2ac-117/17 — stabilirea faptului discriminării și repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ac-117/17

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând demersul Președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș,

privind strămutarea cauzei la altă instanță de judecată egală în grad,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anatolii Jurcov împotriva

lui Alexandru Gheorghieș, Ana Albu și Aurelia Toderaș cu privire la stabilirea faptului

discriminării și repararea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La 23 decembrie 2016, Jurcov Anatolii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gheorghieș Alexandru, Albu Ana și Toderaș Aurelia cu privire la

stabilirea faptului discriminării și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 26 decembrie 2016, cererii de chemare în

judecată nu i s-a dat curs, fiindu-i comunicat reclamantului Jurcov Anatolie despre

necesitatea prezentării copiilor actelor anexate la cererea de chemare în judecată

autentificate în modul stabilit de lege într-un număr corespunzător numărului pârâților

precum și a dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 100 lei, acordându-i pentru

aceasta termen până la 12 ianuarie 2017 și i s-a explicat reclamantului că, în caz dacă

nu va lichida neajunsurile menționate, cererea nu va fi considerată depusă și va fi

restituită.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 13 ianuarie 2017, a fost restituită cererea de

chemare în judecată înaintată de Jurcov Anatolii împotriva lui Gheorghieș Alexandru,

Albu Ana și Toderaș Aurelia cu privire la stabilirea faptului discriminării și repararea

prejudiciului moral, remisă reclamantului Jurcov Anatolii încheierea în cauză împreună

cu cererea de chemare în judecată și toate înscrisurile anexate și s-a explicat

reclamantului că restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude posibilitatea

adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva

aceluiași pârât, cu același obiect și aceleași temeiuri dacă reclamantul a lichidat

încălcările.

La 01 februarie 2017, Jurcov Anatolii a declarat recurs împotriva încheierii

Judecătoriei Bălți din 26 decembrie 2016, prin care a solicitat casarea acesteia și

scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată.

La 15 februarie 2017 Președintele Curții de Apel Bălți, Gheorghieș Alexandru, a

înaintat Curții Supreme de Justiție demers cu privire la strămutarea pricinii la o altă

1

instanță egală în grad, drept motiv invocând că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi

știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces, or, în speță,

intimații sunt Alexandru Gheorghieș, Ana Albu și Aurelia Toderaș, care activează în

calitate de judecători la Curtea de Apel Bălți.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2017 s-a admis demersul

de strămutare a pricinii la o altă instanță egală în grad, înaintat de Președintele Curții

de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș și s-a strămutat pentru examinare în ordine de

recurs, la Curtea de Apel Chișinău pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui

Jurcov Anatolii împotriva lui Gheorghieș Alexandru, Albu Ana și Toderaș Aurelia cu

privire la stabilirea faptului discriminării și repararea prejudiciului moral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2017 s-a admis recursul

declarat de Jurcov Anatolie și s-au casat încheierile Judecătoriei Bălți din 26 decembrie

2016 și 13 ianuarie 2017, cu restituirea pricinii la rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 21 iulie 2017 s-a refuzat în primirea cererii,

s-a remis reclamantului încheierea cu cererea de chemare în judecată și s-a explicat că

refuzul de a primi cererea de chemare în judecată excluse posibilitatea adresării

repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pârât,

cu același obiect și aceleași temeiuri.

La 16 august 2017, Jurcov Anatolii a declarat recurs împotriva încheierii

Judecătoriei Bălți din 21 iulie 2017, prin care a solicitat casarea acesteia.

La 26 septembrie 2017 Președintele Curții de Apel Bălți, Gheorghieș Alexandru,

a înaintat Curții Supreme de Justiție demers cu privire la strămutarea pricinii la o altă

instanță egală în grad, invocând că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de

circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces, or, în speță, intimații

sunt Alexandru Gheorghieș, Ana Albu și Aurelia Toderaș, care activează în calitate de

judecători la Curtea de Apel Bălți.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele expuse în cererea cu

privire la strămutarea prezentei pricini, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea întemeiată și urmează a fi

admisă, cu strămutarea cauzei spre judecare în ordine de recurs la Curtea de Apel

Chișinău, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța

strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar

putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces.

Conform art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea pricinii în

cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu este susceptibilă de recurs.

Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care

judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în

soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea lui.

Din conținutul cererii de chemare în judecată se desprinde că la 23 decembrie

2016, Jurcov Anatolii a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui judecătorilor

Curții de Apel Bălți Gheorghieș Alexandru, Albu Ana și Toderaș Aurelia, prin care

solicită stabilirea faptului discriminării și repararea prejudiciului moral.

2

Ulterior, la 01 februarie 2017, Jurcov Anatolii a declarat recurs împotriva

încheierii Judecătoriei Bălți din 26 decembrie 2016, prin care a solicitat casarea

acesteia și scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată.

La caz, urmează a fi învederată și practica CtEDO, care în cauza Kyprianou

împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121) a rezumat principiile care reies

din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești, și a reiterat că,

în primul rând, într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca

instanțele judecătorești să inspire încredere populației. În acest sens, articolul 6 cere

instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal,

denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi

probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face

distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie

2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul

personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și

care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar

aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Castillo Algar împotriva Spaniei

și Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există

motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor

care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este

decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli

and Santangelo împotriva Italei și Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie

evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți

personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a

oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială

legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Colegiul opinează că, în speță, actul judecătoresc de dispoziție recurat de către

Jurcov Anatolii este emis de Judecătoria Bălți, care este în circumscripția Curții de

Apel Bălți, în cadrul căreia activează pârâții Gheorghieș Alexandru, Albu Ana și

Toderaș Aurelia, în calitate judecători. Prin urmare, în speță, este prezentă prejudecata

judecătorilor la judecarea cauzei, circumstanțe ce generează strămutarea pricinii,

deoarece există bănuieli că la soluționarea pricinii nepărtinirea judecătorilor ar putea fi

știrbită de calitatea participanților la proces, fiind pusă la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Bălți.

Or, potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să

soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră

imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu

este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie

completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o

3

prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște

personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut

calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul

sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Din considerentele relevate supra, iul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite demersul

Președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș și a strămuta cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Anatolii Jurcov împotriva lui Alexandru

Gheorghieș, Ana Albu și Aurelia Toderaș cu privire la stabilirea faptului discriminării

și repararea prejudiciului moral, pentru examinarea cererii de recurs, la Curtea de Apel

Chișinău, ca fiind instanța de judecată egală în grad și situată în nemijlocita aproprierea

Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 270 din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se admite demersul Președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș

privind strămutarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată a lui Anatolii

Jurcov împotriva lui Alexandru Gheorghieș, Ana Albu și Aurelia Toderaș cu privire la

stabilirea faptului discriminării și repararea prejudiciului moral, la altă instanță de

judecată egală în grad.

Se strămută cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anatolii Jurcov

împotriva lui Alexandru Gheorghieș, Ana Albu și Aurelia Toderaș cu privire la

stabilirea faptului discriminării și repararea prejudiciului moral, la Curtea de Apel

Chișinău, pentru examinare în ordine de recurs.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

4