2ri-297/17 — atragerea la raspundere subsideara

2ri-297/17 — atragerea la raspundere subsideara (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ri-297/17

Prima instanță: Curtea de Apel Cahul (jud. N. Veleva)

D E C I Z I E

18 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Luiza Gafton

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de lichidatorul CAP „Buchet”, în proces de

insolvabilitate- Tatiana Bostan,

în cauza la cererea lichidatorului CAP „Buchet”, în proces de insolvabilitate-

Tatiana Bostan împotriva Ivan Hadji cu privire la tragerea la răspundere subsidiară

a membrilor organelor de conducere ale CAP „Buchet”,

împotriva hotărârii din 07 iulie 2017 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 03 februarie 2011, Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia a depus cerere

introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința CAP

„Buchet”, xxxxx, din motivul incapacității de plată a debitorului.

Prin încheierea din 10 februarie 2011 a Curții de Apel Economice a fost admisă

spre examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia

privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința CAP „Buchet”; a fost

desemnat în funcția de administrator provizoriu ÎI „Tatiana Bostan”.

Prin hotărârea din 28 martie 2011 a Curții de Apel Economice a fost intentat

procesul de insolvabilitate în privința CAP „Buchet”; în funcția de administrator al

procesului de insolvabilitate a fost desemnată ÎI „Tatiana Bostan”.

Prin încheierea din 15 mai 2013 a Curții de Apel Cahul a fost dispusă

continuarea procedurii de insolvabilitate cu intrarea debitorului în procedura de

faliment; în funcția de lichidator a fost desemnată ÎI „Tatiana Bostan” în persoana

Tatianei Bostan.

Prin încheierea din 27 decembrie 2013 a Curții de Apel Cahul, ÎI „Iovu Oleg”

a fost desemnat în funcția de locțiitor al lichidatorului CAP „Buchet”- Tatiana

Bostan, începând cu 01 ianuarie 2014, pe durata aflării lichidatorului Tatiana Bostan

în concediu de maternitate și a celui de îngrijire a copilului.

La 23 decembrie 2013, lichidatorul ÎI „Tatiana Bostan” a depus cerere, prin

care a solicitat constatarea posesiei, folosinței și dispoziției bunurilor imobile sub

formă de cocini de porci nr. 3, 5, 7; grajduri pentru vaci nr. 1 și 2; stație pentru

compresor, încăpere pentru vieri, încăpere pentru pregătirea nutrețurilor MTF,

1

centru veterinar, garaj, cazangerie СТО precum și casa de locuit din str. Pobeda, nr.

1, amplasate în sat. Novosiolovaca, rl Taraclia, deținute cu drept de proprietate de

debitorul insolvabil CAP „Buchet” în proces de insolvabilitate; obligarea Oficiului

Cadastral Teritorial Taraclia de a înregistra dreptul de proprietate după CAP

„Buchet” în proces de insolvabilitate asupra bunurilor nominalizate.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2014 a Curții de Apel Cahul a fost refuzat în

primirea cererii înaintate de lichidatorul ÎI „Tatiana Bostan” privind constatarea

posesiei, folosinței și dispoziției bunurilor imobile în legătură cu faptul că există o

hotărâre judecătorească irevocabilă cu privire la o cerere cu aceleași petiționar,

asupra aceluiași obiect și având aceleași temeiuri, fiind remise lui Oleg Iovu cererea

în cauză și actele anexate; a fost explicat lui Oleg Iovu că refuzul instanței de a primi

cererea în partea enunțată exclude posibilitatea adresării repetate în instanța de

insolvabilitate a aceluiași petiționar, cu aceeași cerere, cu același obiect și aceleași

temeiuri.

Prin decizia din 19 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de locțiitorul lichidatorului CAP „Buchet”, în proces de lichidare –

Oleg Iovu; a fost casată încheierea din 20 ianuarie 2014 a Curții de Apel Cahul și a

fost emisă o încheiere nouă prin care a fost restituită cererea depusă de lichidatorul

CAP „Buchet” - ÎI „Tatiana Bostan” privind constatarea posesiei, folosinței și

dispoziției bunurilor imobile în drept de proprietate a debitorului insolvabil CAP

„Buchet”, în proces de insolvabilitate și obligarea Oficiului Cadastral Teritorial

Taraclia de a înregistra dreptul de proprietate după CAP „Buchet”, în proces de

insolvabilitate, asupra bunurilor nominalizate; a fost explicat lichidatorului CAP

„Buchet” - ÎI „Tatiana Bostan” că urmează să se adreseze cu cererea respectivă

privind constatarea posesiei, folosinței și dispoziției bunurilor imobile în instanța

competentă.

