encefalopatie mixtă gr. 2, osteocondroză.

Conform dicționarului explicativ al termenilor medicali, diagnoza encefalopatie

mixtă gr. 2 reprezintă denumirea generică pentru afecțiunile organice ale creierului și

a coloanei vertebrale, iar osteocondroză reprezintă un proces de distrofie a țesutului

osos și cartilaginos, în special a discurilor intervertebrale și se manifestă prin dureri și

limitarea mișcărilor în articulațiile lezate.

Deci, din informația indicată în fișa medicală a bolnavului, rezultă că reclamanta

s-a adresat de câteva ori medicului neurolog, fiindu-i indicat același diagnostic, iar

suplimentar a fost diagnosticată cu diagnosticul insuficiență vasculară, care este o

stare patologică a vaselor sangvine.

La materialele dosarului lipsesc înscrisuri eliberate de asistenții medicali ce ar

deduce că maladiile de care suferă Eșan Tatiana ar avea o legătură cauzală cu

evenimentele produse la 13.07.2011 și expuse în concluziile Raportului de examinare

medico-legală din 14.07.2011.

Or, sarcina probațiunii în litigiile civile, este pusă pe seama părților, rezultând

din prevederile art. 118 alin (1) CPC, care stabilesc că, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale dacă legea nu dispune altfel.

Astfel, Colegiul conchide că din materialele pricinii nu se confirmă existența

capacității delictuale, deoarece nu sunt întrunite condițiile acesteia și anume nu există

o legătură directă de cauzalitate între fapta ilicită săvârșită și prejudiciul material

suportat de reclamantă.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel pripit a concluzionat despre

necesitatea încasării de la Eșan Gheorghe prejudiciul material în sumă de 1476,16 lei

în beneficiul Tatianei Eșan, bazându-se doar pe niște înscrisuri care în speță nu pot fi

5

calificate drept probe pertinente întru stabilirea existenței legăturii cauzale între fapta

ilicită săvârșită de către Eșan Gheorghe și prejudiciul suportat de către reclamantă.

Cu referire la pretenția reclamantei privind încasarea prejudiciului moral,

Colegiul relevă următoarele.

Instanța de fond judecând cauza civilă a respins capătul de cerere privind

recuperarea prejudiciului moral motivînd că cererea este tardivă.

Totodată, în dispozitivul hotărârii judecătorești s-a indicat la general că cererea

de chemare în judecată se respinge ca fiind neîntemeiată, fără a se indica despre

tardivitatea unei cerințe.

Instanța de apel a admis cererea reclamantei privind recuperarea prejudiciului

moral, fără însă a combate argumentul recurentului referitor la tardivitatea acțiunii.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Eșan Gheorghe și de a casa decizia din 15 iunie 2016 a Curții de

Apel Chișinău și de a trimite pricina pentru rejudecare în ordine de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să stabilească dacă fapta ilicită

comisă de către Eșan Gheorghe a produs sau cel puțin ar fi putut duce la maladiile

depistate la Eșan Tatiana.

De asemenea, instanța de apel urmează să răspundă cert la toate argumentele

invocate de către părți în susținerea pozițiilor sale, inclusiv este sau nu prescrisă

cererea privind repararea prejudiciului moral.

În baza celor expuse, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art.445 alin.(3)

Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Eșan Gheorghe.

Se casează decizia din 15 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Eșan Tatiana

împotriva lui Eșan Gheorghe privind repararea prejudiciului material și moral cu

remiterea pricinii civile la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

6