2rh-124/17 — declararea nulitătii actelor juridice, recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2rh-124/17

Prima instanță: Judecătoria sectorului Buiucani municipiul Chișinău, Judecător - Svetlana Balmuș

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători - Domnica Manole, Ștefan Nița, Angela Bostan

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, Judecători - Svetlana Filincova, Dumitru Mardari, Maria Ghervas

Î N C H E I E R E

27 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire depusă de IM OM „Moldcredit” SRL și Olga

Ursu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Lupușor

către Andrei Lisnic, Victor Grosu, Oxana Grosu și Eduard Lupușor, privind

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare și recunoașterea dreptului de

proprietate asupra imobilului,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 noiembrie 2016, prin

care au fost considerate inadmisibile recursurile declarate de Eduard Lupușor și de

către avocatul Dumitru Barbăscumpă, în interesele lui Andrei Lisnic,

co ns tată :

La data de 07 august 2014, Lupușor Cristina a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Andrei Lisnic, Victor Grosu, Oxana Grosu și Eduard

Lupușor, prin care a solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare

a apartamentului nr. 2, cu suprafața de 61,3 m.p., situat în mun. Chișinău, or.

Durlești, str. Hârtoape 26A, nr. cadastral 0121115.616.01.002, încheiat între Victor

Grosu și Oxana Grosu cu Andrei Lisnic la 13 septembrie 2012, autentificat și

înregistrat sub nr. 35409 de notarul privat Gladîș Oleg, recunoașterea reclamantei

în calitate de proprietar a apartamentului litigios, evacuarea lui Andrei Lisnic din

imobilul vizat, radierea dreptului de proprietate a lui Andrei Lisnic din registrul

bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a indicat că împreună cu fostul soț, Eduard Lupușor, în

anul 2012 au decis să procure un apartament. Prin intermediul mass-media a aflat

despre vânzarea apartamentului nr.2, cu suprafața de 61,3 mp, situat în municipiul

Chișinău, or. Durlești, str. Hârtoape nr.26A, nr. cadastral 0121115.616.01.002. Ca

urmare, au negociat cu vânzătorii, foștii proprietari, Victor Grosu și Oxana Grosu

și au stabilit condițiile tranzacției, inclusiv prețul - 50 000 euro. Din sursele

financiare comune au achitat lui Victor Grosu și Oxana Grosu suma de 14 000

euro, diferența fiind achitată dintr-un credit, care ulterior a fost achitat de Cristina

Lupușor, prin intermediul fostului soț, din sursele financiare obținute în perioada

de muncă în Italia.

Din spusele fostului soț, cunoștea că contractul de vânzare-cumpărare este

încheiat din numele lui cu Victor Grosu și Oxana Grosu la 13 septembrie 2012 și a

fost autentificat de notarul privat Oleg Gladîș.

La 05 august 2014, a aflat de la colaboratorii IP Buiucani că proprietar al

apartamentului nr.2, cu suprafața de 61,3 mp, situat în municipiul Chișinău, or.

Durlești, str. Hârtoape nr.26A, nr. cadastral 0121115.616.01.002, este Andrei

Lisnic, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 13 septembrie

2012 cu Victor Grosu și Oxana Grosu, autentificat și înregistrat sub nr.35409 de

notarul Oleg Gladîș. Fără știrea Cristinei Lupușor, dânsei i-a fost radiată viza de

domiciliu de la adresa imobilului respectiv.

Presupune că Eduard Lupușor și Andrei Lisnic au avut o înțelegere prealabilă,

prin participarea din partea cumpărătorului a lui Andrei Lisnic la încheierea fictivă

a contractului.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 28 aprilie 2015,

a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Cristina

Lupușor și anulat sechestrul aplicat asupra imobilului.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2016, a fost admis

apelul declarat de Cristina Lupușor. A fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani,

municipiul Chișinău din 28 aprilie 2015, și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Lupușor împotriva lui

Andrei Lisnic, Victor Grosu, Oxana Grosu și Eduard Lupușor. A fost declarat nul

contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.2, cu suprafața de 61,3 mp,

situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Hârtoape, nr.26A, nr. cadastral

0121115.616.01.002, încheiat între Victor Grosu, Oxana Grosu și Andrei Lisnic la

13 septembrie 2012, autentificat și înregistrat sub nr.35409 de notarul privat Oleg