La 13 aprilie 2017, lichidatorul CAP „Buchet”- Tatiana Bostan a depus cerere

solicitând tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale

CAP „Buchet”, prin încasarea de la administratorul CAP „Buchet”, în proces de

insolvabilitate- Ivan Hadji a sumei de 659737,53 lei, ceea ce constituie suma totală

a creanțelor creditorilor; în scopul asigurării acțiunii, a solicitat instanței de

insolvabilitate aplicarea sechestrului pe bunurile ce aparțin cu drept de proprietate

lui Ivan Hadji.

În motivarea cererii s-a invocat că cuantumul creanțelor creditorilor CAP

„Buchet”, în proces de insolvabilitate, înaintate, validate și stinse constituie la

adresarea cu prezenta cerere 659737,53 lei.

Menționează că, la 27 martie 2017, ora 09:00 la Adunarea repetată a creditorilor

CAP „Buchet”, în proces de insolvabilitate, creditorii au decis de a pune în sarcina

lichidatorului înaintarea în instanța de insolvabilitate a cererii de tragere la

răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului CAP

„Buchet”.

Indică că, în speță, deoarece procesul de insolvabilitate al CAP „Buchet” a fost

intentat la cererea creditorului Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia și nu la cererea

debitorului, urmează a fi aplicat art. 248 alin. (1) lit. b) al Legii insolvabilității și

anume nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform

prevederilor art. 14 al aceleiași legi.

Relevă că, din informația parvenită de la Serviciul Informațional al Rapoartelor

Financiare de pe lângă Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova rezultă că

2

debitorul a prezentat ultimele rapoarte financiare (contabile) în anul 2007, ceea ce

demonstrează că debitorul începând cu anul 2008 nu desfășoară o activitate legală,

nu ține evidența contabilă și nu prezintă dări de seamă, rapoarte etc. organelor

competente. Din rulajul bancar prezentat de BC „Banca Socială” SA rezultă că

debitorul a efectuat ultima plată la data de 31 ianuarie 2007. Conform informației

prezentată de BC „FinComBank” SA filiala nr. 8 Cahul debitorul a efectuat

transferuri doar în perioada anului 2006.

Declară că, art. 10 alin. (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012

prevede că temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în

incapacitatea de plată a debitorului. La caz, incapacitatea de plată a CAP „Buchet”

a survenit anterior depunerii cererii introductive de către creditorul Inspectoratul

Fiscal de Stat Taraclia, fapt recunoscut și de debitor care a solicitat de la creditor să

înainteze cererea introductivă față de acesta, aspect menționat și în conținutul cererii

introductive depusă de către creditor.

Precizează lichidatorul că, a efectuat inventarierea bunurilor debitorului, fiind

identificate unele bunuri mobile care au fost incluse în masa debitoare, însă aceste

bunuri nu sunt suficiente pentru a stinge integral creanțele debitorului față de

creditori. În asemenea situație, în opinia lichidatorului, debitorul era obligat să

depună cerere de intentare a procesului de insolvabilitate, fapt specificat și în statutul

CAP „Buchet” nr. 153008010 din 09 iunie 1997. Astfel, conform pct. 8.5. litera r)

al statutului, de competența adunării generale ține luarea deciziei privind

reorganizarea și lichidarea cooperativei. Conform pct. 16.3 al Statului, lichidarea

cooperativei în caz de insolvabilitate se efectuează în conformitate cu legea

insolvabilității. În atare circumstanțe, se înțelege că și adunarea generală a

debitorului trebuia să ia decizia privind intentarea procesului de insolvabilitate a

debitorului ce se va realiza conform prevederilor Legii insolvabilității.

Afirmă lichidatorul că, prevederile pct. 8.21 al statului CAP „Buchet” statuează

că administratorul asigură evidența contabilă și a activității financiare a cooperativei.

Conform informației din Registrul de stat al persoanelor juridice funcția de

administrator al CAP „Buchet”, în proces de insolvabilitate, este deținută din 23

decembrie 2008 până în prezent de Ivan Hadji. Alte persoane care ar avea calitate

de membri ai organelor de conducere, executive ale debitorului, nu se cunosc,

deoarece administratorul Ivan Hadji nu transmite actele întreprinderii debitoare

lichidatorului.

