2r-637/17 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului
2r-637/17 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: O. Cojocaru dosarul nr.2r-637/17
(Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău)
instanța de apel: M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc
(Curtea de Apel Chișinău)
D E C I Z I E
11 octombrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul: Galina Stratulat
Judecătorii: Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de către Alexandru Mițcul,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Mițcul
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, prin care a fost
respinsă cererea lui Alexandru Mițcul cu privire la repunerea în termen a apelului și
restituită cererea de apel ca fiind depusă în afara termenului legal,
c o n s t a t ă:
La data de 04 iulie 2016, Alexandru Mițcul a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului
la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 03 octombrie 2016
acțiunea lui Alexandru Mițcul a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
La data de 26 aprilie 2017, Alexandru Mițcul a declarat apel împotriva
hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termen a apelului declarat, admiterea
acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii.
În motivarea cererii de repunere a apelului în termen a indicat că în perioada
respectivă s-a aflat în arest preventiv, în Penitenciarul nr. 13, iar copia actului
judecătoresc a fost expediat la domiciliul său, respectiv nu putea cunoaște despre
emiterea hotărîrii primei instanțe.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 a fost respinsă
cererea lui Alexandru Mițcul de repunere în termen a apelului și a fost restituită
cererea de apel al acestuia ca fiind depusă în afara termenului legal.
La data de 17 august 2017, Alexandru Mițcul a declarat recurs împotriva
încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, solicitând admiterea recursului,
casarea încheierii instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei.
Recurentul Alexandru Mițcul, în motivarea recursului a indicat că, nu este de
acord cu încheierea instanței de apel, deoarece instanța de apel eronat a apreciat
probele administrate în cadrul procesului și nu a aplicat legea materială care urma să
fie aplicată.
2
Menționează Alexandru Mițcul că, termenul pentru înaintarea apelului l-a
omis întemeiat, deoarece prima instanță a examinat cauza în absența sa și că hotărîrea
primei instanțe i-a fost expediată la domiciliu, însă în acea perioada se afla sub arest
preventiv în Penitenciarul nr. 13, motiv din care nu a cunoscut despre emiterea
acesteia și nici nu a putut să-și exercite dreptul de a o contesta cu apel.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva
încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Din materialele dosarului rezultă că, încheierea instanței de apel a fost emisă la
11 iulie 2017.
Curtea de Apel Chișinău la 27 iulie 2017 a expediat părților încheierea emisă la
11 iulie 2017, însă la actele cauzei nu se găsește dovada recepționării de către părți a
actului contestat și prin urmare recursul declarat de către Alexandru Mițcul la 16
august 2017 este depus în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe
baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și
fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină
încheierea.
După cum denotă materialele cauzei, prin încheierea din 11 iulie 2017, Curtea
de Apel Chișinău a respins cererea de repunere în termen a apelului depusă de
Alexandru Mițcul și a restituit cererea de apel depusă de acesta împotriva hotărârii
primei instanțe, ca fiind depusă în afara termenului legal.
Instanța de recurs constată că concluzia instanței de apel cu privire la
respingerea cererii privind repunerea în termen a apelului și restituirea apelului lui
Alexandru Mițcul ca fiind depus în afara termenului legal este justificată.
În susținerea opiniei date se vor reține prevederile art. 362 alin. (1) CPC, care
direct prevăd că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani,
luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite,
datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului
care a condiționat începutul lui.
Prin prisma normelor enunțate, la caz se constată că în cadrul judecării pricinii
în fond apelantul a cunoscut despre examinarea cauzei în prima instanță, or potrivit
avizelor de recepție a citațiilor recurentul a fost înștiințat despre ședințele de judecată
din 29 iulie 2016, ora 14.30, 21 septembrie 2016, ora 16.00 și 03 octombrie 2016, ora
12.15 (f.d.19, 21,36). Mai mult decît atît, Alexandru Mițcul la data de 18 iulie 2016 a
depus în cauza dată o cerere privind examinarea în lipsă (f.d.15).
Instanța de recurs consideră că instanța de apel just a concluzionat că,
apelantul-recurent nu a dispus de bună credință și urma să dea dovadă de diligența
necesară pentru a depune cererea de apel în termen, astfel prin lege a operat
3
decăderea din dreptul de declarare a apelului, ceea ce a avut ca efect trecerea
hotărârii contestate în puterea lucrului judecat.
Or, art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă prevede că, părțile sînt obligate
să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de
aceste drepturi sau al nerespectării obligațiunilor procedurale, se aplică sancțiunile
prevăzute de legislația procedurală civilă.
În conformitate cu art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile sunt
obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța
judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Folosirea cu buna-
credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval
rezonabil de timp să manifeste diligență și să respecte termenele prevăzute de lege.
Mai mult, art.110 Codul de procedură civilă prevede că, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de
acte.
În conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța judecătorească (judecător).
În speță se constată că, contrar normelor procedurale enunțate, Alexandru
Mițcul a depus cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău din 03 octombrie 2016 la 26 aprilie 2017, respectiv cu încălcarea termenului
prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.
Este de remarcat că instanța de apel, având în susținere dispozițiilor art. 116
CPC, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de
îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță, or
apelantul Alexandru Mițcul a cunoscut despre examinarea cauzei, iar solicitarea de
repunere în termen a apelantului-recurent just a fost considerată de către instanța de
apel neîntemeiată, deoarece invocarea motivului în justificarea omiterii termenului
precum că s-a aflat în arest preventiv din 13 septembrie 2016 pînă la 06 decembrie
2016 nu reprezintă un argument plauzibil pentru a omite semnificativ termenul,
depunînd apel abia la 26 aprilie 2017.
Pe cale de consecință se va remarca că Alexandru Mițcul a fost în cunoștință de
cauză despre cererea intentată de aceasta în instanța de judecată și soluția adoptată de
instanță în cazul dat. Astfel, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja
drepturile sale de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO
(Popov versus Moldova (nr.2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din 14
noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus
Germany din 11 septembrie 2007), și de a contesta în termenul legal hotărârea primei
instanțe, fapt însă ignorat de recurentă, ce a generat omiterea termenului prescris la
depunerea apelului.
Prin urmare, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța de apel
prin încheierea recurată este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces
echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea
nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea
4
irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii
judecătorești emise în prima instanță și ar leza, în acest mod, principiul securității
raporturilor juridice.
Astfel fiind, se constată ca fundamentată soluția instanței de apel cu privire la
respingerea cererii de repunere în termen a apelului depusă de Alexandru Mițcul și
restituirea cererii de apel, declarată împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău din 03 octombrie 2016, ca fiind depusă în afara termenului legal. Iar
argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu pot fi reținute,
deoarece sunt neîntemeiate și lipsite de suport legal și probatoriu.
Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este
întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Alexandru Mițcul.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 în cauza civilă
la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Mițcul împotriva Ministerului
Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei și repararea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat
Judecătorii Dumitru Mardari
Iurie Bejenaru