2ra-1592/17 — incasarea prejudiciului moral si material

Judecătoria Slobozia Dosarul nr.2ra-1592/17

Judecător: D. Dubcovețchi

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Clima

ÎNCHEIERE

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Iulia Sîrcu

Judecători Ala Cobăneanu, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea cu Capital Străin „RED Union Fenosa” Societate pe Acțiuni,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Verdîș

Alexandru împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „RED Union Fenosa”

Societate pe Acțiuni cu privire încasarea compensației pentru întreruperea

neprogramată a energiei electrice și încasarea prejudiciul moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „RED Union Fenosa”

Societate pe Acțiuni și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Slobozia din 05

octombrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 29 iulie 2016, Verdîș Alexandru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎCS „RED Union Fenosa” SA cu privire la încasarea prejudiciul moral,

încasarea compensației pentru întreruperea neprogramată a energiei electrice,

compensarea cheltuielilor de judecată, (f.d. 1-3).

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 22 iulie 2011 a încheiat cu

ÎCS „RED Union Fenosa” SA un contract de furnizare a energiei electrice pentru

domiciliul reclamantului situat în s. XXXXXXXXX.

Astfel, ÎCS „RED Union Fenosa” SA s-a obligat să furnizeze fiabil și

continuu energia electrică reclamantului, iar ultimul s-a obligat să achite costul

energiei electrice.

Reclamantul, Verdîș Alexandru a menționat și faptul că, la data de 30 mai

2016 începând cu ora 10:00 și până la 31 mai 2016 ora 16:13, din cauza intervenției

muncitorilor companiei pârâte, în rețeaua liniilor electrice a blocului locativ de pe

str. XXXXXXXXXX, apartamentul în care locuiește reclamantul cu familia sa, a

fost deconectat de la energia electrică.

La 30 mai 2016 și la data de 31 mai 2016, reclamantul a sesizat pârâta,

pentru a-i fi restabilită energia electrică.

A concretizat reclamantul că, la 01 iunie 2016 a expediat, ÎCS„RED Union

Fenosa” SA, o cerere în formă scrisă, în vederea soluționării litigiului pe cale

amiabilă. Reclamantul a solicitat pârâtei să-i recupereze paguba morală în sumă

totală de 2000 lei, adică câte 400 lei pentru fiecare membru a familiei.

La 13 iulie 2016, ÎCS „RED Union Fenosa” SA i-a expediat răspuns

reclamantului, în care era indicat că, întreruperea în livrarea energiei electrice, la

1

locul de trai a reclamantului, a fost cauzată de situația avariată creată în legătură cu

ieșirea din funcțiune a liniei în cablu.

Prin hotărârea Judecătoriei Slobozia din 05 octombrie 2016, a fost admisă

parțial, cererea de chemare în judecată înaintată de Verdîș Alexandru. S-a încasat

de la ÎCS „RED Union Fenosa” SA în beneficiul lui Verdîș Alexandru

compensația pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 2000 lei. Cerințele lui

Verdîș Alexandru privind încasarea de la a ÎCS „RED Union Fenosa” SA

compensației pentru întreruperea neprogramată a energiei electrice în mărime de

360 lei s-au respins ca neîntemeiate. S-a încasat de la ÎCS „RED Union Fenosa” SA

în beneficiul lui Verdîș Alexandru 85,15 lei, drept compensare a cheltuielilor de

judecată și 270 lei, taxa de stat în buget.

Considerând neîntemeiată hotărârea primei instanțe, la 24 octombrie 2016,

ÎCS „RED Union Fenosa” SA a declarat apel, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea

de chemare în judecată înaintată de Verdîș Alexandru să fie respinsă ca

neîntemeiată, (f.d. 70).

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017, s-a respins apelul

declarat de ÎCS „RED Union Fenosa” SA și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Slobozia din 05 octombrie 2016.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și

întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, ÎCS „RED Union Fenosa” SA a

declarat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii

primei instanțe din 05 octombrie 2016 și a deciziei instanței de apel din 05 aprilie

2017, cu emiterea unei noi prin care acțiunea înaintată de Verdîș Alexandru să fie

respinsă integral.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 05 aprilie

2017 a fost expediată recurentei la 18 mai 2017. Astfel, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin

prisma art. 434 CPC, consideră recursul depus la data de 23 iunie 2017 în termen.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul consideră

că soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii

juridice a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și

certă a situației de fapt și de drept.

De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod

superficial argumentele invocate de către ÎCS „RED Union Fenosa” SA și

materialul probator anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și

temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce

2

guvernează litigiul în cauză.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de ÎCS „RED Union Fenosa” SA,

urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data

și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind

limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al

ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat ÎCS „RED Union Fenosa” SA,

este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3),

(4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede

că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs

nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă

determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi

supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

3

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea

Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În

același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică

să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito

vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în

recursul declarat de către ÎCS „RED Union Fenosa” SA, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de ÎCS „RED Union Fenosa” SA, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „RED Union

Fenosa” Societate pe Acțiuni se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Iulia Sîrcu

Judecători Ala Cobăneanu

Iuliana Oprea

4