În speță, CAP „Buchet”, în proces de insolvabilitate, nu dispune de bunuri

suficiente pentru a stinge integral creanțele creditorilor. În perioada de activitate a

fost cauzat debitorului un prejudiciu de 659737,53 lei, ceea ce constituie suma totală

a creanțelor reflectate în Tabelul definitiv consolidat actualizat.

Specifică lichidatorul că, aceste datorii au fost acumulate anterior depunerii

cererii introductive, respectiv a survenit incapacitatea de plată a CAP „Buchet”, iar

organele de conducere ale debitorului nu au depus cerere privind intentarea

procesului de insolvabilitate. Astfel, membrii organului de conducere al CAP

„Buchet”, în proces de insolvabilitate, la caz administratorul Ivan Hadji, urmează să

suporte toate datoriile debitorului CAP „Buchet”, în proces de insolvabilitate.

Prin încheierea din 19 aprilie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a admis cererea de

asigurare a acțiunii depusă de lichidatorul CAP „Buchet” -Tatiana Bostan și s-a

aplicat sechestru pe bunurile din patrimoniul lui Ivan Hadji, inclusiv bunurile care

se află la alte persoane în valoarea sumei de 659737,53 lei.

3

Prin hotărârea din 07 iulie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a respins ca tardivă

cererea administratorului insolvabilității CAP „Buchet” împotriva lui Ivan Hadji cu

privire la tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale

debitorului CAP „Buchet”. Concomitent, s-a indicat că la devenirea definitivă a

hotărârii, se dispune anularea măsurilor de asigurare a acțiunii privind aplicarea

sechestrului pe bunurile ce aparțin cu drept de proprietate debitorului Ivan Hadji,

aplicate în baza încheierii din 19 aprilie 2017.

La 13 iulie 2017, lichidatorul CAP „Buchet”, în proces de insolvabilitate-

Tatiana Bostan a declarat recurs împotriva hotărârii din 07 iulie 2017 a Curții de

Apel Cahul, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

a cererii privind tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organului de

conducere ale debitorului.

În motivarea recursului s-a invocat că hotărârea instanței de insolvabilitate din

07 iulie 2017, o consideră neîntemeiată, emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a

normelor de drept material și procedural.

Menționează că, fiind desemnat în funcția de administrator al insolvabilității,

adunarea creditorilor prin hotărârea din 27 martie 2017 l-a obligat să depună în

instanța de insolvabilitate cerere privind tragerea la răspundere subsidiară a

membrilor organelor de conducere a debitorului.

Conform art. 68 alin. (2) Cod civil, fondatorul (membrul) persoanei juridice nu

răspunde pentru obligațiile persoanei juridice, iar persoana juridică nu răspunde

pentru obligațiile fondatorului (membrului), cu excepțiile stabilite de lege sau de

actul de constituire. Conform art. 45 alin. (2) din Legea privind societățile cu

răspundere limitată nr.135 din 14 iunie 2007, în afară de obligațiile enumerate în

alin. (1) al acestui articol, asociatul are și alte obligații stabilite de lege și de actul de

constituire.

În acest context, indică recurentul că membrii organelor de conducere și/sau

asociaților pot fi trași la răspunde pentru obligațiile acestora în cazurile stabilite de

lege sau de actul de constituire. Datele din Registrul de stat al persoanelor juridice

atestă că până în prezent funcția de administrator al CAP „Buchet” este deținută de

Ivan Hadji.

Precizează că, procesul de insolvabilitate în privința CAP „Buchet” a fost

intentat ca urmare a incapacității de plată a creanței față de Inspectoratul Fiscal de

Stat Taraclia, însă Ivan Hadji nu a depus cerere introductivă conform prevederilor

art. 14 a Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, fapt recunoscut și de debitor

care a solicitat de la creditor să înainteze cererea introductivă față de acesta.

Deoarece procesul de insolvabilitate în privința CAP „Buchet” a fost intentat la

cererea creditorului Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia și nu la cererea debitorului,

consideră că urmează a fi aplicat art. 248 alin. (1), lit. h) al Legii insolvabilității -

nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor

art. 14 al aceleași legi.