Gladîș, cu aducerea părților în poziția inițială. Au fost recunoscuți Cristina

Lupușor și Eduard Lupușor în calitate de proprietari în devălmășie a

apartamentului nr.2, cu suprafața de 61,3 mp, situat în mun. Chișinău, or. Durlești,

str. Hârtoape, nr.26A, nr. cadastral 0121115.616.01.002. A fost evacuat Andrei

Lisnic împreună cu membrii familiei acestuia din apartamentul nr.2, cu suprafața

de 61,3 mp, situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Hârtoape, nr. 26A, nr.

cadastral 0121115.616.01.002. A fost încasat în mod solidar de la Andrei Lisnic și

Eduard Lupușor în beneficiul Cristinei Lupușor cheltuielile de judecată în sumă de

150 lei. A fost încasat în mod solidar de la Andrei Lisnic și Eduard Lupușor în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 6 635 lei.

La data de 03 iunie 2016, Eduard Lupușor a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2016, solicitând casarea deciziei recurate

și menținerea hotărârii instanței de fond.

La data de 06 octombrie 2016, avocatul Dumitru Barbăscumpă, în interesele

lui Andrei Lisnic a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

09 februarie 2016, solicitând casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii

instanței de fond.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 noiembrie 2016, au fost

considerate inadmisibile recursurile declarate de Eduard Lupușor și de către

avocatul Dumitru Barbăscumpă, în interesele lui Andrei Lisnic.

La data de 03 februarie 2017, ÎM OM „Moldcredit” SRL și Olga Ursu au

depus cerere de revizuire asupra încheierii Curții Supreme de Justiție din 16

noiembrie 2016, prin care au solicitat admiterea cererii de revizuire, emiterea unei

decizii prin care să fie casată încheierea Curții Supreme de Justiție din 16

noiembrie 2016, rejudecarea pricinii în recurs cu casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 09 februarie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 28 aprilie 2015, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) al Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea,

legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În conformitate cu art. 449 lit. c) al Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Din sensul art. 449 lit. c) al Codul de procedură civilă rezultă că, instanța de

judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este

subiect al raportului material litigios și dacă, prin hotărârea supusă revizuirii,

persoanei neimplicate în proces i-au fost încălcate careva drepturi, urmând a fi

prezentate probe pertinente și concludente în acest sens.

Analizând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, la caz, nu au fost prezentate

probe pertinente în acest sens și nici nu s-a demonstrat faptul că, prin actul

judecătoresc emis în speța dată au fost lezate careva drepturi ale ÎM OM

„Moldcredit” SRL și Olga Ursu.

În acest sens, Colegiul reține că prin decizia irevocabilă a Curții de Apel

Chișinău din 09 februarie 2016, instanța de judecată s-a expus asupra nulității unui

act juridic, revizuenții nefiind subiecți al acestui raport juridic, asupra dreptului de

proprietate a Cristinei Lupușor și lui Eduard Lupușor asupra bunului imobil,

revizuenții neavând dreptul de proprietate asupra acestui bun imobil.

Totodată, fără a contesta de principiu dreptul creditorului-ipotecar SA

”Moldova Agroindbank” cesionat ulterior către revizuenții ÎM OM „Moldcredit”

SRL și Olga Ursu, de a cere rambursarea sumei creditului acordat în baza

contractului de credit, Colegiul atestă că acest drept nu reprezintă obiectul litigiului

dedus justiției și poate fi apărat de către revizuenți într-un proces aparte împotriva

beneficiarului/-rilor creditului.

Mai mult ca atât, ÎM OM „Moldcredit” SRL și Olga Ursu, nu sânt în drept să

depună cerere de revizuire în baza art. 449 lit. c) al Codul de procedură civilă,

deoarece în cazul emiterii de către instanță a unei hotărâri cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces, sunt în drept să depună cerere de

revizuire doar persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în

drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.

6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă practica CtEDO, potrivit căreia

Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept

să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei

reexaminări și unei noi soluții în cauză. (cauza E. și D. Duca c. Moldovei,

hotărârea din 03 martie 2009)

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O

distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este

determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiul

invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.

b), c) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de IM OM

„Moldcredit” SRL și Olga Ursu împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din

16 noiembrie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Cristina Lupușor către Andrei Lisnic, Victor Grosu, Oxana Grosu și Eduard

Lupușor, privind declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare și

recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Mardari,

Maria Ghervas