Susține recurentul că, din informația prezentată de organele de stat și alte

instituții relevante (Serviciul Informațional al Rapoartelor Financiare de pe lângă

Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova, BC „Banca Socială” SA, BC

„FinComBank” SA) debitorul nu a mai prezentat rapoarte financiare și nu a mai

efectuat plăți încă din anul 2007, iar cererea introductivă a fost depusă de creditor în

anul 2011. În atare circumstanțe, consideră că debitorul era obligat să depună cerere

de intentare a procesului de insolvabilitate, fapt prevăzut și în Statul CAP „Buchet”

4

nr. 153008010 din 09 iunie 1997 în pct. 8.5 lit. r) și pct.16.3.

Remarcă recurentul că, Ivan Hadji până la moment nu a transmis actele

întreprinderii debitoare lichidatorului, ceea ce creează impedimente în executarea

obligațiilor de către lichidator. Neprezentarea documentelor contabile este o faptă ce

contravine prevederilor legislației naționale în vigoare (art. 83 alin. (3) Legea

insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012) și poate servi ca probă în aplicarea

răspunderii subsidiare.

Afirmă recurentul că, în perioada de activitate a fost cauzat debitorului un

prejudiciu de 659737,53 lei, ceea ce constituie suma totală a creanțelor reflectate în

Tabelul definitiv consolidat actualizat. Aceste datorii au fost acumulate anterior

depunerii cererii introductive, respectiv a survenit incapacitatea de plată a CAP

„Buchet”, iar organele de conducere a debitorului nu au depus cerere de intentare a

procesului de insolvabilitate.

Conform art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității, în cazul insolvabilității

debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv

sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor

ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată),

aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care

bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor.

Astfel, opinează recurentul că, membrii organului de conducere al CAP

„Buchet”, în proces de insolvabilitate, în cazul din speță administratorul Ivan Hadji

urmează să suporte toate datoriile debitorului, ce constituie suma de 659737,53 lei.

Conform art.8 alin.(1) al Legii insolvabilității, nr.149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres

de prezenta lege.

Instanța de insolvabilitate a adoptat hotărârea contestată la data de 07 iulie

2017, iar lichidatorul CAP „Buchet”, în proces de insolvabilitate- Tatiana Bostan a

declarat recurs la data de 13 iulie 2017, ceea ce denotă că recursul este în termen.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului prin prisma argumentelor invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va admite recursul declarat de lichidatorul CAP „Buchet”, în proces de

insolvabilitate- Tatiana Bostan, cu casarea hotărârii contestate, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de insolvabilitate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 429 alin.(1) Cod de procedură civilă, pot fi atacate cu

recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cât

și hotărârile pronunțate de curțile de apel în procedura de insolvabilitate.

Conform art. 1 alin.(4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

Din materialele cauzei rezultă că prin încheierea din 10 februarie 2011 a Curții

de Apel Economice a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de

5

Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia privind intentarea procesului de insolvabilitate

în privința CAP „Buchet”; a fost desemnat în funcția de administrator provizoriu ÎI

„Tatiana Bostan”.

Prin hotărârea din 28 martie 2011 a Curții de Apel Economice a fost intentat

procesul de insolvabilitate în privința CAP „Buchet”; în funcția de administrator al

procesului de insolvabilitate a fost desemnată ÎI „Tatiana Bostan” (f.d.79).

Prin încheierea din 15 mai 2013 a Curții de Apel Cahul a fost dispusă

continuarea procedurii de insolvabilitate cu intrarea debitorului în procedura de

faliment; în funcția de lichidator a fost desemnată ÎI „Tatiana Bostan” în persoana

Tatianei Bostan (f.d.80).

La 13 aprilie 2017, lichidatorul CAP „Buchet”- Tatiana Bostan a depus cerere

solicitând tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale

CAP „Buchet”, prin încasarea de la administratorul CAP „Buchet”, în proces de

insolvabilitate- Ivan Hadji a sumei de 659737,53 lei, ceea ce constituie suma totală

a creanțelor creditorilor; în scopul asigurării acțiunii, a solicitat instanței de

insolvabilitate aplicarea sechestrului pe bunurile ce aparțin cu drept de proprietate

lui Ivan Hadji (f.d.1-4).

Instanța de insolvabilitate judecând cauza, a concluzionat pentru respingerea ca

fiind tardivă a cererii administratorului insolvabilității CAP „Buchet” împotriva lui

Ivan Hadji cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de

conducere ale debitorului CAP „Buchet”.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că instanța de insolvabilitate a încălcat normele de drept la

judecarea cererii privind tragerea membrilor organelor de conducere ale debitorului

CAP „Buchet” la răspundere subsidiară, prin ce se impune casarea acesteia, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de insolvabilitate.

Conform art. 271 Cod civil, acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se

respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea

persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă pînă la încheierea dezbaterilor

în fond. În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul

în care instanța se pronunță asupra fondului.

Din sensul normei precitate rezultă expres că, cererea persoanei în favoarea

căreia curge termenul de prescripție trebuie făcută de persoana în favoarea căreia

curge, instituția fiind reglementată ca o chestiune pur privată, deoarece solicitarea

aplicării prescripției este un drept ce face parte din mijloacele juridice-civile de

apărare, similar dreptului de a înainta cererea în instanța de judecată. De altfel,

înaintarea unei cereri în instanța de judecată, nu reprezintă în sine o recunoaștere a

unei obligații, ci exercitarea unei metode de apărare juridică a dreptului său încălcat,

iar acest fapt nu poate fi interpretat de către instanța de judecată în defavoarea

persoanei.

Or, art. 20 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova prevede că, orice

persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime.

La caz, din textul hotărârii contestate se distinge că tardivitatea a fost invocată

de instanța de insolvabilitate din oficiu, contrar normelor de drept, or, instanța era

obligată a se expune asupra fondului cauzei, în condițiile când Ivan Hadji-persoana

care se solicită a fi trasă la răspundere subsidiară nici nu a participat la examinarea

6

cererii date, cu atât mai mult nu a invocat expirarea termenului de prescripție.

Colegiul precizează că chiar și în condițiile când Legea insolvabilității (art.248

alin.(5)) stabilește anumite termene pentru tragerea membrilor organelor de

conducere ale debitorului la răspundere subsidiară, care ar fi fost expirate, instanța

de insolvabilitate are obligația de a examina cererea în fond și nu este în drept de a

invoca din oficiu tardivitatea acesteia.

Colegiul relevă că, invocarea prescripției extinctive este un mijloc de apărare

propriu doar persoanei în favoarea căreia a curs prescripția, adică la caz –Ivan Hadji

și respectiv doar ultimul era în drept de a invoca împlinirea termenului prescripției,

instanța de judecată nefiind în drept de a-l invoca din oficiu.

Mai mult de atât, pornind de la principiul disponibilității garantat de art. 27 Cod

de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea

participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul

subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de

drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Or, instanța urmează să asigure garanții reale și efective părților de a-și realiza

drepturile sale, însă nu să le substituie.

Tot aici, este de menționat că excepția de prescripție extinctivă este o excepție

de drept material și nu de drept procesual, deoarece are ca obiect un drept subiectiv

civil și nu un drept procedural născut în cursul procesului. Excepția de prescripție

este o excepție de fond, deoarece privește exercițiul dreptului material la acțiune, iar

stingerea dreptului material la acțiune nu poate fi opusă decât de către beneficiarul

prescripției împlinite.

În această ordine de idei, pornind de la faptul că materialele cauzei nu denotă

invocarea omiterii termenului de prescripție la depunerea cererii și respectiv tragerea

la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale CAP „Buchet” –

Ivan Hadji, prin anumite înscrisuri sau chiar în cadrul ședinței de judecată (de altfel

la care Ivan Hadji nici nu a participat), circumstanțele menționate nu pot fi apreciate

decât o eroare judiciară ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea instanței de insolvabilitate a fost

emisă cu încălcarea normelor de drept, fiind astfel prezente la caz încălcări ce

afectează însăși substanța dreptului părților la un proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a stabilit în mod

cert încălcarea normelor de drept de către instanța de insolvabilitate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa integral hotărârea instanței de

insolvabilitate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de insolvabilitate, în

alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite lichidatorul CAP „Buchet”, în proces de insolvabilitate- Tatiana

Bostan.

Se casează hotărârea din 07 iulie 2017 a Curții de Apel Cahul, adoptată în cauza

la cererea lichidatorului CAP „Buchet”, în proces de insolvabilitate- Tatiana Bostan

împotriva Ivan Hadji cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a membrilor

7

organelor de conducere ale CAP „Buchet”, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de insolvabilitate-Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Luiza Gafton

Oleg Sternioală

8